Te paradaiso: te hoê tiaturiraa e nehenehe e tupu noa ˈtu te faaroo ore o te taata
1. I roto i te tau, i hea roa tatou e ite ai i te tane e te vahine matamua, e i tei hea vahi?
UA MAIRI te tau. Aita te tane matamua e te vahine matamua i vai ahu ore noa faahou, ma te hapa ore, e mau ahu iri animala roa roa râ to raua i teie nei. No haere noa maira raua i rapae i te ô i Edene, te hoê paradaiso maitai roa, e te ite ra raua i te hoê vahi ê roa: te hoê fenua aita e hopearaa tei tia mau hoi ia atuatuhia. Ma te papu maitai, aita te haamaitairaa a te Atua i nia faahou i taua fenua ra. I mua ia raua, e mau tataramoa anaˈe e e mau motuu. E ere anei te reira i te fenua te tia ia raua ia haavî iho? Oia; teie râ, aita te tane matamua e te vahine matamua i taua vahi papa mǎrô ra no te faaaano i te aua i Edene ra.
2. No te aha te tane e te vahine i ore ai e tamata i te hoˈi faahou atu i roto i te paradaiso?
2 I mua i te hoê vahi ê roa, no te aha hoi raua i ore ai e hoˈi i roto i te paradaiso? Mea ohie roa ia parau, a hiˈo na i muri ia raua, i te uputa o te paradaiso: e mau kerubi, e mau mea i poietehia ta raua i ore â i ite aˈenei, e i roto iho i te aua, te ohu noa ra te hoê ˈoˈe aita e faaearaa. Eita te tane e te vahine e nehenehe noa ˈtu e ô atu i roto i taua ô ra ma te ora. — Genese 3:24.
3. Eaha te ohipa i tupu a taui roa ˈi te oraraa o na taata matamua?
3 Eaha hoi te ohipa i tupu? Aita e vahi fifi e ore ai te pae no te ite aravihi e ite e rave rahi tausani matahiti te maororaa, ua tupu râ te hoê mea ohie roa ia faataa. E tia i te tane e te vahine matamua ia faatupu i te ohipa ta te Atua i horoa mai ia raua ra i te mahana raua i faaipoipohia ˈi, ohipa e haamatara i mua ia raua i te mau tiaturiraa faahiahia mau, teie râ, ia auraro ïa raua i to raua Metua i te raˈi ra i roto i te mau mea atoa ta ˈna i faaue mai. Ua tuuhia to raua faaroo hapa ore i roto i te tamataraa maoti i te opani-noa-raahia mai ia raua i te hoê maa: eaha roa ˈtu ïa raua e amu i te maa o “te raau e ite ai i te maitai e te ino”. (Genese 2:16, 17.) Ia ore noa ˈtu raua e auraro i taua opaniraa a te Atua ra, e pohe mau ïa raua. O ta Adamu, ma to ˈna tiaraa peropheta na te Atua, i parau atu i ta ˈna vahine, te hoê atoa taata apî aˈe ia ˈna. Te vahi maere râ, ua patoi maira te hoê naḥash, aore ra ophi, i te parau mau o ta te Atua i parau mai ia Adamu Ia ˈna i opani mai eiaha e amu i to te maa o “te raau e ite ai i te maitai e te ino”. Ua haavare maira te ophi i te vahine i te raveraa e ia tiaturi oia e mai te peu e e ofati oia i te ture a te Atua e e amu i to te raau i opanihia ra, e riro mai oia mai te Atua te huru e ma te ore hoi e haapao i ta ˈna aratairaa i te opuaraa oia hoi e eaha te mea maitai e eaha te mea ino. — Genese 3:1-5.
Te hoê aamu
4, 5. Mea nafea to te aposetolo Paulo faaiteraa e e ere te aamu e faatia ra e mea nafea to te ophi haavareraa i te vahine matamua i te aai?
4 E nehenehe anei e tiaturi i taua aamu ra? E au anei te reira i te hoê aai aita roa ˈtu e niu e oia hoi eita e nehenehe e fariihia i to tatou tau na te hoê taata maramarama? E ere roa ˈtu ïa te reira te manaˈo o te hoê taata papai buka e nehenehe e tiaturihia e teie e taio-rahi-hia â, oia hoi te hoê aposetolo i maiti-taa-ê-hia e tei papu maitai ia ˈna i te parau mau o ta ˈna mau mea i papai. I te mau kerisetiano paari e faaea nei i Korinetia, pu e tuatapapa i te parau no nia i te ite, ua papai aˈera taua aposetolo ra, o Paulo, e: “Te mǎtaˈu nei râ vau, o te faainohia to outou aau ia ore atu te rotahi noa e au i te Mesia nei, mai ta te ophi i haavare atu ia Eva i to ˈna ra paari.” — Korinetia 2, 11:3.
5 Mea fifi roa ia manaˈo e te faahiti ra o Paulo i te parau no te hoê aai, no te hoê fabula, aore ra no te hoê ohipa i feruri-noa-hia no te turu i te manaˈo ta ˈna i hinaaro ra e faaite atu i taua mau Korinetia ra tei ite maitai hoi i te parau no te mau aai a te mau Etene heleni. Ma te faahiti i te parau no te mau Papai hebera i faauruahia e te Atua, ta ˈna hoi i faariro ei “parau na te Atua”, ua haapapu maira te aposetolo Paulo e na “te ophi i haavare atu ia Eva i to ˈna ra paari”. (Tesalonia 1, 2:13.) I te tahi aˈe pae, i roto i te hoê rata ta ˈna i faatae atu i te hoê tiaau kerisetiano i haapaohia no te haapii i “te hiroa parau mau”, ua papai atura te aposetolo Paulo e: “O Adamu hoi tei hamanihia na, i muri aˈe Eva. E ere hoi Adamu tei vare na, o te vahine râ tei vare, o tei harahia na ïa.” — Timoteo 2, 1:13; Timoteo 1, 2:13, 14.
6. a) E taa ê te hara a Adamu i te hara a ta ˈna vahine i roto i tei hea tuhaa? b) No te aha tatou e nehenehe e papu e aita te vahine i feruri noa i te hoê aamu no nia i te ophi?
6 Ua haavarehia te vahine e te ophi, e ere roa ˈtu ïa te reira i te aai, o te hoê râ ohipa i tupu mau â e ta te mau faahopearaa ino mau o to ˈna faaroo ore i te amuraa oia i te maa i opanihia ra. I muri aˈe i to ˈna ofatiraa i te ture a te Atua, ua turai atoa aˈera oia i ta ˈna tane ia na reira atoa, teie râ mai te peu e ua amu o ˈna i te maa, e ere ïa no te mea e ua haavare-roa-atoa-hia oia (Genese 3:6). Mai teie te huru o to raua toopiti atoa tiaraa ˈtu i mua i te Atua no ta raua ohipa i rave: “Ua parau atura Adamu, Na te vahine ta oe i ho mai ei apiti no ˈu ra, i horoa mai i to taua raau ra, amu ihora vau. Ua parau maira te Atua ra o Iehova i te vahine ra, Eaha teie ta oe i rave na? Ua na ô atura te vahine ra, I haavare mai te ophi ia ˈu, amu ihora vau.” (Genese 3:12, 13). Aita te vahine i feruri noa i te hoê aamu no nia i te naḥash, aore ra ophi, e aita te Atua ra o Iehova i faariro i ta ˈna haamaramaramaraa ei aai. Ua ohipa maira râ oia i nia i taua ophi ra mai nia atoa i te mauhaa i faaohipahia no te haavare i te vahine a aratai atu ai ia ˈna ia ofati i te ture Ta ˈna i horoa mai, O ˈna, to ˈna Poiete e to ˈna Atua. E ere roa ˈtu ïa i te mea tano no te Atua ia faaau atu i te parau i te hoê noa ophi no roto mai i te tahi aai.
7. a) Mea nafea to te aamu bibilia faataaraa mai i te parau no nia i te haavaraa ta te Atua i faaoti i nia i te ophi? b) Nafea te ophi tei haavare i te vahine matamua e nehenehe e haavare atoa ia tatou? (A tatara atoa mai i te mau parau i raro i te api.)
7 Mai teie te huru to te aamu bibilia faataaraa mai i te haavaraa ta te Atua i faahiti i nia i te ophi i roto i te ô i Edene ra: “Ua parau maira te Atua ra o Iehova i taua ophi ra, Ia rahi roa to oe ino i to te mau puaa atoa, e te mau manu avae maha atoa o te fenua nei, o oe i na reira ra; ei raro i to aro e nee noa ˈi oe, e amu hoi oe i te repo e hope roa ˈˈe to oe pue mahana i to oraraa na: e tuu hoi au i te au ore e riri ai ra ia orua o te vahine, e to huaai, e to ˈna ra huaai; na ˈna e haaparuparu i to afii, e na oe e haaparuparu i to ˈna poro avae.” (Genese 3:14, 14). E haava te hoê tiribuna i ite maitai i te rave i ta ˈna ohipa ia au maite i te mau ohipa i tupu e e tuatapapa o ˈna i te tahi mau haapapuraa paari maitai, eiaha i te tahi mau aai. Aita te Atua ra o Iehova i rave mai te maamaa ra te huru i te faaotiraa i ta ˈna haavaraa i nia i te hoê ophi no roto mai i te tahi aai. Aita, ua faautua râ oia i te tahi mea i poietehia i vai mau na e te tia hoi i mua ia ˈna no te mau ohipa ta ˈna i rave. Eita roa ˈtu ïa e riro ei ohipa hoata, ei ohipa peapea râ, ia haavare hoi taua ophi nei ia tatou i te aratairaa ia tatou ia manaˈo e aita roa ˈtu o ˈna i vai aˈenei, e aai noa o ˈna e e ere roa ˈtu o ˈna te tumu no te tahi noa ˈˈe ati e tupu nei i te fenua neia.
8. Eaha te haavaraa ta te Atua i faaoti i nia i te vahine, e eaha ïa te mau faahopearaa e roohia i nia i ta ˈna mau tamahine e i ta ˈna mau mootua tamahine?
8 Te haapapu maira te aamu e ua tauˈa mau iho â te Atua i te parau a te vahine i te na ô e i vai mau na iho â te ophi. Teie hoi ta tatou e taio: “Ua parau maira oia i te vahine, E faarahi au i to mauiui tamarii ra, e fanau mai ta oe tamarii ma te mauiui; e e auraro oe i to tane, e ei fatu oia no oe.” (Genese 3:16). Aita o te Atua i faaite atea mai taua mau ati ra i te vahine ia ˈna i haamaitai to ˈna faaipoiporaa e o Adamu i te na ôraa mai e: “Ia fanau orua, e ia rahi roa, e faaî i te fenua nei.” (Genese 1:28). Te faaite maira taua ohipa i haamaitaihia ra e i tuuhia mai i roto i te rima o na taata tia toopiti ra e e hapu te vahine e rave rahi taime, eita râ e faaite maira e e fanau oia i roto i te mauiui rahi e e haavî ta ˈna tane ia ˈna. E ohipa hoi taua haavaraa ra i faahitihia i nia i te vahine faaroo ore ra i nia i ta ˈna mau tamahine e i ta ˈna mau mootua tamahine, i tera ui e i tera ui.
Te faahanahana ra hoi te faautuaraa i faaotihia i nia ia Adamu i te ture a te Atua
9, 10. a) Eaha te faaararaa ta te Atua i faaite maramarama mai ia Adamu, e, mai te peu e e faaoti te Atua i taua huru utua ra, eaha ïa i te mau faahopearaa e itehia ˈtu? b) Eaha te haavaraa ta te Atua i faahiti i nia ia Adamu?
9 Eaha ˈtura ra ïa to mua i te vahine, e te tane ta ˈna i faaitoito i te apiti mai ia ˈna i roto i te hara? Ua parau maramarama mai hoi te Atua i taua taata ra e: “Area i to te raau e ite ai i te maitai e te ino, eiaha oe e amu i te reira; ei te mahana e amu ai oe i te reira, e pohe ïa oe.” (Genese 2:17). E faaoti anei ïa te Atua, oia hoi te Haava, i te hoê haavaraa etaeta mau no te mea noa ïa e ua amu Adamu i te tahi maa? A feruri na eaha te auraa i te faatupuraa i taua huru utua ra! E riro hoi te reira i te faaere ia Adamu raua o Eva i te tiaturiraa faahiahia mau i pûpûhia mai ia raua ra i te mahana raua i faaipoipohia ˈi, oia hoi: te faaîraa i te fenua taatoa nei i to raua huaai, i te mau taata tia roa e faaea hau noa e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei, e o te vai apî noa hoi e o te atuatu atoa hoi i te mau auraa hau e to ratou Atua e Metua atoa i te raˈi ra. Ma te papu maitai, eita te Atua e haafifi i ta ˈna opuaraa faahiahia mau no te huitaata nei e no to ˈna faaearaa i nia i te fenua nei na roto i te faaoti-mau-raa i te utua pohe i nia i te mau metua matamua o te huitaata atoa nei. Teie râ hoi ta ˈna faaotiraa maramarama maitai mai tei haapapuhia i roto i te aamu bibilia:
10 “Ua parau maira oia ia Adamu, No te mea, ua faaroo oe i te reo o to vahine na, e ua amu i to te raau i ta ˈu i parau atu ia oe, i te na ôraa ˈtu e, Eiaha oe e amu i to reira; ia ino roa te fenua ia oe; e amu oe i to reira ma te oto e hope roa ˈˈe to oe pue mahana i to oe na oraraa: e tupuhia ïa i te tataramoa, e te motuu, no oe; e e amu oe i te raau rii o te fenua nei: e amu oe i ta oe maa ma te hou i nia i to rae, e hoˈi noa ˈtu oe i raro i te repo, no reira mai hoi oe; e repo hoi oe, e e hoˈi faahou atu â oe i te repo.” — Genese 3:17-19.
11. Eaha te mau ohipa no nia i te auraro e faaite maira i te maitai o te haavaraa a te Atua i faaoti i nia ia Adamu?
11 Te auraa o taua haavaraa ra oia ïa e roohia te taata i te utua pohe, noa ˈtu eaha te mau faahopearaa i nia i te opuaraa a te Atua, i opua e ia parare roa te paradaiso i nia i te fenua taatoa nei e ia î i te mau tane e te mau vahine tia roa; e ora amui hoi ratou i roto i te here e te hau, a atuatu atu ai taua ô ra e a aupuru maite atu ai e a muri noa ˈtu. Ua faaroo te tane i te reo o ta ˈna vahine maoti hoi i te reo o te Atua, o tei opani mai ia ˈna eiaha roa ˈtu e amu i te maa o “te raau e ite ai i te maitai e te ino”. Inaha hoi, ma te tano maitai, ia ore oia iho e faaroo i te reo o to ˈna Atua e Poiete atoa hoi, e nehenehe anei ïa ta ˈna e haapii atu i ta ˈna mau tamarii ia na reira? E turai anei ïa to ˈna hiˈoraa ia ratou ia auraro i te Atua ra o Iehova? — Hiˈo Samuela 1, 15:22.
12, 13. a) Eaha te faahopearaa te hara a Adamu i nia i ta ˈna mau tamarii? b) No te aha Adamu e ore ai e tia ia ora e a muri noa ˈtu i roto i te Paradaiso, aore ra i te tahi atu vahi i nia i te fenua nei?
12 E nehenehe anei te mau tamarii a Adamu e faatura maite i te ture a te Atua, mai ta ˈna iho i nehenehe e na reira a vai taata tia noa ˈi oia? No te mau ture o te mau tupuna e roohia i nia i te mau tamarii, eita anei ïa o ˈna e horoa i ta ˈna mau tamarii i to ˈna mau huru paruparu, to ˈna huru e turai ia ˈna ia ore roa ˈtu e auraro i te reo o te Atua e a faaroo atu ai i te tahi atu â reo? Te pahono maira te Tuatapaparaa i taua mau uiraa nei. — Roma 5:12.
13 E tia mau anei i taua taata ra, tei riro hoi ei tapao hoê roa e ia au mai te tahi atu taata ia ˈna, e te faaea i te pûpû i te hoê auraroraa tia roa i te Atua i te faaiteraa ˈtu i to ˈna aroha hapa ore no ˈna, ia ora e a muri noa ˈtu i roto i te Paradaiso, aore ra i te tahi atu vahi i nia i te fenua nei? Mea tano mau anei ia vaiiho noa ia ˈna ia ora noa na i nia i te fenua nei e a muri noa ˈtu? E feruri anaˈe na e ia faatiahia o ˈna e ora e a muri noa ˈtu i roto i ta ˈna hara; e faahanahana anei râ te reira i te ture a te Atua e e faatupu anei râ i ta ˈna Parau-tia mau, aore ra e turu anei te reira i te oreraa e auraro i Ta ˈna ture e eita e nehenehe e tiaturi i Ta ˈna parau?
Tiavaruhia mai roto atu i te ô i Edene ra
14. Ia au i te aamu bibilia, eaha te mau faanahoraa ta te Atua i rave no Adamu e ta ˈna vahine?
14 Te haapii maira te aamu bibilia ia tatou e mea nafea to te Atua faatitiaifaroraa i taua mau uiraa ra: “Ua hamani ihora te Atua ra o Iehova i te ahu iri no Adamu raua o te vahine, e ua faaahu maira ia raua. Ua parau ihora te Atua ra o Iehova, Inaha, ua riro Adamu mai te hoê o tatou nei, i te ite i te maitai e te ino; e tena na, o te faatoro oia i tana rima, e rave atoa i to te raau ora ra, e e amu, ia ora roa oia ra. Ua tiavaru atura te Atua ra o Iehova ia ˈna i rapae i taua ô i Edene ra, e faaapu i te fenua, no reira hoi oia ra. Tiahi atura oia i te taata i rapae, ua tuu ihora, i te pae i te hitia o te râ i taua ô i Edene ra, te kerubi ma te ˈoˈe ura e fariuriu haere, ei tiai i te eˈa i te raau ora ra.” — Genese 3:21-24.
15. a) Mea nafea to te Atua tauˈaraa ˈtu i te manaˈo haama o Adamu e ta ˈna vahine ia raua i ite e aita to raua e ahu? b) Mea nafea to na taata matamua tiavaruraahia i rapaeau i te ô i Edene ra? c) Eaha ˈtura ïa te huru tupuraa i farereihia e Adamu e ta ˈna vahine i rapaeau mai i te ô i Edene ra?
15 Ua tauˈa mai te Atua ra oia hoi te Haava i te manaˈo haama e itehia ra i teie nei e na taata rave hara o Adamu raua ta ˈna vahine no to raua vai-ahu-ore-raa mai. No te hoê huru i ore i haapapuhia, ua horoa mai oia no raua i te mau ahu iri animala roa roa ei monoraa i te mau rau suke ta raua i hamani no te tapoˈi ia raua (Genese 3:7). E maoro atu â hoi taua mau ahu iri animala ra i te vai mai e e riro hoi i te paruru maitai atu ia raua i te mau tataramoa, i te mau motuu e i te tahi atu mau mea e nehenehe e haapepe ia raua i rapaeau i te ô i Edene ra. A hauti ai to raua haava manaˈo i muri aˈe to raua hararaa, ua tamata aˈera raua i te tapuni i te aro o te Atua i roto i te ururaau o te ô i Edene ra (Genese 3:8). I muri aˈe i to raua faautuaraahia, ua tiahi te Atua ia raua i rapae au i te ô ma te turai atu na roto i te tahi atu mau huru tupuraa ia haere i rapae. Ua arataihia aˈera raua i te pae hitia o te râ, e aita i maoro roa tei rapae au ïa raua i te ô ra, e ua opani-roa-hia raua ia tomo faahou atu i roto. Eita raua e rave faahou i te ohipa no te faarahi i taua ô ra e no te haaparare roa i te mau huru e itehia i roto i te paradaiso ia tae roa ˈtu i te hopea o te fenua nei. I teie nei, e amu raua i te pane i hamanihia mai e te raau atoa o te mau aua, eita râ ïa te reira e atuatu i to raua oraraa taata e a muri noa ˈtu. Eita roa ˈtu ta raua e nehenehe faahou e rave i to “te raau ora”. I muri aˈe i te tahi taime — e hia ra hoi taime? aita raua i ite — e pohe atu ai raua.
Eita te opuaraa matamua a Iehova e nehenehe e haafifihia
16. Eaha ta te Atua i ore i opua e rave, e no te aha?
16 Ua opua anei te Atua i reira e haamou i te fenua, te avae, te mahana e te mau fetia i roto i te hoê ati rahi i roto i te ao taatoa nei no te mea e ua hara na taata toopiti no roto mai i te repo ia ˈna? Ahiri oia i na reira, e ere anei ïa te auraa e ua haafifihia ta ˈna opuaraa hanahana, e te reira no te ohipa i faatupuhia e te hoê naḥash? E nehenehe anei ta te hoê noa ophi e haafifi roa i te opuaraa a te Atua? Taua opuaraa ra, ua vauvau atu te Atua i mua ia Adamu raua o Eva i te mahana raua i faaipoipohia ˈi ia ˈna i haamaitai mai ia raua e ia ˈna i parau mai e eaha to ˈna hinaaro ia raua, oia hoi: ia faaî raua i te fenua taatoa nei i te huitaata tia roa, ia haavî iho na roto i te haamaitai-roa-raa i taua fenua ra ia au i te ô i Edene ra e ia haavî atoa iho hoi i te huitaata taatoa nei i roto i te hau i te mau mea atoa i poietehia no te fenua nei e no te tai, e te mau mea hoi i raro mai ia raua. Auê ïa orama faahiahia mau e no nia i te ohipa e ite atu i reira, ia tupu te hinaaro o te Atua no reira hoi Oia i rave ai i te tahi mau faaineineraa e ono mahana poieteraa e rave rahi tausani matahiti tataitahi te maoro! Eita anei ïa taua opuaraa faahiahia mau e haapao-faahou-hia no te tahi noa ˈˈe ophi e no te ino o na taata matamua? Papu maitai e oia! — Hiˈo Isaia 46:9-11.
17. Eaha ta te Atua i opua e rave no te hitu o te mahana, e nafea hoi taua mahana ra ia hope?
17 Te tupu noa ra hoi te hitu o te mahana, oia hoi te mahana faafaaearaa o Iehova. Ua opua te Atua e haamaitai i taua mahana ra e e haamoˈa atu ai. Eita roa ˈtu o ˈna e faatia i te tahi noa ˈˈe mea ia faariro i taua mahana ra ei mahana faainohia. E patoi oia i te mau huru ohipa ino atoa i ravehia e te hoê noa ˈˈe taata i nia i taua mahana ra, te mahana o to ˈna faafaaearaa, e e faariro atu ai ei haamaitairaa, ia nehenehe taua mahana ra ia haamaitai-roa-hia. Ia hope taua mahana ra, e riro ïa te fenua taatoa nei ei vahi moˈa. E faatupuhia te hinaaro o te Atua i reira mai nia atoa i te raˈi, na te tahi huru taata tia roa. — Hiˈo Mataio 6:10.
18, 19. a) No te aha te mau huaai tia ore o na taata rave hara matamua ra e nehenehe ai e faaitoito faahou? b) E paraparau rahi mai te numera i mua nei o Te Pare Tiairaa no nia i te aha?
18 Aita roa ˈtu te Atua i inoino noa ˈˈe. Aita o ˈna i vaiiho i ta ˈna opuaraa. Ua opua aˈera râ oia e faatitiaifaro ia ˈna iho, e haapapu ai e nehenehe mau â o ˈna e tiaturihia, e opuaraa ta ˈna e e faatupu roa oia i taua opuaraa na ˈna ra ei faahanahanaraa hoi ia ˈna iho (Isaia 45:18). E nehenehe ïa te mau huaai tia ore o na taata rave hara matamua e faaitoito e e papu e e faatupu mau â te Atua i ta ˈna opuaraa matamua ei oaoaraa mure ore no ratou. I te mea hoi e te tupu noa ra te mahana faafaaearaa o te Atua a hia ˈtura rahiraa tausani matahiti i teie nei, te fatata maira ïa ta ˈna tuhaa, tei haamaitai-taa-ê-hia hoi e te Atua. Te mairi ra hoi te “ahiahi” o taua mahana faafaaearaa ra, e, mai roto i na mahana poieteraa e ono na mua ˈtu, e tae mai iho â te “ao”. Ia tae mai taua ao ra i roto i to ˈna huru tia roa e ia haapapu roa mai oia i te taatoaraa o te tupuraa hanahana o te opuaraa aueue ore a te Atua, i reira ïa e nehenehe ai e papai e: ‘E ahiahi aˈera e ao aˈera: o te hitu ïa o te mahana.’ Auê ïa tiaturiraa faahiahia mau e!
19 Mea oaoa mau â ia manaˈo tatou i taua mau mea atoa ra. E faahiti rahi mai te numera o Te Pare Tiairaa i mua nei i te parau no nia i te oraraa faahiahia mau e tiai maira i te mau taata faaroo, te feia mea au na ratou i te ture a te Atua.
[Nota i raro i te api]
a I roto i te Apokalupo 12:9, te itehia ra te Diabolo ra o Satani mai te “ophi tahito” e, i roto i te Ioane 8:44, te faahiti ra o Iesu Mesia i to ˈna parau mai te “metua no te haavare”.
Eaha ïa ta outou e pahono mai?
◻ No te aha na taata matamua i erehia ˈi i to raua faaearaa i roto i te paradaiso?
◻ Nafea tatou e ite ai e ua haavare-mau-hia o Eva na roto i te ravea o te hoê ophi?
◻ Eaha te utua ta te Atua i faaoti i nia i te vahine?
◻ Eaha te utua ta te Atua i faaoti i nia ia Adamu, e no te aha te reira e faahanahana ˈi i ta ˈna ture?
◻ No te aha te Atua i ore ai i inoino i roto i ta ˈna opuaraa i manaˈo no te fenua nei, oia hoi ia riro mai oia ei Paradaiso tei î roa i te mau taata tia?