Mau tiaturiraa faahiahia mau no te taata nei: te hoê paradaiso
“Ua haamaitai ihora te Atua ia raua, na ô maira te Atua, Ia fanau orua, e ia rahi roa, e faaî i te fenua nei, e e haavi iho; e ia mana orua i nia iho i te iˈa o te tai, e i nia iho i te mau manu o te reva; e i nia iho i te mau mea atoa e nee haere i nia iho i te fenua nei.” — GENESE 1:28.
1, 2. Eaha te tumu Iehova i rave ai i te ohipa ma te here mau no te huitaata, e eaha te ohipa ta ˈna i faaue mai ia Adamu ia rave?
“E AROHA te Atua”, ta te Bibilia Moˈa ïa e parau maira. Te tapitapi maira oia ma te here mau no te taata nei, e te rave nei oia i te ohipa ma te tuutuu ore ia nehenehe ratou e ora e a muri noa ˈtu ma te oraora maitai e te hau i roto i te hoê paradaiso i nia i te fenua nei (Ioane 1, 4:16; hiˈo Salamo 16:11). E oraraa hau to te taata tia matamua ra o Adamu e e rave na hoi oia i te hoê ohipa faahiahia mau e te au. Ua ani maira te Poiete o te taata ia ˈna ia atuatu i te aua nehenehe mau i Edene ra, e i muri iho, ua horoa maira oia i te tahi atu ohipa na ˈna, te hoê ohipa taa ê tei riro hoi ei ohipa fifi mau. Ta te aamu bibilia ïa e haapapu maira i te na ôraa mai e:
2 “Ua hamani hoi te Atua ra o Iehova i te mau manu avae maha atoa o te fenua nei, e te mau manu atoa o te reva, i te repo fenua; e ua aratai mai ia Adamu ra, ia itea ta ˈna iˈoa e mairi; e ta Adamu iˈoa e mairi i taua mau mea ora atoa ra, ia riro te reira ei iˈoa mau. I mairi noa râ Adamu i te iˈoa no te mau puaa atoa, e to te mau manu atoa o te reva, e to te mau manu avae maha o te fenua nei; aita roa râ o Adamu e tauturu au i itea.” — Genese 2:19, 20.
3. No te aha o Adamu e tae noa ˈtu ai i te mau animala i ore roa ˈi i mǎtaˈu?
3 Ua mairi aˈera te taata i te puaahorofenua sous, te puaatoro shôr, te mamoe sèh, te puaaniho ʽéz, te mau manu ʽôph, te pigeon yônah, te pitaote toukki, te liona ʼaryéh aore ra ʼari, te daba dov, te uritaata qôph, te uri kèlèv, te ophi naḥash, e rave rau atu âa. Ia hiˈo atu oia i roto i te anavai e tahe ra mai roto atu i te ô i Edene ra, ua ite aˈera oia i te iˈa, ta ˈna i mairi i te iˈoa ra dagah. Noa ˈtu â ïa e aita ta ˈna e mauhaa, aita te taata i mǎtaˈu i taua mau animala rata e oviri atoa ra, aita atoa i te mau manu. I to ratou aˈe pae, aita te mau animala i mǎtaˈu noa ˈˈe ia ˈna. Ua ite ratou e to nia ˈˈe oia ia ratou. E mau mea ratou na te Atua i poiete, tei horoa mai no ratou i te ora, e aita roa ˈtu hoi te taata e hinaaro noa ˈˈe e hamani ino aore ra e haapohe ia ratou.
4. I te mea e ua mairi o Adamu i te tahi iˈoa no te mau animala atoa i nia i te fenua e no te mau manu, eaha ïa te huru o taua ohipa ra no ˈna?
4 Aita te aamu e haapapu maira ia tatou e e hia maororaa to te mau animala rata e oviri atoa e tae noa ˈtu hoi to te mau manu na te reva i te faaiteraahia mai i te taata. Ua tupu te mau mea atoa i raro aˈe i te aratairaa a te Atua. Eita e ore ua rave maite o Adamu i te taime no te tuatapapa i te parau no te mau animala tataitahi, i te hiˈopoaraa i ta ratou mau peu, i to ratou mau huru taa maitai, e inaha, ua maiti aˈera i te hoê iˈoa e tano maitai ia ratou. Eita e ore e ua rave rahi te reira i to ˈna taime. E ohipa faahiahia mau hoi te reira no Adamu i te haamatauraa ˈtu i te mau huru mea ora atoa e rave rahi i poietehia e vai na i nia i te fenua nei, e ei aravihi mau iho â ïa e tia ˈi ia nehenehe oia e ite i taua mau huru tataitahi ra ma te horoa ˈtu i te hoê iˈoa tano maitai no ratou.
5-7. a) Eaha te mau uiraa eita e ore i te uihia? b) Eaha te mau pahonoraa i faaitehia ra i roto i te aamu no nia i te poieteraa i papaihia i roto i te Genese 1:1-25?
5 Teie râ, eaha te faanahoraa i ravehia no te poiete i taua mau mea ora atoa ra? O te mau animala no te fenua anei tei na mua ˈˈe aore ra tei muri aˈe i te mau manu? Afea hoi te taata i te faraa mai, ia faaauhia i te tahi atu â mau mea ora atoa i raro mai ia ˈna? Mea nafea to te Atua raveraa no te faaineine i te fenua nei no te faraa mai e rave rahi mau mea ora, no te faatupu i te mataˈi e nehenehe ai te mau manu e rere na te reva teitei, no te horoa mai i te pape no te inu e te mau raau atoa e nehenehe tatou e amu, no te hamani i te hoê marama rahi e turama i te ao e ia nehenehe te taata ia ite, e no te hamani i te marama iti no te faanehenehe i te rui? No te aha hoi te huru o te tau i au maitai e nehenehe ai te taata e haere i tera vahi e tera vahi, e rave i te ohipa e e taoto ma te ore hoi e fare e ma te ore atoa e ahu?
6 Aita e faufaa na te taata ia feruri i nia i te mau pahonoraa i taua mau uiraa nei. E tia mau hoi i to ˈna huru feruriraa hiˈopoa ia ite i te mau pahonoraa maramarama maitai no ǒ mai i te hoê tumu papu maitai o te ite e mai te hea mau na te huru. Aita taua tamaiti a te Atua ra i vai noa i roto i te ite ore, ua riro râ te aamu faahiahia mau no nia i te poieteraa mai tei papaihia i roto i te Genese 1:1-25 ei faahanahanaraa i to ˈna maramarama rahi.
7 Eita e ore o Adamu i te mauruuru rahi ia ˈna i ite i te parau no taua aamu faahiahia mau ra no nia i te poieteraa, i faataa maitai mai i te mau mea. Mai teie i haapapuhia mai, ua tauturu taua aamu ra ia ˈna ia ite e e toru tau roa i mairi (ta te Atua i parau na e mahana ia au maite i Ta ˈna huru faitoraa i te tau) hou te maha o te tau poieteraa i reira te Atua i te haafaraa mai na marama rahi e piti i roto i te reva o te mau raˈi, marama e tapao no te taata i te mahana, poto aˈe hoi, e 24 hora te maoro. Taua mahana poto aˈe ra ta te taata e ite i nia i te fenua nei, e tano ïa i te tau e mairi i rotopu i te taperaa tataitahi o te marama rahi. Ua taa atoa ia Adamu e e orâ oia e hia rahiraa matahiti, e eita e ore e aita o ˈna i haamarirau i te taio i taua mau matahiti ra. Maoti te marama rahi itehia i te mata taata nei i roto i te reva o te mau raˈi i nehenehe ai oia e na reira. Ia au maite râ i te mau mahana o te mau mea i poietehia e te Atua i nia i te fenua nei, mau tau roa aˈe hoi, ua ite te taata matamua e te ora ra oia i roto i te ono o te mahana. Aita oia i faaroo atura i te parau no te hopearaa o taua mahana ono ra i faataahia no te poiete i te mau animala atoa i nia i te fenua nei, e i muri iho i te taata. I teie nei, papu maitai e ua taa ia ˈna eaha te faanahoraa i ravehia i poietehia ˈi te mau raau, te iˈa, te manu e te mau animala i nia i te fenua nei. Teie râ, o ˈna anaˈe i roto i te ô i Edene, aita o Adamu i riro ei hohoˈa hopea roa no te mea ta te Atua i manaˈo ma te here no te taata nei i roto i ta ˈna Paradaiso i nia i te fenua nei.
Te poieteraahia i te vahine matamua
8, 9. a) Eaha ta te taata tia ra i ite i rotopu i te mau animala, e eaha ra ïa ta ˈna i faaoti? b) No te aha mea tano maitai e ia ore roa ˈtu te taata e ani atu i te Atua i te tahi hoa no ˈna? c) Mea nafea te aamu bibilia i te faataaraa mai i te parau no te poieteraahia i te vahine matamua?
8 Ua ite aˈera te taata matamua, tei roto hoi ia ˈna i te mau huru hiˈopoa e te hoê feruriraa maitai roa, e i rotopu i te mau manu e te mau animala i nia i te fenua nei, te vai ra te oni e te ufa, e te faatupu amui ra hoi ratou i te parau no te faarahiraa i to ratou huru. Area o ˈna râ, e ere ïa mai te reira te huru. Mai te peu e ia au i taua hiˈopoa na ˈna ra, ua hinaaro o ˈna i te tahi hoa no ˈna, aita roa ˈtu ïa o ˈna i ite noa ˈˈe i te tahi e au ia ˈna i rotopu i te mau animala atoa, aita atoa hoi i rotopu i te mau uri taata rarahi. Eita e ore e ua faaoti aˈera ïa o Adamu e aita e hoa no ˈna. Mai te peu e te vai ra, eita anei ïa te Atua e horoa mai i te tahi na ˈna? I te mea hoi e mea taa ê to ˈna poieteraahia i te tahi atu mau huru animala atoa, ua faaoti iho â ïa te taata e mea taa ê o ˈna. Aita roa ˈtu o ˈna i hinaaro e na ˈna iho e tatara i teie mau tumu parau, e riro ei taata faahepo manaˈo e te uiraa ˈtu i te tahi hoa no ˈna i to ˈna Poiete. Ua tano maitai te taata tia ra i te vaiihoraa i te Atua ia haapao i taua tumu parau ra, no te mea i muri noa ˈˈe, ua ite aˈera oia e e manaˈo iho â To ˈna no nia i te mau ohipa e tupu ra. No taua tumu parau ra e no nia i te mau ohipa i tupu i reira, te na ô maira te aamu e:
9 “Aita roa râ o Adamu e tauturu au i itea. Haamairi ihora te Atua ra o Iehova i te varea taoto rahi i nia ia Adamu; taoto ihora oia, ua rave ihora oia i te hoê aoao no ˈna, taati ihora i te iˈo i taua vahi ra; e taua aoao o Adamu ta te Atua ra ta Iehova i rave ra, hamani ihora oia ei vahine; e ua aratai maira oia ia ˈna ia Adamu ra. Ua na ô ihora Adamu, i teie nei, e ivi teie no to ˈu nei ivi, e iˈo hoi no to ˈu nei iˈo: e parauhia oia e, e vahine, no te mea, no roto oia i te taata i te noaaraa mai. No reira e faarue ai te taata i tana metua tane e tana metua vahine, a ati atu ai i ta ˈna vahine, e e riro hoi raua ei hoê. Te vai tahaa noa ra Adamu raua atoa o te vahine, aita râ raua i haama.” — Genese 2:20-25.
10. Eaha ta te taata tia ra i parau a pûpûhia mai ai i mua ia ˈna te vahine tia atoa hoi mai ia ˈna te huru, e eaha te manaˈo ta te reira e nehenehe e faatupu mai?
10 Ua faaite aˈera o Adamu i to ˈna mauruuru rahi a pûpûhia mai ai teie vahine tia roa ra i mua ia ˈna ei tauturu au no ˈna. Teie hoi ta ˈna i parau: “E ivi teie no to ˈu nei ivi, e iˈo hoi no to ˈu nei iˈo.” Eita e ore teie mau parau ta ˈna i faahiti ia ˈna i ite atu i ta ˈna vahine, no oti noa maira hoi i te poietehia, i te haapapu e e taime roa ta ˈna i tiai hou aˈe i horoahia mai ai na ˈna taua vahine faahiahia mau ra. Ua mairi aˈera o Adamu i taua tauturu au na ˈna ra e “Vahine” (ʼishshah aore ra “tane vahine”), “no te mea no roto mai oia i te tane”. (Genese 2:23, Traduction du monde nouveau, neneiraa beretane faahororaa no te matahiti 1984, nota i raro i te api.) Aita roa ˈtu o Adamu i manaˈo noa ˈˈe e e fetii o ˈna no te mau manu e no te mau animala i nia i te fenua nei ta te Atua i pûpû atu i mua ia ˈna ia mairi oia i te tahi iˈoa no ratou. Mea taa ê hoi to ˈna iri e to ratou. Area o taua vahine râ, hoê â ïa to raua huru, hoê â ïa to ˈna iri e to ˈna. E faatupu na hoi te ivi aoao ta te Atua i rave mai i roto i to ˈna ouma hoê â toto e te toto e tahe mai i roto i to ˈna mau uaua (hiˈo Mataio 19:4-6). Te vai ra atura ïa i muri ia Adamu te hoê taata ta ˈna e nehenehe e parau atu ma to ˈna tiaraa peropheta no te Atua e ta ˈna e nehenehe e faaite atu i te aamu faahiahia mau no nia i te poieteraa.
11-13. a) I te mea hoi e ua horoahia mai i te tahi vahine na Adamu, eaha ˈtura ïa te mau uiraa e nehenehe e uihia? b) Eaha ta te Atua i manaˈo no na taata matamua? c) Eaha te riro ei maa na te fetii taata hapa ore ra?
11 Eaha râ hoi te tumu te Poiete o te taata i horoa ˈtu ai na ˈna i te hoê vahine? Ia noaa noa anei te tahi tauturu au no ˈna, te tahi hoa hoê â huru e o ˈna, e ia ore roa ˈtu o ˈna e fiu no te mea e o ˈna anaˈe? Te faataa maira te aamu i te manaˈo o te Atua i te faaiteraa mai e mea nafea to ˈna hamaitairaa i to raua faaipoiporaa:
12 “Ua parau ihora te Atua, E hamani tatou i te taata ma to tatou iho huru, ia au i to tatou iho hohoˈa; e ei nia iho ratou i te mau iˈa o te tai, e i nia iho i te mau manu o te reva, e i nia iho i te mau puaa, e i nia iho i te fenua atoa, e i nia iho hoi i te mau mea e nee haere i te fenua nei ra. Hamani ihora hoi te Atua i te taata ma to ˈna ihora huru, i hamani oia ia ˈna ma te hohoˈa o te Atua ra; i hamani oia ia raua, o te tane e te vahine. Ua haamaitai ihora te Atua ia raua, na ô maira te Atua, Ia fanau orua, e ia rahi roa, e faaî i te fenua nei, e e haavi iho; e ia mana orua i nia iho i te iˈa o te tai, e i nia iho i te mau manu o te reva, e i nia iho i te mau mea atoa e nee haere i nia iho i te fenua nei.
13 “Ua parau ihora te Atua, Inaha, te horoa ˈtu nei au i te mau raau rii huero atoa o te fenua nei, e te mau raau rarahi atoa e hotu ra, no ˈna iho to ˈna huero ra; ei maa ïa na outou, e na te mau manu avae maha atoa o te fenua nei, e na te mau manu atoa o te reva, e na te mau mea ora atoa e nee haere i nia iho i te fenua nei ra; na ratou te mau raau rii atoa ei maa. E oia mau atura.” — Genese 1:26-30.
Mau tiaturiraa no te oraraa a muri aˈe o na taata matamua
14. I te mea hoi e ua haamaitaihia raua e te Atua, eaha ˈtura ïa te oraraa i mua i te tane e i te vahine tia roa ra aore e hapa, e eaha ta raua e nehenehe e manaˈo ma te tia mau hoi?
14 Mea faahiahia mau hoi no te tane e ta ˈna vahine tia mau hoi i te faarooraa ˈtu i te Atua i te parauraa mai ia raua, i te faaiteraa mai e eaha ta ˈna e titau maira ia raua e i te haamaitairaa mai ia raua! Maoti i te haamaitairaa a te Atua, e ore roa ïa to raua oraraa e faufaa ore, e nehenehe râ hoi ta raua e faatupu i te mea i titauhia mai ia raua. Tei mua atura ïa raua te hoê oraraa faahiahia mau. I roto i to raua nohoraa, oia hoi te ô i Edene ra, eita e ore i na taata faaipoipo apî i te feruri i nia i te ohipa e tupu i nia i te fenua nei ia faatupu raua i te hinaaro o te Atua e titau maira ia raua. Ma te manaˈonaˈo i te oraraa i mua ia raua, eita noa raua i feruri i nia i te parau no te “ô te pae i te hitia o te râ i Edene ra” i nia atoa râ i te fenua taatoa nei tei î i te mau tane e te mau vahine oaoa (Genese 2:8). Eita e ore to raua mafatu i te putapû ia manaˈo raua e e mau tamarii anaˈe ratou paatoa na raua, ei mau huaai na raua. E mau taata tia anaˈe hoi ratou paatoa, aita roa ˈtu e hapa i te pae tino, i vai apî noa, te oraora maitai, te puai e te oaoa i te oraraa. O te here aita e hapa ta ratou e faaite i te tahi e te tahi, e haamori hoi ratou i roto i te au tahoê i to ratou Poiete rahi, to ratou Metua i te raˈi ra, e te reira e to ratou na metua matamua. Eita e ore te mafatu o te tane matamua e o te vahine matamua i te oaoa roa i te manaˈoraa e e haamau raua i te tahi utuafare fetii no raua!
15, 16. a) No te aha hoi e navai maitai ai te maa no te fetii taata? b) I te mea hoi e e rahi noa ˈtu te numera o te fetii taata oaoa, eaha ïa te ohipa e tiai mai ia ratou i rapaeau mai i te ô i Edene ra?
15 E navai maitai te maa na te taatoaraa o te mau melo no taua utuafare fetii ra e faaî i te fenua taatoa nei. Ua î roa hoi te maa na te hiti ia Adamu raua o Eva, i roto i te ô i Edene ra. Ua horoa mai te Atua na raua i te hoê maa maitai roa e te taoˈa rahi hoi i te pûpûraa mai na raua i te mau raau tupu atoa, tae noa ˈtu hoi i te mau raau hotu. — Hiˈo Salamo 104:24.
16 E oaoa roa to raua utuafare fetii te rahi noa ˈtu hoi, e e faarahi atu â to ˈna mau melo i te paradaiso i nia i te mau fenua i rapaeau mai i te ô i Edene ra, inaha te haapapu maira i te mau parau a te Atua e i rapaeau mai i taua ô ra, aita te fenua i atuatu-maitai-hia e aita atoa hoi i faaapuhia. No reira atura ïa te Poiete i parau atu ai ia raua e e ‘haavî’ i te fenua, a faaî noa ˈtu ai. — Genese 1:28.
17. No te aha e navai maitai ai te maa no te huiraatira e rahi noa ˈtura, e eaha te ohipa e tupu a rahi noa ˈtu ai te Paradaiso?
17 A faarahi-noa-hia ˈi te paradaiso e te feia faaapu e tae noa ˈtu i te feia tiai hapa ore, e faahotu rahi mai ïa te fenua i haavîhia i te maa no te huiraatira e rahi noa ˈtu. E inaha, e poi roa te fenua taatoa nei i te hoê paradaiso nehenehe mau, e e riro noa hoi e a muri noa ˈtu ei vahi faaearaa no te huitaata nei. Mai te raˈi mai, e riro ïa te fenua nei mai te hoê diamani nehenehe mau, e e faariro mai te Poiete o te raˈi ra i te reira ei mea maitatai ra. — Hiˈo Ioba 38:7.
18. No te aha aita e tumu mǎtaˈuraa i roto i te ô i Edene ra i faarahihia i nia i te fenua taatoa nei, e eaha te mau huru hau mau i tupu i reira?
18 E riro hoi te fenua taatoa nei ei vahi hau mau mai taua ô i Edene ra tei reira te tane e te vahine faaipoipo apî. Aita e faufaa ia mǎtaˈu i taua mau animala atoa i nia i te fenua nei e taua mau manu atoa e rere na te reva ta te taata matamua ra o Adamu, i hiˈopoa no te mairi i te tahi iˈoa no ratou. Mai to ratou na metua matamua, e haavî te mau taata tia atoa o te Paradaiso i nia i te fenua taatoa nei i te mau iˈa o te tai, te mau manu e rere na te reva e te mau mea ora atoa e nee i nia i te fenua nei, e tae noa ˈtu i te mau puaa oviri. Ma te auraro maite i te taata, tei ‘hamanihia ia au i te hohoˈa o te Atua’, e faaea hau noa taua mau mea ora atoa ra te iti hoi i te taata nei e o ˈna. Ma te haavî ia ratou, e faatupu to ratou mau fatu mǎrû e te tia roa i te hoê tupuraa hau i rotopu i te mau animala atoa i poietehia. E ohipa hoi te mana hau o taua mau fatu taata ra i hamanihia ia au i te huru o te Atua i nia i taua mau mea ora atoa i raro mai ia ratou no te paruru ia ratou. Hau atu i te mau mea atoa, e vai hau noa te mau taata tia roa e te Atua, o te ore e faaea i te haamaitai mai ia ratou. — Hiˈo Isaia 11:9.
Te faafaaea ra te Atua i ta ˈna mau ohipa i rave
19. a) Papu maitai e eaha ta na taata matamua i taa no nia i te hinaaro o te Atua? b) Eaha te haapapuraa ta te Atua i horoa mai no nia i te tau?
19 A feruri noa ˈtu ai eaha te huru o te fenua ia au maite i te hinaaro o te Atua, eita e ore i te tane matamua e te vahine matamua i te taa e e taime roa iho â ïa no te faatupu i te ohipa faahiahia mau ta te Atua i horoa mai ia raua ra. Eaha ïa te maororaa? Ua ite to raua Poiete e to raua Metua i te raˈi ra i te reira. Ua faaite maira oia ia raua e no hope noa ˈtura te tahi atu mahana o te mau mahana poieteraa, e tei te “ahiahi” raua, aore ra tei te haamataraa, o te hoê mahana apî ia au i ta te Atua iho huru tapaoraa i taua mau tau ra. E tia hoi taua mahana apî ra ia haamaitaihia e ia haapaohia no te faatupu i te hinaaro viivii ore e te parau-tia o te Atua. Ua tapea maira te taata tia ra, oia hoi te peropheta a te Atua, i taua tumu parau ra. Teie hoi ta tatou e taio i roto i te aamu i faauruahia e te Atua:
20. Eaha ta te aamu bibilia e parau ra no nia i te “hitu o te mahana”?
20 “Hiˈo aˈera te Atua i te mau mea atoa ta ˈna i hamani, e inaha, e mea maitai roa. E ahiahi ihora, e ao aˈera, o te mahana ono ïa. Oti roa aˈera te raˈi e te fenua, e to ratou atoa ra. Faaoti ihora hoi te Atua i ta ˈna ohipa i te mahana hitu ra, i ta ˈna i rave; e faaea ihora oia i te mahana hitu, i ta ˈna atoa ra mau ohipa i hamanihia e a ˈna ra. Ua haamaitai ihora te Atua i te mahana hitu, e haamoˈa ˈtura i te reira; no te mea, i reira to ˈna faaearaa i ta ˈna atoa ra mau ohipa ta te Atua i hamani e i rave ra. O te matamehai teie o te raˈi e te fenua, i to ratou hamaniraahia, i te mahana i hamani ai te Atua ra o Iehova i te raˈi e te fenua ra.” — Genese 1:31 e tae atu i te 2:4.
21. a) Te parau ra anei te Bibilia e ua faahope te Atua i ta ˈna mahana faaearaa e ua riro taua mahana ra ei mahana maitai roa? A faataa mai na. b) Eaha te mau uiraa e nehenehe e uihia?
21 Aita te aamu bibilia e parau ra e ua faaoti te Atua i to ˈna mahana faafaaearaa, ua ite aˈera e mea maitai roa te reira, e ahiahi aˈera e e ao aˈera: o te hituraa ïa o te mahana. Ia tano maitai te hitu o te mahana i na mahana poieteraa na mua ˈtu, e tia ïa i taua mahana ra ia faarirohia ei mahana maitai roa, no te mea aitâ i hope atura. Teie râ, i teie nei, e nehenehe anei te Atua ra o Iehova e faariro i taua mahana ra ei mahana maitai roa? Ua riro anei ei mahana faaearaa hau mau no ˈna? Eaha ïa te nehenehe e parau no te mau tiaturiraa faahiahia mau no te oraraa a muri aˈe ta te tane matamua e ta te vahine matamua i ite i roto i to raua feruriraa i te mahana raua i faaipoipohia ˈi i roto i te Paradaiso? E hiˈopoa anaˈe na mea nafea te mau mea i te tupuraa ma te tuatapapa i te tumu parau i mua nei.
[Nota i raro i te api]
a E itehia taua mau iˈoa ra i roto i te papairaa hebera o te Genese e te tahi atu mau buka faauruahia e te Atua o te mau Papairaa hebera.
Eaha ïa ta outou e pahono mai?
◻ Hau atu i te atuaturaa i te ô, eaha te hopoia ta te Atua i horoa mai ia Adamu ra, e eaha hoi te rahiraa o taua hopoia ra?
◻ Eaha ta te aamu no nia i te poieteraa i papaihia i roto i te Genese 1:1-25 e haapapu ra?
◻ Mea nafea te vahine matamua i te poieteraahia, e eaha ta Adamu i parau i te mahana raua i faaipoipohia ˈi?
◻ Eaha te mau tiaturiraa e vai ra i mua i na taata matamua?
◻ Mea nafea to te Atua haapapuraa mai e ua hope te tahi atu â mahana poieteraa?