VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w89 1/3 api 10-14
  • E parau-tia anaˈe te mau haerea o Iehova

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E parau-tia anaˈe te mau haerea o Iehova
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Aita te parau-tia e itehia ra — No te aha?
  • Te farii ra te Atua i te parau-tia ore — No te aha?
  • Te haere mai nei te Atua e tauturu i te taata
  • Te paruru a te hoo
  • No te mau nunaa atoa, fatata roa mai te parau-tia
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
  • “E eˈa parau-tia anaˈe hoi to ˈna”
    A faafatata ˈtu ia Iehova
  • O Iehova—Te tumu o te parau-tia e o te titiaifaro mau
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • A pee i te hiˈoraa o Iehova—A faatupu i te parau-tia e te titiaifaro
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
w89 1/3 api 10-14

E parau-tia anaˈe te mau haerea o Iehova

“Oia te Mato, o tei tia roa ta ˈna ohipa ra; o tei au atoa to ˈna ra mau haerea; e Atua parau mau, e te ino ore ra; e parau-tia ta ˈna e te titiaifaro!” — DEUTERONOMI 32:4.

1. Eaha te mau huru o Iehova ta Mose i haapapu atu i mua i te aro o te mau tamarii Iseraela hou aˈe to ˈna poheraa, e no te aha e tano maitai ai ia ˈna ia faahiti i te reira?

MEA “hinaaro [na Iehova, te Haava e te Horoa ture, e te Arii mana hope,] te parau-tia e te au”. (Salamo 33:5; Isaia 33:22.) Ua noaa ia Mose, te arai o te faufaa a te Ture, te hoê peropheta “ta Iehova i ite papu maitai i te mata i to ˈna mata”, i te hoê ite hohonu no nia i te mau haerea parau-tia o Iehova (Deuteronomi 34:10; Ioane 1:12). Na mua iti noa ˈˈe i to ˈna poheraa, ua haapapu maira oia i te faahiahia o te parau-tia a Iehova. I mua i te taatoaraa o te amuiraa o Iseraela, ua faahiti aˈera oia i te mau parau o taua himene nei i te na ôraa e: “E faaroo mai na, e te raˈi e, e parau atu na vau; e faaroo mai, e te fenua e, i te parau o tau vaha. (...) E faaite hoi au i te iˈoa o Iehova; e faarahi outou i to tatou Atua. Oia te Mato, o tei tia roa ta ˈna ohipa ra; o tei au atoa to ˈna ra mau haerea; e Atua parau mau, e te ino ore ra; e parau-tia ta ˈna e te titiaifaro.” — Deuteronomi 32:1, 3,4.

2. E faaohipa noâ o Iehova i te parau-tia i roto i tei hea auraa, e no te aha e mea faufaa mau te reira?

2 E mau ohipa parau-tia anaˈe ta Iehova. E faaohipa noa oia i taua huru nei ia au maite i to ˈna paari, to ˈna aroha e to ˈna puai. O ta ta ˈna tavini ïa o Elihu i faahaamanaˈo atu ia Ioba. Teie hoi ta tatou e taio i roto i te Ioba 37:23: “I te Puaihope ra! e ore e itea e tatou; aore ïa e faito i te mana e te auraa o te parau, te rahi roa ra te parau-tia na ˈna, e ore e hamani ino.” I to ˈna aˈe pae, teie ta te arii ra o Davida i papai: “E mea au hoi na Iehova te parau-tia, e ore hoi oia e faarue i tana feia moˈa ra.” (Salamo 37:28). Auê hoi i te oaoa ia ite tatou e eita roa ˈtu te Atua e faarue, noa ˈtu no te hoê noa taime, i te feia e ore e taiva ia ˈna! O ta ˈna parau-tia hoi te haapapuraa.

Aita te parau-tia e itehia ra — No te aha?

3. Eaha te ore e itehia ra i rotopu i te mau taata i to tatou nei tau, e eaha hoi to te reira faahopearaa i nia i to ratou mau auraa e te Atua?

3 I te mea hoi e o Iehova te Atua o te parau-tia, mea au Na ˈna te parau-tia, “o tei hamani i te fenua e tae noa ˈtu i te hopea ra”, no te aha hoi ïa te parau-tia e ore e itehia ˈi i roto i te taata nei i to tatou nei tau (Isaia 40:28)? I roto i te Deuteronomi 32:5, teie te pahonoraa a Mose: “Ua ino ratou, e ere hoi to ratou ra tapao i to ta ˈna ra tamarii, e ui faefaea e te piˈo ra.” Oia mau, na roto i to ratou haerea ino mau, ua atea roa te taata i to ratou Poiete e inaha riro aˈera to ˈna mau manaˈo e to ˈna mau haerea i te teitei aˈe i to ratou, “mai te raˈi nei hoi e teitei rahi to ˈna i to te fenua”. — Isaia 55:8, 9.

4. Eaha te eˈa ta te taata i maiti, e ua aratai tia te reira ia ˈna i hea?

4 Eiaha roa ˈtu na ia moehia ia tatou e aita te Poiete i hamani mai i te taata e ore atu ai oia e haapao atu Ia ˈna. Te haapapu maitai maira o Ieremia i te huru o te taata i te na ôraa mai e: “Ua ite hoi au, e Iehova, e ere tei te taata iho to ˈna haerea; e ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa.” (Ieremia 10:23). Ia ˈna i faarue i te mau haerea e te faatereraa parau-tia a te Atua, ua auraro te taata i te tahi atu faatereraa, itea-ore-hia e te puai atoa hoi: te faatereraa a te Diabolo ra o Satani e te mau demoni tei tahoê mai ia ˈna. No reira te aposetolo Ioane i haapapu maitai mai e: “E te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra.” Aita roa ˈtu e faufaa e noaa mai i taua mau puai demoni ra, ia turu ratou i te parau-tia i roto i te taata nei. — Ioane 1, 5:19.

5. Eaha te mau faahitiraa parau e haapapu maira e aita iho â te parau-tia e itehia nei i roto i teie nei ao?

5 Ei haapapuraa e, i teie mau mahana hopea o te amuiraa o te mau mea nei, aita te parau-tia e itehia nei, e faahiti anaˈe na i te tahi parau a William Smith, te hoê faatere hau no te Parau-tia i te mau Etats-Unis, i te matahiti 1984 ra. Ma te faataa mai i te parau no te hoê titorotororaa i ravehia i nia i te mau utua fare auri i faahitihia i roto 12 hau marite i te matahiti 1977 e tae atu i te matahiti 1983 ra, teie ta ˈna i parau: “Te manaˈo nei te huiraatira e te feia ohipa iino rahi roa ˈˈe — te feia taparahi taata, te feia haru vahine, te feia hoo raau taero — ua faautuahia ïa ratou i te mau faautuaraa etaeta mau. Te faaite maira râ taua titorotororaa ra e mea ohie roa na te feia i matau i te taparahi i te taata i te haere atu na roto i te mau aroâ e taparahi faahou i te taata.” Eita ˈtura hoi tatou e maere ia taio i teie manaˈo o Paul Kamenar, melo no te Taatiraa haapao i te pae no te ture i Washington e: “E pinepine roa te ture i te vaiiho noa i te mau mea ia tupu noa na.”

6. a) Eaha te huru o Iuda i te pae morare na mua ˈˈe oia i hopoi-tîtî-hia ˈi? b) Eaha te mau uiraa ta Habakuka i ui atu? E tano anei taua mau uiraa ra no to tatou nei tau?

6 Hou aˈe oia e topa ˈi i roto i te rima o te nuu babulonia i te matahiti 607 hou to tatou nei tau, e ite atoa na te nunaa no Iuda i taua huru tupuraa ra i te pae no te parau-tia. No reira hoi te Atua i faaitoito ai i ta ˈna peropheta ia Habakuka i te na ôraa ˈtu e: “I haapaehia ˈi te ture nei, aore hoi te parau au ma te haavare ore i matere: ua haaatihia te feia parau-tia e te taata parau ino; i pûpû ai te parau hapa tia ore ra.” (Habakuka 1:4). Ua aratai aˈera te parau-tia ore e tupu na i taua tau ra i taua peropheta nei ia ui atu i teie nei uiraa ia Iehova i te na ôraa ˈtu e: “Eaha hoi oe i hiˈo ai i te haavare, e te mamû noa ra oe ia horomii te taata ino i tei rahi ta ˈna parau-tia i ta ˈna iho?” (Habakuka 1:13). I to tatou nei tau, e nehenehe atoa te mau taata e peapea nei ia ite ratou i te parau-tia ore ia mana i roto i te mau tuhaa atoa, e aniani ma te tia mau e: No te aha hoi te Atua parau-tia e tamau noa ˈi i te farii i te parau-tia ore i nia i te fenua nei? No te aha oia e ore ai e rave i te tahi ohipa inaha, “[aita hoi te parau-tia e itehia ra]”? No te aha ‘oia e mamû noa ˈi’? E mau uiraa faufaa mau â hoi teie e inaha o te Parau faufaa roa a te Atua anaˈe ra, o te Bibilia, te nehenehe e hopoi mai i te tahi mau pahonoraa papu maitai e te faahiahia mau.

Te farii ra te Atua i te parau-tia ore — No te aha?

7. a) No te aha i erehia ˈi i te taata te Paradaiso ta te Atua i horoa mai no ˈna? b) Eaha te mau uiraa i uihia i Edene ra, e ia au maite i ta ˈna parau-tia, nafea te Atua ia pahono i te reira?

7 Mai ta Mose i haapapu mai, aita hoê hapa i roto i te mau ohipa a te Atua. E parau mau hoi te reira no na taata hapa ore matamua e piti ra ta te Atua i haaparahi i roto i te Paradaiso i Edene ra (Genese 1:26, 27; 2:7). Ua haapaohia taua mau huru tupuraa hapa ore ra no te maitai e te oaoaraa o te huitaata nei. Teie ta te parau i faauruahia e te Atua e parau ra: “Hiˈo aˈera te Atua i te mau mea atoa ta ˈna i hamani, e inaha, e mea maitai roa.” (Genese 1:31). Aita râ hoi te huru maitai roa o te ǒ i Edene ra i vai maoro mai. Ua faaitoito aˈera te hoê varua ino ia Adamu raua o Eva ia patoi i ta Iehova huru faaohiparaa i to ˈna mana i nia ia ratou, e ua haafifi aˈera i te parau-tia o te mau faaueraa ta te Atua i horoa mai ia raua ra (Genese 3:1-6). Ua faatupu mai taua patoiraa i te aifaito o te faatereraa a te Atua ra i te tahi mau tumu parau faufaa roa i te pae morare. Te haapapu maira te aamu o te oraraa o te taata haapao maitai ra o Ioba e ua haafeaa atoa oia i te huru taiva ore o te mau mea ora atoa ta te Atua i poiete. Inaha hoi, te titau ra te parau-tia e ia horoahia te hoê taime no te faatitiaifaro i taua mau tumu parau faufaa mau ra no te ao taatoa nei. — Ioba 1:6-11; 2:1-5; hiˈo atoa Luka 22:31.

8. a) Tei roto atura te taata nei i tei hea oraraa peapea mau? b) Eaha te tiaturiraa e itehia i roto i te himene a Mose?

8 Te faataa poto maira o Paulo i te mau huru oraraa ino mau o te mau taata i muri aˈe i to ratou faarueraa i te mau haerea tia o te Atua. Teie ta ˈna i papai i roto i te Roma 8:22: “Ua ite hoi tatou e, te uuru tahi nei te mau mea atoa i hamanihia nei ma te mauiui fanau ra e tae roa aˈenei i teie nei mahana.” Te tumu rahi no taua mau ‘uuru’ ra e no taua mau ‘mauiui’ ra, o te ereraahia ïa i te parau-tia i roto i te totaiete taata nei i reira e itehia ˈi “e ta te taata nei faaheporaa ˈtu i te taata e pohe atura ei pohe no ˈna iho”. (Koheleta 8:9.) Ia haamaitaihia râ te Atua Puai-Hope, no te mea eita o ˈna e vaiiho noa mai e a muri noa ˈtu i te hoê hohoˈa hape o te parau-tia. No taua tumu parau ra, mai teie te huru te himene a Mose, i roto i te Deuteronomi 32:40, 41: “E hopoi au i tau rima i nia i te raˈi ra a parau ai au, E ora mure ore mau to ˈu ra. Ua faaooi anaˈe au [o Iehova] i tau ˈoˈe anaana, e ua rave tau rima e faautua, e tahoo atu vau i tau mau enemi, e faautua ˈtu vau i te feia hinaaro ore ia ˈu ra.”

9. A faataa mai na mea nafea te rima o Iehova i te ‘haavaraa mai’ i te taime te taata i orure ai.

9 Na Iehova iho ‘i haava mai’ i raro nei, i te ǒ i Edene ra. Ma te ore e haamarirau, e ma te parau-tia, ua faautua maira te Atua i te taata i te utua pohe, i te mea e ua opua mau oia e ore roa ˈtu e auraro i Ta ˈna mau faaueraa. Teie hoi ta ˈna i parau atu ia Adamu: “E repo hoi oe, e e hoˈi faahou atu â oe i te repo.” (Genese 3:19). Tau senekele i muri aˈe, ua faataa poto noa maira te aposetolo Paulo i te mau faahopearaa ino mau ta te hara a Adamu i faatupu mai i nia i te fetii taata atoa nei oia hoi: “E teie nei, no te taata hoê ra i ô mai ai te ino i te ao nei, e no te ino hoi te pohe; e ua taea-atoa-hia te taata e te pohe i te mea ua hara paatoa.” — Roma 5:12.

10. Eaha na huaai e piti i tupu mai mai te orureraa mai â o Adamu, e ua tamau noa o Iehova i te aha?

10 I muri aˈe i to te taata orureraa, ua na ô aˈera te Atua e: “E tuu hoi au i te au ore e riri ai ra ia orua o te vahine, e to huaai e to ˈna ra huaai; na ˈna e haaparuparu i to afii e na oe e haaparuparu i to ˈna poro avae.” (Genese 3:15, 17-19). Ua tupu noa na huaai e piti nei e faahitihia ra e 6 000 matahiti te maororaa, e ua faataa ê noa hoi taua “au ore” ra ia raua. Teie râ, noa ˈtu te mau tauiraa atoa i tupu i nia i te fenua nei, aita te mau haerea tia o Iehova i taui. Na roto i te vaha o ta ˈna peropheta o Malaki, teie ta te Atua i parau: “O Iehova hoi au, aore o ˈu e huru ê.” (Malaki 3:6). No reira, ua faaite noa te Atua i te parau-tia i roto i to ˈna mau auraa e te mau taata tia ore e te orure hau. Aita o Iehova i ore i auraro aˈenei i ta ˈna mau faaueraa tumu parau-tia e te teitei atoa. Aita, ua faaohipa noa râ oia i te reira ia au maite i te tahi atu mau huru faahiahia mau to ˈna: to ˈna paari, to ˈna aroha e to ˈna puai.

Te haere mai nei te Atua e tauturu i te taata

11, 12. Mea nafea to te Salamo 49 faataaraa mai i te huru oraraa o te taata?

11 Mai te mau aveave o te hoê fee, ua parare roa te mana o Satani i nia i te taatoaraa o te fetii taata nei. Ua hinaaro noa te taata ia tiamâ mai ratou, eiaha noa i te utua pohe i faahitihia i nia ia ratou, i te mau faanahoraa tia ore atoa râ i reira te taata e faaohipa ˈi ta ˈna faatereraa tia ore.

12 Ua haapapu-maitai-hia te huru tupuraa ino mau i itehia mai e te taata mai to ˈna mai â faautuaraahia i te utua pohe, i roto i teie salamo i papaihia e te mau tamarii a Kora e na ô ra e: “E faaroo i teie, e te mau taata na, e fariu mai i to outou tariˈa, e to te ao atoa na; o tei haehaa e tei teitei, o tei veve e te taata taoˈa rahi atoa ra; e ore roa e tia i te taata ia faaora i tana taeae, e aita a ˈna hoo ia hopoi i te Atua e noaa mai ai oia ra: (i te rahi hoi o te hoo ia ˈna e ora ˈi, e ore roa ˈtu ïa e taea:) ia ora noa mai â oia e a muri noa ˈtu, e eiaha roa ia tae i te tahuti.” (Salamo 49:1, 2, 7-9). No roto mai taua huru tupuraa nei i te haavaraa tia mau i faahitihia mai e te Atua.

13, 14. a) O vai anaˈe na te nehenehe e tauturu mai i te taata, e no te aha te opuaraa i ravehia e te Atua i tano maitai ai? b) Mea nafea te mau parau tǎpǔ atoa a te Atua i te riroraa mai ei “E” maoti o Iesu?

13 E fariu tia râ ïa i hea e noaa mai ai te tauturu? O vai hoi te nehenehe e faaora i te taata mai te mana mai o te pohe? Teie ta te papai salamo e pahono ra: “Na te Atua e faaora i tau varua i te puai o hade.” (Salamo 49:15). Maoti noa hoi te aroha rahi o te Atua, ta ˈna e faaohipa ra ia au maite i Ta ˈna parau-tia, te taata e nehenehe ai e faaorahia i “te puai o hade”. I roto i te hoê aparauraa i te taime po e o Nikodemo, te hoê Pharisea manaˈo ieie maitai, ua pahono papu faahou atura Iesu i taua mau uiraa ra i te na ôraa e: “I aroha mai te Atua i to te ao, e ua tae roa i te horoa mai i ta ˈna Tamaiti fanau tahi, ia ore ia pohe tei faaroo ia ˈna ra, ia roaa râ te ora mure.” (Ioane 3:16). Hou aˈe oia e haere mai ai i nia i te fenua nei, i ora na te Tamaiti a te Atua i nia i te raˈi i pihai iho i to ˈna Metua. I roto i taua oraraa i nia i te raˈi ra, ua parauhia no ˈna e ‘tei te tamarii a te taata ra to ˈna oaoaraa’. (Maseli 8:31.) Mea tano mau atura hoi to Iehova maitiraa i taua melahi ra — ta ˈna Tamaiti fanau tahi — no te hoo faahou mai i te huitaata nei.

14 No nia ia Iesu, teie ta Paulo i parau: “Te mau mea atoa a te Atua i parau mai, e oia anaˈe ïa i roto ia ˈna.” (Korinetia 2, 1:20). Ua faahitihia te hoê o taua mau parau tǎpǔ ra i papaihia e te peropheta ra o Isaia i roto i te Mataio 12:18, 21, i reira tatou e taio ai no nia ia Iesu e: “Inaha tau tavini, tei haapaohia e au ra; tau here e au maite ai tau aau: e tuu roa ˈtu i tau varua i nia iho ia ˈna, e na ˈna e tuu atu i te ture i te mau Etene. E e tiaturi atoa te mau Etene i to ˈna ra iˈoa.” — Hiˈo Isaia 42:1-4.

15, 16. Mea nafea to Iesu neheneheraa e riro mai ei “Metua no te ui a muri atu” o te mau huaai a Adamu?

15 I roto i te roaraa o ta ˈna taviniraa i nia i te fenua nei, ua faataa papu maira Iesu e e nehenehe te mau taata no roto mai i te mau nunaa atoa e tiaturi i to ˈna ra iˈoa e e fanaˈo atu ai i te mau haamaitairaa e noaa mai i te parau-tia a te Atua. Teie hoi ta ˈna i parau: “Aita atoa hoi te Tamaiti a te taata nei i haere mai ia tavinihia to ˈna, ei tavini râ, e ia horoa i to ˈna ora ei hoo no te taata e rave rahi.” (Mataio 20:28). Teie ta te Ture tia mau ta te Atua i horoa ˈtu i te nunaa Iseraela ra e parau ra: “I te pohe roa ra, e ia pohe atoa ïa.” (Deuteronomi 19:21). No reira, i muri aˈe i to Iesu faarueraa mai i to ˈna ora taata hapa ore na roto i te pohe e to te Atua faatia-faahou-raa mai ia ˈna ia nehenehe oia e haere atu i nia i te raˈi, ua nehenehe oia e pûpû i mua ia Iehova i te faufaa o to ˈna ora taata hapa ore no te hoo mai i te ora i erehia e Adamu. I to ˈna na reiraraa, ua riro maira Iesu ei “Adamu hopea [aore ra piti]”, e e nehenehe atura hoi oia e riro mai ei “Metua no te ui a muri atu” no te taatoaraa o te mau huaai a Adamu o te tiaturi nei ia ˈna. — Korinetia 1, 15:45; Isaia 9:6.

16 Te ravea e ora ˈi ta te Atua i haapao ma te here, o te tusia taraehara ïa o ta ˈna Tamaiti, o Iesu Mesia. O ta ˈna hoi i ‘haamaramarama maitai atu i te mau nunaa’. E tano maitai taua tusia nei i te parau-tia a te Atua. E tia mau â hoi tatou ia haamauruuru i te Atua oia i rave e ia ‘ora mai tatou i te puai o hade’!

Te paruru a te hoo

17, 18. Ua apiti atu o Charles Russell i roto i tei hea ohipa i te mau matahiti 1870 ra, e eaha te tauiraa i ravehia e Barbour tei faahitimahuta ia ˈna i te matahiti 1878 ra?

17 Mai te mau kerisetiano o te senekele I, ua tapea papu maitai te mau Ite o Iehova o to tatou nei tau i nia i te haapiiraa no nia i te tusia taraehara o Iesu Mesia. Mea faahiahia roa ia haamanaˈo tatou e ua apiti mai te peretiteni matamua o te Taiete Watch Tower, oia hoi o Charles Russell, no te hoê tau i roto i te mau haamauˈaraa e i te neneiraa i te hoê vea faaroo oia hoi Te vea o te poipoi (beretane). Na te hoê atevenite o Barbour te iˈoa, i nenei na mua i taua vea ra, no Rochester (Etats-Unis) taua taata ra. Aita to Russell i toru ahuru matahiti i reira, area o Barbour ra mea paari aˈe ïa oia.

18 Mea tere maitai te mau ohipa i rotopu i na taata toopiti nei tae roa ˈtu i te matahiti 1878 i te taime o Barbour i nenei ai i te hoê tumu parau e ore e turu ra i te haapiiraa no nia i te tusia taraehara. Teie ta Russell i parau: “Ua papai o Barbour Tane (...) i te hoê tumu parau i roto i Te vea o te poipoi, tumu parau i reira oia e ore ai e turu i te haapiiraa no nia i te tusia taraehara, ma te ore e farii e ua riro te pohe o te Mesia ei hoo i tei erehia ia Adamu e ta ˈna huaai. Te parau ra oia e eita te pohe o to tatou Fatu e nehenehe e hoo i te utua o te mau hara a te huitaata nei, mai ta te mau metua i nia i te fenua nei e ore e faariro i te patiaraa i te tahi nira i nia i te hoê raˈo no te haamauiui ia ˈna e a haapohe atu ai, ei faatitiaifaroraa tano maitai no te haerea ino o ta raua tamarii.”

19. a) Eaha ihora hoi te huru o Russell a ore ai o Barbour e farii i te haapiiraa no nia i te hoo? b) Ua tupu mau anei te manaˈo o Russell no nia i Te Pare Tiairaa?

19 E nehenehe hoi o Russell e vaiiho ia ˈna ia faafariu-ê-hia i te parau mau na to ˈna hoa paari aˈe, aita râ oia i na reira. E rave rahi avae te maoro te tupu-noa-raa te hoê huru au ore i roto i te mau api o te vea: aita o Barbour i farii i te hoo, area o Russell ra te paruru ra ïa oia i taua haapiiraa ra. I te pae hopea, ua faaatea ê roa maira o Russell ia Barbour e ua haamata aˈera hoi i te nenei i te vea ra Te Pare Tiaraa no Ziona e te Vea no te tau o te taeraa mai te Mesia, parauhia i teie nei Te Pare Tiairaa. No nia i taua vea ra, teie ta Russell i parau: “I te omuaraa ra, ua paruru taa ê taua vea nei i te Tusia taraehara; e, maoti te hamani maitai a te Atua, te tiaturi nei matou e e na reira â oia e tae roa ˈtu i te hopea.” Ua tupu anei te mea ta Russell i tiaturi na? Papu maitai! Mai ta tatou â e nehenehe e taio i te api 2 o teie nei vea, “Te faaitoito (...) maira [Te Pare Tiairaa] ia horoa i te tiaturiraa i nia i te Arii e faatere ra oia hoi o Iesu Mesia, tei manii hoi to ˈna toto e tei iriti i te eˈa o te ora mure ore no te huitaata nei”.

20. E tiâ ia tatou ia pahono i tei hea ˈtu â mau uiraa?

20 I roto i taua tumu parau nei, i ite mai nei tatou e, ia au i ta ˈna parau-tia e no to ˈna aroha i te taata nei, ua horoa mai te Atua na ratou i te ravea e tiamâ ai ratou i te utua o te hara e te pohe i topa mai i nia ia ratou. Teie râ, e tiâ ia tatou ia pahono i te mau uiraa i muri nei: Nafea te mau haamaitairaa o te tusia taraehara o Iesu Mesia ia noaa mai ia tatou nei? Nafea tatou e nehenehe ai e fanaˈo i te reira, e afea? Na te tumu parau i mua nei e horoa mai i te mau pahonoraa i taua mau uiraa ra, e eita e ore te reira i te faatiaturi â ia outou e e parau-tia anaˈe te mau haerea atoa o te Atua.

Eaha ïa ta outou e pahono mai?

◻ Mea nafea ta te Atua huru hiˈoraa mai i te parau-tia?

◻ No te aha hoi e itehia ˈi teie rahiraa ohipa tia ore i roto i teie nei ao?

◻ Eaha ta te Atua i rave e tiamâ ˈi te taata i te utua o te pohe?

◻ Mea nafea to Te Pare Tiairaa parururaa mai i te hoo?

[Hohoˈa i te api 11]

E faahiti o Mose i te mau parau a ta ˈna himene i roto i te mau vahi papu no Moabi.

[Hohoˈa i te api 14]

I aroha mai te Atua i to te ao e ua tae roa i te horoa mai i ta ˈna Tamaiti fanau tahi.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono