VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w89 1/4 api 22-29
  • Te vahine faaturi hairiiri mau ra—To ˈna haamouraa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te vahine faaturi hairiiri mau ra—To ˈna haamouraa
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ia haafatata roa ˈtu na tatou i te hiˈo i te vahine faaturi ra
  • “TE PARAU MOE O TE VAHINE E NO TE PUAA”
  • E haamouhia te vahine faaturi
  • Te haavaraa o te vahine faaturi faufau
    Apokalupo—Tatararaa hopea
  • Haapaoraa e faatereraa nazi
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
  • Te haamouraahia o Babulonia Rahi
    Apokalupo—Tatararaa hopea
  • Te haere tia ra te haapaoraa hape i to ˈna haamouraa!
    A ara mai na! 1996
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
w89 1/4 api 22-29

Te vahine faaturi hairiiri mau ra—To ˈna haamouraa

“Haleluia: o te ora, e te hanahana, e te tura, e te mana, tei te Fatu, tei to tatou Atua ïa. E mea mau hoi e te tia ta ˈna ra tuuraa utua: ua faautua iho nei hoi oia i taua faaturi rahi ra, o tei haaviivii i to te ao nei i tana faaturiraa; e ua tahoo oia i te toto o to ˈna ra mau tavini, ta to ˈna rima i haamanii ra.” — APOKALUPO 19:1, 2.

1. Ua rave te vahine faaturi rahi ra i te ohipa faaturi e “te mau arii o te ao nei” i roto i tei hea auraa, e eaha ihora ïa te faahopearaa?

E NEHENEHE tatou e parau e te mau mea atoa ta tatou i faahiti aˈenei, e mea ino roa, e tia râ hoi ia tatou ia tapao mai e ia au i te Apokalupo 17:2, te faaturi nei taua vahine faaturi rahi ra e “te mau arii o te ao nei”. Noa ˈtu â ïa e ua topa oia, te atuatu nei â oia i te mau auraa auhoa fatata roa e te ao nei e te tamata nei oia i te aratai i te mau tia mana politita no te faatupu i to ˈna mau hinaaro (Iakobo 4:4). Ua haapohe taua faaturiraa i te pae varua ra — oia hoi te mau auraa tia ore ta Babulonia Rahi e atuatu ra e te mau tia mana politita — e rave rahi ahuru mirioni taata. Ua rave ê na te vahine faaturi rahi ra e rave rahi ohipa ino na roto i te tururaa i na pae e piti i roto i te Tamaˈi rahi Matamua; teie râ, i roto i te roaraa o te Piti o te Tamaˈi rahi ta ˈna mau hara “[te taea-roa-raa] i te raˈi”. (Apokalupo 18:5.) No te aha hoi te reira?

2. a) Mea nafea to Franz von Papen i te tautururaa ia Adolf Hitler ia riro mai ei tia faatere no te fenua Helemani, e mea nafea te tia faatere helemani na mua ˈtu i te faataaraa mai i te parau no te rave ohipa o te pâpa? b) I roto i te parau faaau i tarimahia i rotopu i te Hau nazi e te Vaticana, e piti na ture i ore i faaitehia: Eaha ïa mau ture? (Hiˈo i te nota i raro i te api.)

2 E rave anaˈe na i te hoê hiˈoraa: Na vai i faatia i te taata hamani ino ra o Adolf Hitler ia riro mai ei tia faatere — e ei taata haavî — no te fenua Helemani? Na te mau manaˈo politita ïa a te hoê rave ohipa o te pâpa, oia hoi, ia au i te tia faatere helemani na mua ˈtu, o Kurt von Schleicher, tei riro “ei taata haavare e i pihai iho ia ˈna o Iuda Isakariota e faahua taata moˈa noa ˈi”. O Franz von Papen hoi taua taata ra, tei turai i te Taatiraa katolika e tae noa ˈtu i te feia maona puai ia aro i te communisme e ia tahoê mai i te fenua Helemani i raro aˈe i te aratairaa a Hitler. I te tahi aˈe pae, ua nominohia o von Papen ei tia faatere mono. Ua tono hoi o Hitler ia ˈna i Roma ei aratai i te hoê pǔpǔ ia nehenehe te tahi parau faaau ia ravehia i rotopu i te Hau nazi e te Vaticana. I taua taime ra, ua faaite maira te pâpa Pie XI i to ˈna manaˈo i te mau tia helemani e ua oaoa roa oia i te mea e “te arataihia nei te faatereraa helemani e te hoê enemi rahi mau o te communisme”, e i te 20 no tiurai 1933, i roto i te hoê oroa rahi i tupu i Vaticana, ua tarima aˈera te karatina o Pacelli (tei riro mai hoi i muri iti noa ˈˈe ei pâpa Pie XII) i taua parau faaau raa.

3. a) Eaha ta te hoê taata tuatapapa aamu i papai no nia i te parau faaau i ravehia i rotopu i te Hau nazi e te Vaticana? b) I roto i te mau oroa i faanahohia i te Vaticana, ua haafetiahia o Franz von Papen i tei hea fetia? c) Eaha te tiaraa o Franz von Papen i roto i te haruraahia te fenua Auteteria na te mau nazis?

3 Teie ta te tahi taata tuatapapa aamu i papai: “Ua riro mau â te parau faaau [i tarimahia i rotopu i te fenua Helemani e te Vaticana] ei re faufaa roa no Hitler. O te huru morare matamua hoi te reira no te fenua ěê mai i turu mai ia ˈna, e te reira no te pu teitei roa ˈˈe mai hoi.” I roto i te mau oroa i faatupuhia i Vaticana, ua haafetia aˈera o Pacelli ia von Papen i te hoê haafetiaraa hanahana na te pâpa: oia hoi te fetia rahi o te Pǔpǔ a Pie IXb. I roto i ta ˈna buka Te fatata maira te vero (i neneihia i te matahiti 1948), te parau ra o Winston Churchill e ua faaohipa o von Papen i “to ˈna roo ma to ˈna tiaraa katolika maitai” no te faahepo i te Ekalesia ia farii i te faatereraa a te mau nazis i te fenua Auteteria. I te matahiti 1938 ra, no te faatupu i te oroa fanauraa o Hitler, ua faaue aˈera te karatina ra o Innitzer e, ia rave mai te mau fare pure atoa no Auteteria i te reva e satauro (gammée) to nia iho, e ia pate i ta ratou mau ǒe e ia pure atoa to ratou mau melo no taua taata faatere haavî ra.

4, 5. a) No te aha te Vaticana e riro ai ei tumu no te mau haamaniiraa toto riaria mau? b) Eaha te turu ta te mau epikopo katolika helemani i horoa no Hitler?

4 O te Vaticana atura ïa te tumu no te mau haamaniiraa toto e rave rahi. Ua tauturu mau â taua tuhaa rahi ra o Babulonia Rahi ia Hitler e ua turu atu hoi ia ˈna i te pae “morare”. Ua tae roa atoa oia i te turu i te mau hamani-ino-raa i ravehia e taua taata faatere haavî ra. I roto i na matahiti hoê ahuru o te haamǎtaˈuraa a te nazis, ua faaea muhu ore noa te pâpa no Roma. I roto i taua area tau ra, ua aro noa e rave rahi hanere tausani faehau katolika e ua pohe hoi no te hanahana o te faatereraa nazi, e e rave rahi mau mirioni taata tei haamou-roa-hia i roto i te mau piha mahu a Hitler.

5 Ua turu tahaa roa atoa te mau epikopo katolika helemani ia Hitler. I te mahana te fenua Tapone, tei tahoê atu hoi i te fenua Helemani, e aro mai ai ia Pearl Harbor ma te poroi ore, te nenei ra te New York Times i teie nei parau: “Ua faaue mai te Apooraa a te mau epikopo katolika helemani i tupu i Fulda e ia faaôhia mai te hoê ‘pure no te tamaˈi’, pure taa ê e taiohia ia haamata e ia hope te mau pureraa atoa. Te taparu ra taua pure ra i te Atua ia haamaitai mai oia i te mau mauhaa helemani i te horoaraa mai na ratou i te re, e ia paruru mai oia i te oraraa e te oraora-maitai-raa o te mau faehau atoa. Ua horoa atoa te mau epikopo i te mau faaueraa na te mau perepitero ia nehenehe ratou hoê aˈe taime i te avae, i roto i te hoê oreroraa parau taa ê i te sabati, e manaˈo i te mau faehau helemani e aro nei ‘i nia i te fenua, i nia i te tai e i roto i te mau reva’.”

6. Ahiri e aita te Vaticana i faaturi i te pae varua e te mau nazis, eaha ïa te mau ohipa iino ta te ao nei e ore roa ˈtu e ite?

6 Ahiri e aita te Vaticana i atuatu i te mau auraa tia ore e te faatereraa nazi, e rave rahi ïa mau taata e nehenehe e ora mai: e rave rahi ahuru mirioni faehau e te feia tivila i pohe i te tamaˈi, e ono mirioni ati Iuda tei taparahihia no te mea e e ere ratou no roto mai i te nunaa uouo (aryens), e oia atoa hoi — te mea faufaa roa i mua i te aro o te Atua — te mau tausani Ite o Iehova, tei faatavaihia i te varua aore ra mau melo o te pǔpǔ o te mau “mamoe ê atu”, tei mauiui rahi e e rave rahi hoi o ratou tei pohe i roto i te mau aua haavîraa nazis. — Ioane 10:10, 16.

Ia haafatata roa ˈtu na tatou i te hiˈo i te vahine faaturi ra

7. Eaha te faataaraa papu maitai no nia i te vahine faaturi rahi ta te aposetolo Ioane e horoa mai nei?

7 Auê hoi te orama o te parau tohu a te Apokalupo i te tano maitai e! Ia au i te mau irava 3 e tae atu i te 5 o te pene 17, te parau ra o Ioane no nia i te melahi e: “Ua aratai atura oia i tau varua i te medebara ra: ite atura vau i te hoê vahine i te parahiraa i nia iho i te hoê puaa uteute ra, ua ati roa i te iˈoa faaino, e hitu o ˈna omii, auahuru hoi tara. Te ahu ra taua vahine ra i te ahu uraura e te uteute, e ua faaunaunahia i te auro, e te ofai maitatai ra, e te poe, e e auˈa auro tei tana rima ua î i te mea faufau, e te ino no ta ˈna ra faaturi: e e iˈoa tei papaihia i nia iho i to ˈna rae, E MEA ARO, O BABULONIA RAHI, O TE METUA VAHINE O TE MAU FAATURI, E NO TE MAU MEA FAUFAU O TE AO NEI.”

8. a) Eaha to roto i te auˈa auro e tapeahia ra e te vahine faaturi rahi ra, o te haapapu mai hoi e o vai mau na o ˈna? b) Ua ahu o Babulonia Rahi ei auraa parau i te “ahu uraura e ahu ura e te auro ra, e te ario, e te ofai maitatai e te poe” i roto i tei hea auraa?

8 Te haafatata roa ˈtura o Ioane i ǒ nei i te hiˈo ia Babulonia Rahi. E tano maitai oia i roto i taua medebara ra, i rotopu i te mau puaa tahae e faaea ra i reira. Te taa-maitai-hia ra o vai râ taua vahine faaturi rahi ra ia hiˈohia te mea e vai ra i roto i te auˈa ta ˈna e tapea ra, aˈua ta tatou e nehenehe e manaˈo e mea faufaa roa ia hiˈohia to ˈna huru rapae. Mea faufau mau â te pape ta ˈna e inu ra i mua i te aro o te Atua. To ˈna faahoaraa ˈtu i te ao nei, ta ˈna mau haapiiraa hape, te rave-noa-raa oia i te mau mea ta ˈna e hinaaro, to ˈna mau auraa e te mau puai politita — aita hoê noa ˈˈe o taua mau mea ra e farii-noa ˈˈe-hia e Iehova, “te Haava i to te ao atoa nei”. (Genese 18:22-26; Apokalupo 18:21, 24.) Auê hoi to ˈna mau ahu i te nehenehe e! Te teoteo nei oia i ta ˈna mau fare pure rarahi tei hamanihia ma te papu maitai e ta ˈna mau hiˈo ua rau huru te peni i nia iho, ta ˈna mau hiero e ta ˈna mau fare monahi e haapaohia no Bouddha tei faaunaunahia i te mau taoˈa faufaa rahi ra mai te auro, ta ˈna mau hiero e tae noa ˈtu i ta ˈna mau vahi moˈa roa. Ia au i te huru faaahuraa i horoahia mai e “te faaturi vahine rahi ra”, e mau ahu nehenehe mau e te pura maitai to to ˈna mau perepitero e to to ˈna mau monahi, e mau ahu ura e te peni marearea e mauteute. — Apokalupo 17:1.

9. Eaha te mau haamaniiraa toto ta Babulonia Rahi i rave, e mai tei hea mau parau tano maitai to Ioane faaotiraa i ta ˈna faataaraa parau?

9 Na to ˈna hiaai rahi i te toto e faahapa rahi nei ia ˈna. No taua tuhaa ra, e tia ia ˈna ia tia ˈtu i mua ia Iehova. Aita noa oia i turu i te feia faatere haavî hiaai i te toto o to tatou nei tau, mea tahito roa ˈtu â to ˈna aamu hairiri mau e hia senekele te maororaa; o ˈna te tumu no te mau tamaˈi haapaoraa, no te mau tiribuna a te mau ekalesiatiko, no te mau tamaˈi moˈa e tae noa ˈtu hoi no te hamani-ino-raahia vetahi mau aposetolo e no te taparahi-roa-raahia te Tamaiti a te Atua iho, te Fatu ra o Iesu Mesia, ia ore tatou e hoˈi roa ˈtu â i muri (Ohipa 3:15; Hebera 11:36, 37). E amui atoa anaˈe na tatou i roto i taua mau taparahiraa atoa ra i te taparahiraahia te mau Ite o Iehova oia hoi, aita i maoro aˈenei, tei pupuhihia, tei tarîhia, tei pohe i te toˈi aore ra i te ˈoˈe, tei tâpûhia te arapoa, e tei hamani-ino-hia mai te animala ra te huru i roto i te mau fare auri e tae noa ˈtu i roto i te mau aua haavîraa. Eita ˈtura ïa tatou e maere e ia faaoti o Ioane i ta ˈna faataaraa parau mai teie te huru: “E ua ite au i taua vahine ra i te taeroraa i te oto o te feia moˈa ra, e te toto o te mau ite no Iesu i pohe ra”! — Apokalupo 17:6.

“TE PARAU MOE O TE VAHINE E NO TE PUAA”

10. a) Mea nafea te vahine faaturi rahi ra i te hamani-ino-noa-raa i te mau Ite o Iehova? b) Mai tei hea mau huru aratai, te mau melo o te mau upoo faatere haapao a Babulonia Rahi?

10 Ua “maere [o Ioane] i te [maere rahi]” i mua i taua ohipa e tupu ra. Na reira atoa hoi tatou i teie mahana. I roto i te mau matahiti 30 e 40, ua faaohipa “te vahine faaturi rahi ra” i te Taatiraa katolika e te mau manaˈo politita no te hamani ino e no te opani i te mau Ite o Iehova ia rave i ta ratou ohipa. E tae roa mai i teie nei mahana, i te mau vahi atoa to ˈna mana e vai puai noa ˈi, te tamau nei â o Babulonia Rahi i te aro, i te haafifi, i te patoi i te ohipa a te mau Ite o Iehova teie e poro nei i te tiaturiraa hanahana no nia i te Basileia o te Atua. Na roto i te faatîtîraa oia e rave rahi mirioni taata i roto i te mau faanahonahoraa faaroo a te vahine faaturi rahi ra, te haa nei te mau melo a ta ˈna mau upoo faatere haapaoraa mai ‘te mau matapo e aratai i te tahi atu mau matapo’ i roto i te apoo o te haamouraa. Eita roa ˈtu, e eita roa ˈtu, taua vahine faaturi hairiiri mau ra e nehenehe e parau mai te aposetolo Paulo e: “I teie nei, e parau hua ˈtu na vau ia outou i teie nei mahana, aore roa o ˈu viivii i te toto o te taata atoa nei.” — Mataio 15:7-9, 14; 23:13; Ohipa 20:26.

11, 12. Eaha te parau moe no nia i te “puaa uteute ra” tei nia iho hoi te vahine faaturi hairiiri ra i te parahiraa, e eaha te haamaramaramaraa i haamaramaramahia ˈtu i te mau Ite o Iehova no nia i taua parau aro ra i te matahiti 1942 ra?

11 Ma te ite atu i te maere rahi o Ioane, ua na ô atura te melahi ia ˈna e: “Eaha oe i maere ai? na ˈu e faaite atu ia oe i te parau moe o teie nei vahine, e no te puaa e afai ia ˈna ra, no ˈna na omii e hitu nei e na tara auahuru nei.” (Apokalupo 17:7). O vai hoi taua “puaa” ra? Hau atu i te 600 matahiti na mua ˈtu, ua ite te peropheta ra o Daniela i te tahi mau puaa i roto i te hoê orama, e ua faataahia mai ia ˈna e te faahohoˈa ra taua mau puaa ra i te mau “arii”, aore ra mau puai politita no te fenua nei (Daniela 7:2-8, 17; 8:2-8, 19-22). Te ite ra o Ioane i ǒ nei i roto i te hoê orama, te tahoêraa te mau puai mai te reira te huru: “te hoê puaa uteute.” O te Totaiete o te mau Nunaa hoi teie, totaiete i haamauhia e te taata e tei itehia i roto i te ao nei i te matahiti 1920 ra, e tei topa râ hoi i roto i te abuso o te ohipa ore ra a tupu ai te Piti o te Tamaˈi rahi i te matahiti 1939 ra. Teie râ, eaha mau na “te parau moe o te vahine e no te puaa ra”?

12 Maoti te tauturu a te Atua, ua haamaramaramahia te mau Ite o Iehova no nia i taua parau moe ra i te matahiti 1942 ra. Te uˈana noa râ te Piti o te Tamaˈi rahi, e e rave rahi tei manaˈo e e tupu mai o Aramagedo. E ere râ hoi te reira te opuaraa a te Atua. Mea rahi â ta ta ˈna mau Ite ohipa i mua ia ratou! I roto i te tairururaa teotaratia o te ao apî i tupu i te 18 e tae atu i te 20 no setepa 1942, o Cleveland hoi (Etats-Unis) te oire pu i tuatihia i te tahi atu mau oire e 51 o te mau Etats-Unis, ua faahiti aˈera o Nathan Knorr, peretiteni o te Taiete Watch Tower, i te oreroraa parau huiraatira oia hoi “E vai maoro mai anei te hau no ananahi?”. Te tuatapapa ra taua oreroraa parau i te parau o te Apokalupo 17:8, i reira hoi e parauhia ˈi no te “puaa uteute ra” e “te vai na [oia], e aita nei; e ua fatata i te aˈe aˈe i nia mai raro mai i te abuso ra, a reva ˈtu ai i te vahi pohe”. Ua faataa mai te taata orero e “i vai na” te Totaiete o te mau Nunaa mai te matahiti 1920 e tae mai i te matahiti 1939. Teie nei râ, mai ta ˈna e parau ra, “aita nei [oia]”, no te mea ua pohe taua Totaiete ra. I muri aˈe râ i te Piti o te Tamaˈi rahi, e na raro mai taua taatiraa i roto i te ao taatoa nei i te abuso. Ua tupu mau anei taua parau tohu i niuhia i nia i te Bibilia ra? E, ua tupu mau â! Inaha, i te matahiti 1945 ra, ua na raro mai te “puaa taehae” o te ao nei i te abuso o te ohipa ore i raro aˈe i te iˈoa o te mau Hau amui.

13. Ua tamau noâ o Babulonia Rahi i te riro ei vahine faaturi e te “puaa”, oia hoi te mau Hau amui, i roto i tei hea auraa?

13 Noa ˈtu â ïa e ua haaparuparuhia oia no to ˈna mairiraa, ua tamau noâ o Babulonia Rahi i te riro ei vahine faaturi e te “puaa”, oia hoi te mau Hau amui. Ei hiˈoraa, i te avae tiunu 1965, ua haaputuputu te feia toroa o na haapaoraa matamua e hitu, “kerisetiano” e e ere i te kerisetiano, e parauhia ra e o te tia ra no te afaraa o te huiraatira o te ao nei, i San Francisco no te faatupu i te 20raa o te oroa e haamata ˈi te mau Hau amui.c I taua iho matahiti ra, ua faariro te pâpa Paulo VI i te mau Hau amui ei “tiaturiraa hopea no te au-maite-raa e no te hau”. I muri aˈe, ua faaite mai te pâpa Ioane-Paulo II i to ˈna hinaaro e “ia riro noa te mau Hau amui ei pu rahi no te hau e no te parau-tia”. I te matahiti 1986 ra, o te hau emepera rahi o te haapaoraa hape i roto i te ao nei, te faanahoraa matamua i turu i te opuaraa a te mau Hau amui oia hoi, ia faariro i taua matahiti ra, ei Matahiti rahi no te Hau. Teie râ, ua haamauhia anei te hau e te ino ore mau ei pahonoraa i te mau pure uˈana i purehia i taua taime ra? Aita roa ˈtu! I te tahi aˈe pae, te faaite rahi noa ˈtura te mau Hau melo o te mau Hau amui e e ere to ratou here i te here rotahi no te vahine faaturi rahi ra.

E haamouhia te vahine faaturi

14. E tia i te “puaa” oia hoi te mau Hau amui, ia faatupu i tei hea ohipa taa ê, e mea nafea to te melahi faataaraa mai i te reira?

14 I te tau i haapaohia ra, e tia atoa te “puaa uteute ra” ia haamouhia. Hou aˈe râ te reira e tupu ai, e hou aˈe te aroraa hopea a taua puaa ra i te nunaa o te Atua, e tia i te mau Hau amui ia rave i te hoê ohipa taa ê mau. E ‘tuu mai [o Iehova] i to ˈna manaˈo i roto i te mafatu o te puaa taehae e to ˈna mau nuu i faaauhia i te mau tara’. Eaha ihora ïa te faahopearaa? Te pahono ra te melahi a te Atua e: “E na tara hoê ahuru ta oe i hiˈo ra, e te puaa ra, e faufau ïa i taua faaturi ra, e e pau oia ia ratou i te haru, e e veve roa, e e amu i to ˈna tino, e e tutui ia ˈna i te auahi.” “E mai ia ˈna i faaahaaha ia ˈna iho, e ua parahi ma te faatate rahi”, e inaha, ua taui te mau mea. Eita ta ˈna mau fare rahi faaroo e tae noa ˈtu hoi ta ˈna mau fenua e faaora mai ia ˈna. Inaha, teie ta te melahi e parau ra: “E teie nei, e râ tahi-noa-hia to ˈna pohe, o te pohe, e te oto, e te oˈe, e e pau roa oia i te auahi: e puai hoi to te Fatu, to te Atua, o te faautua ia ˈna ra.” — Apokalupo 17:16, 17; 18:7, 8.

15. E nafeahia te vahine faaturi e te mau tane politita, e eaha atoa ta te feia ona i te pae no te hoo taoˈa e rave, ia haamouhia oia?

15 E auê ta ˈna mau tane politita ia haamouhia oia i te na ôraa e: “Auê te oire rahi nei o Babulonia e, auê oe te oire etaeta nei e! hora-tahi-noa-hia iho nei hoi to oe pohe e!” Na reira atoa, te feia ona i te pae faanavairaa faufaa e rave na i te ohipa hoo taoˈa e o ˈna, i te “mǎtaˈu i to ˈna ra pohe, ma te oto, e ma te auê, e te na ôraa e, Auê te oire rahi nei e, auê! (...) O teie nei taoˈa rahi hoi i te pau roa i te hora hoê nei e!” — Apokalupo 18:9-17.

16. Eaha ihora ïa te huru o te mau tavini a te Atua ia haamouhia te vahine faaturi rahi ra, e mea nafea to te Apokalupo haapapuraa mai i te reira?

16 Eaha ihora ïa te huru o te mau tavini a te Atua? No ratou atoa teie mau parau a te melahi e na ô ra e: “A oaoa ia ˈna, e to te raˈi ê, e o outou hoi, e te mau aposetolo moˈa e te mau peropheta; ua tahoo hoi te Atua ia ˈna ia outou.” E haamou-roa-hia o Babulonia Rahi i te hoê noa taime, e eita roa ˈtu oia e faahaama faahou i te iˈoa moˈa o Iehova. E tia mau â te haamouraahia te vahine faaturi rahi ra ia faahanahanahia na roto i te tahi mau himene upootiaraa e himenehia no te arue ia Iehova. Teie te tuhaa matamua o te mau haleluia, te mau himene oaoa e faaroohia i reira: “Haleluia: o te ora, e te hanahana, e te tura, e te mana, tei te Fatu, tei to tatou Atua ïa. E mea mau hoi e te tia ta ˈna ra tuuraa utua: ua faautua iho nei hoi oia i taua faaturi rahi ra, o tei haaviivii i to te ao nei i tana faaturiraa; e ua tahoo oia i te toto o to ˈna ra mau tavini, ta to ˈna rima i haamanii ra.” — Apokalupo 18:20 e tae atu i te 19:3.

17. I muri aˈe i te haamouraa o te vahine faaturi rahi ra, mea nafea te mau haavaraa a te Atua ia faatupu-taatoa-hia?

17 E faatupu-oioi-hia te mau haavaraa a te Atua, a taataahi noa ˈi o Iesu Mesia, te “Arii o te mau arii e te Fatu o te mau fatu”, i “te neneiraa uaina ra o te hoturaa rahi o te riri o te Atua Puai hope ra” i Aramagedo. I reira ïa oia e faaore roa ˈi i te mau tia mana paieti ore e te feia atoa o te faanahonahoraa a Satani i nia i te fenua nei e toe mai â. Na te mau manu e amu i to ratou mau tino (Apokalupo 16:14, 16; 19:11-21). E oaoa mau â tatou i te mea e te fatata maira te tau i reira te Atua e tamâ roa ˈi i te fenua nei, i to tatou palaneta nehenehe mau, i te mau mea viivii atoa, e te hairiiri atoa!

18. Eaha te tatararaa rahi hopea o te buka Apokalupo?

18 Tera mau anei te tatararaa hopea o te buka Apokalupo? Eita, aitâ i tae atura i reira! Oia mau, ia faatia-paatoa-hia te mau melo 144 000 i nia i te raˈi, i reira te faaipoiporaa o te Arenio e tupu ai. E haamauhia ta ˈna “vahine”, i faaineinehia no ta ˈna tane, i roto i “te hoê raˈi apî”. E pou mai oia, ei auraa parau, no te tauturu i ta ˈna tane ia faatupu i te opuaraa a Iehova oia hoi, ‘te faaapîraa i te mau mea atoa nei’. Te nehenehe i te pae varua o taua vahine ra, o te nehenehe ïa o te oire moˈa, te Ierusalema apî, ta te Atua Puai hope ra o Iehova e faaanaana nei i to ˈna hanahana, e o te Arenio hoi ta ˈna lamepa (Apokalupo 21:1-5, 9-11, 23). I reira ïa te Apokalupo e ite ai i ta ˈna tatararaa hopea rahi: e haamoˈahia te iˈoa o Iehova, e e horoa mai hoi te Arenio (o Iesu Mesia) e tae noa ˈtu ta ˈna vahine (te Ierusalema apî) na te mau taata faaroo, i te ora mure ore i roto i te Paradaiso i nia i te fenua nei.

19. a) Hau atu i te haere-ê-raa mai i rapae ia Babulonia Rahi, eaha mau na te tia ia rave e ora ˈi tatou? b) O te taime hoi teie no te farii i tei hea titauraa ru, e eaha te tia ia tatou ia rave?

19 Te papu maitai ra anei ia outou i te huru haavarevare o te haapaoraa hape? Ua haere ê mai anei outou i rapae ia Babulonia Rahi? Hau atu, ua haafatata ˈtu anei outou i te Atua ra o Iehova na roto i te arai o Iesu Mesia, i te pûpûraa ia outou ma to outou mafatu atoa no ˈna e i te bapetizoraa ia outou? Mea faufaa mau â ia rave outou i te reira ei ora no outou! A fatata noa mai ai te tau i haapaohia ra no te faatupu i te haavaraa hopea a Iehova, te faaroohia ra ïa teie titauraa ru: “E te parau nei te [v]arua e te vahine faaipoipo apî, E haere mai.” Ia nehenehe na te feia atoa e pahono mai i taua titauraa ra ia pûpû i to ratou oraraa no Iehova e ia parau ma te itoito i te tahi atu â mau taata e: “E haere mai”! Oia mau, “e o tei poihâ ra, a haere mai. E tei hinaaro ra, a rave noa mai oia i te pape ora”! (Apokalupo 22:17.) Teie hoi te taime no te farii i taua titauraa ra. E riro mau â outou i te oaoa ia tia ˈtu outou i mua i te terono o te Atua e o te Arenio ma to outou tiaraa tavini no Iehova i pûpûhia e i bapetizohia e ia faaea noa outou i reira. Te fatata roa maira hoi te tau aita e feaaraa! Oia mau, te fatata roa maira te tatararaa hopea o te Apokalupo!

Ia hope teie haapiiraa o Te Pare Tiairaa, e faataio ïa te taata e aratai ra, i te Opuaraa i muri nei e a tuatapapa ˈtu ai i te reira ma te tauturuhia mai e te mau uiraa i faanahohia no te reira. Ua vauvauhia mai taua opuaraa ra i roto i te ao taatoa nei, i roto i te tairururaa haaati “Te parau-tia a te Atua” i faanahohia e te mau Ite o Iehova i te matahiti 1988 ra. Ua faaoti oia na roto i te tumu parau ra oia hoi “Te ‘vahine faaturi’ hairiiri ra: to ˈna toparaa e to ˈna haamouraa”.

[Nota i raro i te api]

a No te tahi mau tumu papu maitai, e piti nau ture o taua parau faaau ra tei tapea-maitai-hia e tei ore hoi i faaitehia i taua tau ra. No nia hoi i te hoê ohipa politita tahoê e patoi i te Fenua rusia e tae noa ˈtu te mau hopoia a te mau perepitero katolika e faaôhia i roto i te nuu a Hitler, taua parau ra. Aita hoi taua ohipa ra i auraro i te faaauraa i ravehia i Versailles (1919) tei raro aˈe noa hoi te fenua Helemani i taua ture ra; ia faaitehia taua ture ra e nehenehe ïa te reira e haapeapea i te tahi atu mau taata i tarima i taua parau faaau ra.

b Tei roto o Franz von Papen i te mau nazis i haavahia ei feia taparahi taata i te tau tamaˈi i Nuremberg (Helemani), i te hopearaa o te mau matahiti 40. Ua tuuhia oia, i muri aˈe râ, ua faautua faahou aˈera te hoê haavaraa helemani e patoi i te mau nazis ia ˈna i te hoê utua teimaha mau. I muri aˈe â, i te matahiti 1959, ua faateiteihia aˈera oia i nia i te tiaraa rave ohipa huna tiaraa teitei na te pâpa.

c No nia i taua putuputuraa ra, teie ta te pâpa Paulo VI i parau: “Mea tano mau iho â ïa ia tupu te hoê putuputuraa faaroo no te hau i roto i te mau oroa haamanaˈoraa i faanahohia no te piti ahururaa o te matahiti i tarimahia ˈi te haapueraa ture a te mau Hau amui.”

[Tumu parau tarenihia i te api 23]

TE FAAEA-MUHU-ORE-NOA-RAA TE PÂPA

I roto i ta ˈna buka Franz von Papen — To ˈna oraraa e to ˈna anotau, i neneihia na roto i te reo beretane i te matahiti 1939 ra, te faataa papu maira o H. Blood-Ryan i te mau manaˈo i turai i taua rave ohipa o te pâpa ra ia tuu ia Hitler i nia roa i te parahiraa e ia faatupu i te tahi faaauraa parau i rotopu i te Vaticana e te mau nazis. Teie ta ˈna e parau ra no nia i te mau taparahiraa riaria mau i roohia i nia i te mau ati Iuda, te mau Ite o Iehova e te tahi atu â mau taata: “No te aha o Pacelli [te pâpa Pie XII] i faaea muhu ore noa ˈi? No te mea te ite ra oia i roto i te mau numeraraa a von Papen no te haamau i te hoê Hau emepera roma helemani moˈa, e e faaetaeta te reira i te Ekalesia katolika e e ravea hoi te reira no te Vaticana no te faatere faahou (...). Noa ˈtu â ïa e te faaohipa ra taua nei â Pacelli ra i teie nei i te hoê faatereraa haavî i te pae varua i nia i te mau mirioni taata, aita roa ˈtu e faaroohia ra i te tahi parau no te patoi atu i te haavîraa e tae noa ˈtu hoi i te hamani-ino-raa i ravehia e Hitler (...). A papai noa ˈi au i teie mau reni, ua mairi e toru mahana taparahiraa taata, aita râ hoi te Vaticana i faahiti noa ˈˈe i te tahi pure no te feia e aro ra e inaha, e mau katolika anaˈe hoi te afaraa rahi o ratou. E mahana riaria mau â ia tae i te mahana taua mau taata ra, tei faaorehia hoi to ratou mana i nia i te fenua nei, e tia ˈtu ai i mua i te aro o to ratou Atua, e ia titau mai Oia ia ratou i ta ratou ohipa i rave. Eaha ïa te hororaa ta ratou e nehenehe e faaite atu? Aita roa ˈtu hoê noa ˈˈe!”

[Tumu parau tarenihia i te api 27]

TE HAPE A TE VATICANA

Ia au i te New York Times o te 6 no mati 1988, i roto i ta ˈna faufaa moni, ua tapao mai te Vaticana i te hoê pau oia hoi, 61,8 mirioni dala marite no te matahiti 1988. Te haapapu ra taua vea ra e: “Te hoê o te mau haamâuˈaraa matamua eita e ore no nia ïa i teie parau tǎpǔ i faahitihia i te matahiti 1984, oia hoi, ia horoahia fatata e 250 mirioni dala marite na te mau taata te tia ia faahoˈihia ˈtu te moni o te fare moni no Ambrosiano. E mau ohipa huru ê ta te Vaticana i rave e taua fare moni no Milan ra hou aˈe oia i topatari ai i te matahiti 1982 ra.” Oia mau, no te ohipa huru ê mau ta te Vaticana i rave i patoi mau ai oia i te horoa ˈtu i roto i te rima o te ture no Italia e toru o to ˈna mau tia, e hoê o ratou, e epikopo marite ïa!

[Hohoˈa i te api 24]

E hopoia anaˈe ta te Vaticana, ta von Papen e o Hitler i roto i te mau hamaniiraa toto riaria mau.

[Faaiteraa i te tumu]

Hohoˈa UPI/Bettmann

Hohoˈa UPI/Bettmann

[Hohoˈa i te api 27]

Maoti hoi i te turu i te Basileia o te Atua, ua faariro te mau pâpa i te mau Hau amui ‘ei tiaturiraa hopea no te hau’.

[Faaiteraa i te tumu]

Hohoˈa O.N.U.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono