No te mau nunaa atoa, fatata roa mai te parau-tia
“O te mea tia roa râ ta oe e haapao, ia ora hoi oe, e ia parahi i te fenua ta to Atua ta Iehova e horoa mai no oe ra.” — DEUTERONOMI 16:20.
1. Eaha te opuaraa matamua a te Atua i te taata nei, e e nehenehe oia e faatupu i te reira maoti i te aha?
IA ˈNA i poiete i te tane e te vahine, te opuaraa a te Atua ra o Iehova, te faaîraa ïa i te fenua nei i te mau taata hapa ore, o te faahanahana ia ˈna e o te rave faahope roa i to ratou tiaraa oia hoi te haavîraa i te fenua nei (Genese 1:26-28). I te mea hoi e ua hamanihia oia ia au i te hohoˈa e te huru o te Atua, ua tuuhia maira i roto i te taata i te mau huru mai te paari, te parau-tia, te aroha e te puai. Na roto noa i te faaohiparaa i taua mau huru e rave rau ra ma te aifaito maitai oia e nehenehe ai e faatupu i te opuaraa ta to ˈna Fatu i faaineine no ˈna.
2. Mea faufaa anei ia tamau â te mau tamarii Iseraela i te titau i te parau-tia?
2 Mai ta tatou i tuatapapa aˈenei i roto i te tumu parau na mua ˈtu, ua patoi te taata i te mau faanahoraa ta te Atua i rave e ua faautuahia aˈera oia i te utua pohe. No to ˈna huru taata tia ore, eita ˈtura ïa ta ˈna e nehenehe e faatupu i te opuaraa matamua ta te Atua i haapao no te huitaata nei. Te haapapu maitai maira to ˈna paruparu no te faatupuraa i te parau-tia mau, i taua manuïa-ore-raa ra. Eita ˈtura ïa e maerehia ia faahaamanaˈo mai o Mose i taua parau nei i te mau tamarii Iseraela i te na ôraa mai e: ‘Te parau-tia — te parau-tia, e tia ia outou ia titau â i te reira.’ E nehenehe noa ratou e ora e e nehenehe atoa hoi e noaa ia ratou i te Fenua i tǎpǔhia maira, ia titau tamau noa ratou i te parau-tia. — Deuteronomi 16:20.
E ata no te mau mea maitatai i mua ra
3. Eaha hoi te faufaa e noaa mai ia tatou ia tuatapapa tatou i te mau auraa e vai ra i rotopu ia Iehova e o Iseraela?
3 Te horoa maira te mau auraa ta Iehova e atuatu na e o Iseraela, i te haapapuraa e e faaite mai oia i ta ˈna parau-tia i te mau nunaa atoa na roto i te arai o te Tavini ta ˈna i maiti, oia hoi o Iesu Mesia. Te haapapu maira te aposetolo Paulo i te reira i te na ôraa mai e: “Te mau parau atoa hoi i papaihia i mutaa ihora, i papaihia ïa ia ite tatou; ia noaa to tatou tiairaa, i te faaoromai e te mahanahana o te parau i papaihia ra.” (Roma 15:4). I te mea hoi e “mea hinaaro na te Atua i te parau-tia e te au”, e titau na ïa oia i te mau Iseraela ia na reira atoa ratou i roto i to ratou mau auraa te tahi e te tahi (Salamo 33:5). O ta tatou ïa e ite maitai ia tuatapapa tatou vetahi o na 600 ture ta ˈna i horoa ˈtu i roto ia ratou ra.
4. Mea nafea to te Ture a Mose haapapuraa mai i te mau tiaraa tivira?
4 Ia faatura-noa-hia te Ture a Mose, eita ïa te tiamâraa o te taata tataitahi i te pae tivira, e fifi. No nia i te hoê taata e ere i te ati Iseraela e haere mai na e ora i roto i taua fenua ra, teie ta tatou e nehenehe e taio i roto i te Levitiko 19:34: “Ia riro râ te taata ê e parahi i ǒ outou na mai te taata tupu atoa ia outou, e aroha hoi oe ia ˈna mai te aroha ia oe ihora.” E faanahoraa tia mau te reira e te here atoa. Hau atu, te faataehia ra te aˈoraa i muri nei i te mau haava e te mau ite: “Eiaha oe e pee i te feia rahi i te parau ino ra; eiaha hoi oe e pee i te rahi i te haavaraa a faarue ai i te parau mau ra. Eiaha hoi oe e faatia hapa noa i te taata haehaa i ta ˈna ra parau.” (Exodo 23:2, 3). A feruri na, e tano maitai te parau-tia i te feia taoˈa e i te feia taoˈa ore!
5. I te pae no te ture, a faaau i te Ture a Mose e te mau ture o to tatou nei tau.
5 I te pae no te faautuaraa, mea atea roa te haapueraa ture a Mose i te mau haapueraa ture atoa a te mau nunaa o to tatou nei tau. Ei hiˈoraa, eita te taata eiâ e tapeahia i roto i te fare tapearaa, e inaha, eita ˈtura hoi oia e riro ei hopoia teimaha na te mau taata itoito e faatura na i te Ture. E tia râ ia ˈna ia rave i te ohipa e ia tataipiti i te faahoˈi i te taata ta ˈna i amu tarahu. Aita ïa te taata tei eiâhia e pau. E mai te peu e aita te taata eiâ e hinaaro e rave i te ohipa no te faahoˈi i te mea o ta ˈna i eiâ, e hoohia ïa oia ei tîtî e tae roa ˈtu te taime e titiaifaro ai te mau mea. Ia tamau noâ oia i te faaetaeta ia ˈna, e haapohehia ïa o ˈna. Eita noa taua mau faanahoraa ra e faahoona i te taata te tia ia faahoˈihia ˈtu te tarahu, e mana puai atoa râ to te reira i nia i te feia e topa ohie noa i roto i te ohipa eiâ (Exodo 22:1, 3, 4, 7; Deuteronomi 17:12). E i te pae hopea, i te mea hoi e mea faufaa roa te ora i mua i te aro o te Atua, e haapohehia ïa te mau taata atoa e rave i te ohipa taparahi taata, e inaha, e paruruhia ˈtura hoi te nunaa i te mau taata iino e te feia taparahi taata. Teie râ, e hiˈo-aroha-hia mai te feia i pohe ia ratou i te taata ma te opua-ore-hia. — Numera 35:9-15, 22-29, 33.
6. E aratai tia te tuatapaparaa tatou i te mau ture i horoahia ˈtu ia Iseraela ra, ia tatou i hea?
6 E nehenehe anei ta tatou e parau e e ere te mau ture atoa ta Iehova i horoa ˈtu na i te nunaa Iseraela ra i te mea tano? Auê ïa manaˈo oaoa e, e auê hoi tiaturiraa faahiahia i te iteraa e e tupu te parau tǎpǔ a te Atua i faahitihia i roto i te Isaia 42:1 na roto i te arai o Iesu Mesia! Teie hoi te haapapuraa ta ˈna e horoa mai nei: “E na ˈna e faaite haere i te mau etene i te parau-tia.”
E aifaito maitai te parau-tia e te aroha
7. Mea nafea to Iehova faaiteraa mai i to ˈna aroha ia Iseraela?
7 E aifaito maitai te parau-tia a te Atua i to ˈna aroha. O tei haapapu-maitai-hia ïa a haamata ˈi te mau ati Iseraela i te atea ê i te mau haerea tia a te Atua. E 40 matahiti te maoro to Iehova faaiteraa i to ˈna aroha e to ˈna hamani maitai i to ˈna nunaa, mai ta Mose e haapapu maira i te na ôraa mai e: “Ua ite mai oia ia ˈna i te medebara, i te medebara one riaria ra; ua tiai oia ia ˈna, e ua aˈo oia ia ˈna; ua faaora oia ia ˈna mai to ˈna ihora orio mata. Mai te aeto e faatiatia i te ofaaraa, e e oineine hoi i nia iho i te fanauˈa, e ua hohora hoi i te pererau, ua rave aˈera, e ua hopoi na nia i te pererau; oia atoa Iehova, oia anaˈe tei aratai ia ˈna, aita ˈtu e atua ê atu.” (Deuteronomi 32:10-12). I muri aˈe i to te mau ati Iseraela toparaa i roto i te apotata, ua faatae atura Iehova ia ratou ra i teie nei mau parau ru: “E fariu mai outou i tena na i ta outou parau ino e ta outou rave ino.” — Zekaria 1:4a.
8, 9. a) Mea nafea to te Atua faaiteraa i ta ˈna parau-tia here mau i nia i te mau ati Iuda? b) Eaha te ati i roohia mai i nia ia ratou, e eaha râ hoi te nehenehe e parau no te huru o Iehova i nia ia ratou?
8 Ua tapiri te mau ati Iseraela i to ratou tariˈa i taua mau tuô aroha a Iehova ra, tei haapapai i to ˈna peropheta ia Zekaria i teie nei mau parau e na ô ra e: “Aore râ ratou i faaroo, aore i haapao mai ia ˈu.” (Zekaria 1:4b). Ma te faaitoitohia e ta ˈna parau-tia e to ˈna aroha, ua tono maira te Atua i ta ˈna Tamaiti fanau tahi ia nehenehe oia e tauturu ia ratou ia hoˈi mai Ia ˈna ra. Mai teie te huru to Ioane Bapetizo faaiteraa mai i te huru o te Tamaiti a te Atua: “A hiˈo na i te Arenio a te Atua, o tei hopoi ê atu i te hara o te ao.” (Ioane 1:29). E toru matahiti e te afa te maoro to Iesu haapiiraa ma te tuutuu ore i te mau ati Iuda i te mau haerea tia o te Atua e ua haapapu aˈera hoi e o ˈna te Faaora i faaite-atea-hia mai ma te faatupu i te mau semeio e rave rahi (Luka 24:27; Ioane 5:36). Teie râ, i te mea hoi e aita te nunaa e hinaaro ra e faaroo ia ˈna e e tiaturi ia ˈna, ua na ô aˈera oia e: “Atae hoi oe, e Ierusalema e, e Ierusalema! o tei taparahi i te mau peropheta, e te pehi hoi i te ofai i te feia i tonohia ˈtu ia oe na e, e rave rahi to ˈu haaputuraa i to tamarii, mai te moa e haaputu i to ˈna fanauˈa i raro aˈe i to ˈna pererau ra; aita râ i tia ia outou. Ei teie nei, to outou utuafare e tuuhia ˈi i te ano.” — Mataio 23:37, 38.
9 Ua faaoromai aˈera te Atua i te ore e faatupu i ta ˈna mau haavaraa e 37 â matahiti te maoro, e i te pae hopea, i te matahiti 70, ua faatia aˈera oia i to Roma ia haamou roa ia Ierusalema e ia hopoi tîtî i te mau ati Iuda. Ia manaˈo tatou i te faaoromairaa roa o Iehova i te roaraa o te mau senekele, e nehenehe anei ïa tatou e parau e aita o ˈna i faaohipa i te parau-tia i roto i to ˈna mau auraa e te utuafare o Iseraela?
Te parau-tia no te mau nunaa atoa
10. Mea nafea te parau-tia a te Atua i te parareraa i roto i te mau nunaa atoa?
10 I muri aˈe i to Iseraela oreraa e farii ia Iesu, teie ta Iakobo e parau ra: “Ua hiˈo aroha mai te Atua i te Etene i mutaa ihora, e rave i te hoê pae taata i roto ia ratou ra no to ˈna ra iˈoa.” (Ohipa 15:14). E taua “pae taata” ra, e mau ati Iuda vetahi o ratou tei farii ia Iesu Mesia, o “te Iseraela [ïa i te pae varua] a te Atua” o na 144 000 pǐpǐ a Iesu tei faatavaihia i te varua (Galatia 6:16; Apokalupo 7:1-8; 14:1-5). O Korenelio te taata matamua peritome-ore-hia no roto mai i te mau Etene tei riro mai ei taata faaroo. A farii ai oia e to ˈna utuafare i te ravea i haapaohia e te Atua, ua na ô aˈera Petero e: “Ua ite mau atura vau e ore te Atua e haapao i te huru o te taata. O tei mǎtaˈu râ ia ˈna, e o tei rave i te parau-tia i te mau fenua atoa ra, o te itehia mai ïa e ana.” (Ohipa 10:34, 35). I to ˈna aˈe pae, ua haapapu maira o Paulo i te parau no nia i te parau-tia ta Iehova i faaite mai ma te ore e hiˈo mai i te huru o te taata. Teie hoi ta ˈna i papai: “Aita e ati Iuda, aita e Heleni, aita e tavini, aita e tiamâ, aita e tane, aita e vahine: hoê â hoi outou i roto i te Mesia ra ia Iesu. E no te Mesia outou na, e huaai ïa outou no Aberahama, e e feia aiˈa ïa i tei parauhia maira.” — Galatia 3:28, 29.
11. Eaha te parau tǎpǔ a te Atua ia Aberahama, e nafea te reira e tupu ai?
11 Te faahaamanaˈo maira teie mau parau i te parau tǎpǔ faahiahia mau a Iehova ia Aberahama. I te mea e ua faaite te patereareha ra e ua ineine noa oia i te pûpû ia Isaaka ta ˈna tamaiti here mau ei tusia, ua parau maira Iehova ia ˈna e: “No te mea ua na reira mai oe, e aita aˈenei oe i pipiri i to tamaiti, i to tamaiti hoê roa ra, e haamaitai rahi roa vau ia oe na, (...) e e maitai te mau fenua atoa o te ao nei i to oe na huaai.” (Genese 22:16-18). Nafea hoi teie parau tǎpǔ ia tupu? Mai nia mai ïa i te raˈi, te ‘huaai a Aberahama’ (oia hoi o Iesu Mesia e na 144 000 mau pǐpǐ faatavaihia tei ore roa ˈtu i taiva e tae noa ˈtu i te hopea) e faatere mai ai i te huitaata nei hoê tausani matahiti te maoro (Apokalupo 2:10, 26; 20:6). No nia i taua anotau haamaitaihia ra, teie te haapapuraa ta Iehova e horoa mai nei: “E te tupuraa o to ˈna mana i te rahi e to ˈna hau, aore ïa e hopea.” Eaha hoi te tumu? No te mea “te tupuraa o [te] mana” e faaterehia mai e taua Basileia mesia ra e ‘turuhia mai ïa e te parau au e te parau-tia i teie nei e a muri noa ˈtu’. — Isaia 9:7.
12. Eaha te mau haamaitairaa ta tatou e nehenehe e huti mai i te faufaa aberahama, mai teie atu nei?
12 Aita râ hoi e faufaa ia tiai i te omuaraa o te Faatereraa hoê tausani matahiti a Iesu Mesia no te tamata i te mau haamaitairaa no roto mai i te faufaa aberahama. Te na reira nei hoi te “feia rahi roa” “no te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau nunaa atoa, e te mau reo atoa”. I te mea hoi e ua ‘horoi ratou i to ratou ahu e ua teatea i te toto o te Arenio ra’, o Iesu Mesia, e auraa parau hoi teie, ua riro ïa ratou ei mau taata parau-tia i mua i te aro o Iehova. Mai ia Aberahama, ua riro mai ratou ei mau hoa no te Atua. Mea na reira ˈtura hoi te ravea e ora ˈi ta Iehova i haapao no te rahiraa milioni taata no te mau nunaa atoa, ia mau papu i nia i te parau-tia. — Apokalupo 7:9, 14.
Mea faufaa mau anei na outou i te mau haerea tia a te Atua?
13, 14. a) E tia ia tatou paatoa ia feruri i te aha? b) Nafea tatou e nehenehe ai e faaite i to tatou mauruuru ia Iehova?
13 Te mauruuru mau ra anei outou i te Atua ia manaˈo outou i te parau-tia e i te aroha ta ˈna i faaite mai na roto i te pûpûraa mai i ta ˈna Tamaiti fanau tahi ei taraehara no te faaora ia tatou? A feruri na e eaha te manaˈo o Aberahama a ani mai ai te Atua ia ˈna e faatusia i ta ˈna tamaiti here rahi ra! E mauiui rahi atu â hoi tei itehia e Iehova. A feruri na eaha to ˈna huru a patoihia mai ai ta ˈna Tamaiti here, a faaooohia mai ai e te taata, a mauiui rahi ai i nia i te pou haamauiuiraa. A feruri na i to ˈna huru a faaroo mai ai oia ia ˈna i te auêraa i te mauiui rahi: “E tau Atua, e tau Atua, eaha oe i faarue mai ai ia ˈu?” (Mataio 27:39, 46). Te titau maira râ hoi te parau-tia e ia vaiiho o Iehova ia Iesu ia pohe ei haapapuraa e e taata paruru mau oia i te parau-tia a te Atua e o te ore roa ˈtu e taiva. Hau atu, ia ˈna i farii e ia haapohehia ta ˈna Tamaiti, ua hohora maira Iehova i mua ia tatou i te eˈa o te ora.
14 E tia mau â to tatou mauruuru ia Iehova e i ta ˈna Tamaiti ia turai ia tatou ia farii i mua i te taatoaraa e: “Tei to tatou Atua te ora (...) e tei te Arenio.” (Apokalupo 7:10). Ia na reira tatou i te faaite i to tatou mauruuru, te faaite ra ïa tatou e no tatou atoa teie mau parau a Mose e na ô ra e: ‘O tei tia roa ta ˈna ohipa ra.’ (Deuteronomi 32:4). Auê hoi tatou i te faaoaoa ia Iehova e ta ˈna Tamaiti e, ia farii tatou i te ravea e ora ˈi, ta te Atua i haapao ma te parau-tia no te huitaata nei!
15. Eaha te faufaaraa no tatou te mau parau a Iesu ia Nikodemo?
15 Aita anei tatou e oaoa ra i te mea e ua tapea papu to tatou mau hoa kerisetiano i to ratou tiaraa no nia i te tumu parau o te tusia taraehara i te mau matahiti 1870 ra? Aita anei tatou e oaoa ra i te mea e tei roto tatou i te hoê faanahonahoraa tei ineine maitai i teie mahana i te tapea papu i te ravea e ora ˈi, ta te Atua i haapao ma te parau-tia e te aroha? Mai te peu e te mauruuru ra tatou, ia ineine ïa tatou i te horoa taa ê i to tatou feruriraa i nia i teie mau parau a Iesu ia Nikodemo e na ô ra e: “Aore hoi te Atua i tono mai i ta ˈna Tamaiti i te ao nei e faahapa mai i to te ao, ia ora râ to te ao ia ˈna. Tei faaroo ia ˈna ra, e ore oia e faahapahia; (...) o tei haapao râ i te parau mau ra, e tae mai ïa i te maramarama ia itea-maitai-hia e, te au ra ta ˈna parau i te Atua.” Mai te peu e eita tatou e hinaaro ia roohia tatou i te haavaraa a te Atua, e tia ïa ia tatou ia haapapu e te tiaturi mau nei tatou i ta ˈna Tamaiti na roto i te faatupuraa i te mau ‘ohipa tei au i te Atua’. — Ioane 3:17, 18, 21.
16. Nafea te mau pǐpǐ a Iesu e nehenehe ai e faahanahana i to ratou Metua i te raˈi ra?
16 Teie ta Iesu i parau: “O te mea ïa e maitai ai tau Metua, ia rahi to outou hotu; e riro ïa outou ei pǐpǐ na ˈu i reira. I haapao outou i ta ˈu ra parau, e vai herehia ˈtu â outou e au; mai ia ˈu i haapao i te parau a tau Metua ra, e te vai herehia nei â vau e ana.” (Ioane 15:8, 10). Eaha ïa vetahi o taua mau faaueraa ra? Ua papaihia hoi te tahi i roto i te Ioane 13:34, 35, i reira to Iesu parauraa ˈtu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E tuu atu vau i te parau apî na outou, E aroha outou ia outou iho, (...) o te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia aroha outou ia outou iho.” Inaha, te ite-papu-hia nei te aroha i rotopu i te mau Ite o Iehova. Teie â te faaueraa ta Iesu i horoa: “E teie nei, e haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ, a bapetizo atu ai ia ratou i roto i te iˈoa o te Metua, e no te Mesia, e no te [varua moˈa]; ma te haapii atu ia ratou i te haapao i te mau mea atoa ta ˈu i parau atu ia outou na.” (Mataio 28:19, 20). E outou iho, te faatupu ra anei outou i taua mau ‘ohipa e au i te Atua’ ra?
17. Eaha te mau ohipa e haapapu maira e te faaite maira te ohipa pororaa e te ohipa haapiiraa, i te parau-tia a Iehova?
17 Te faaite maira Iehova i to ˈna huru parau-tia ia ˈna i farii mai i te mau pǐpǐ a Iesu ia faatupu i taua ohipa pororaa e te ohipa haapiiraa ra. O ta te mau ohipa ïa e itehia nei ta te mau Ite o Iehova i rave i te matahiti i mairi aˈenei, e haapapu maira. Inaha, e 239 268 rahiraa pǐpǐ apî i bapetizohia i te matahiti 1988 ra. E ere anei i te mea oaoa?
Fatata roa te Atua parau-tia i te ohipa mai
18. Eaha te mau uiraa ta te mau hamani-ino-raa i roohia i nia i te nunaa o Iehova e nehenehe e faatupu mai?
18 Aita te ohipa pororaa e ore e patoihia nei e vetahi pae. Teie hoi ta Iesu i parau atu i ta ˈna mau pǐpǐ: “I hamani ino na ratou ia ˈu ra, e hamani ino atoa ïa ratou ia outou.” (Ioane 15:20). Te haapapu maira te aamu o te mau Ite o Iehova o to tatou nei tau i te parau mau o taua faahitiraa nei. I roto e rave rahi mau fenua, ua opanihia te ohipa a te mau Ite o Iehova, ua tapeahia ratou i roto i te fare tapearaa, ua taparahihia e ua haamauiuihia ratou. Te faahaamanaˈo maira hoi teie mau huru hamani-ino-raa ra i teie mau parau tohu a Habakuka e na ô ra e: “I haapaehia ˈi te ture nei, aore hoi te parau au ma te haavare ore i matere.” E riro atoa hoi te mau tavini a Iehova i te aniani i teie huru uiraa: ‘Eaha hoi o Iehova i hiˈo ai i te haavare, e e mamû noa ˈi ia horomii te taata ino i tei rahi ta ˈna parau-tia i ta ˈna iho?’ — Habakuka 1:4, 13.
19. Eaha te parabole a Iesu e tauturu mai ia tatou ia hiˈo i te mau mea mai ta te Atua e hiˈo maira?
19 Ua horoa mai Iesu i te hoê faahiˈoraa o te tauturu mai ia tatou ia pahono i taua mau uiraa ra e ia hiˈo i te mau mea mai ta Iehova e hiˈo maira. I roto i te Luka 17:22-37, te faataa ra oia i te parau no nia i te haavîraa puai e itehia ia tae i te hopea o te amuiraa o te mau mea nei. E faaauhia taua tau ra, o ta ˈna ïa e parau ra, i te tau o te diluvi i tupu i te mau mahana o Noa e i te tau o te haamouraahia o Sodoma raua o Gomora, i te mau mahana o Lota. E, ia au i te Luka 18:1-5, te fariu tia ra Iesu i nia i ta ˈna mau pǐpǐ e ua “parau atura i te parabole ia ratou, ia tamau maite ratou i te pure eiaha e fiu”. Te faahiti atura oia ia ratou i te parau no te hoê vahine ivi taoˈa ore ra e no te hoê “taata haava” e nehenehe e haamâha mai i to ˈna hinaaro. Eita te vahine ivi e faaea i te parau atu i te taata haava ra e: “E faatia mai oe ia ˈu i ta ˈu enemi nei.” E i te pae hopea, no te onoono o taua vahine ra, ua ‘faatia maira te haava i ta ˈna parau’.
20. Eaha te haapiiraa ta tatou e nehenehe e huti mai i taua parabole ra?
20 Eaha te haapiiraa ta tatou e nehenehe e huti mai i taua parabole ra? Ma te faaau mai i te huru o taua haava parau-tia ore ra i te huru o Iehova, teie ta Iesu i parau: “A haapao na i te parau a taua haava parau-tia ore nei. E e ore anei te Metua e faatia mai i to ˈna ra taata maitihia, o tei tiaoro atu ia ˈna i te rui e te ao? e faaroaroa anei oia i ta ratou parau? E faaite atu vau ia outou, e faatia mai ïa oia ia ratou e ore roa e mahia.” — Luka 18:6-8a.
21. Nafea tatou ia faariro e ia faaruru i to tatou iho mau fifi?
21 Ia roohia tatou iho i te tahi mau fifi, ia haamanaˈo noa na tatou e: Mai te peu e te manaˈo ra tatou e te faataere ra te Atua i te pahono mai i ta tatou mau aniraa, papu maitai ïa e e ere roa ˈtu no te mea aita o ˈna e hinaaro maira e tauturu ia tatou (Petero 2, 3:9). Mai te peu e te roohia ra tatou i te tahi huru hamani-ino-raa aore ra ohipa tia ore, mai te vahine ivi ta Iesu i faahiti i te parau, e nehenehe tatou e tiaturi e e haapao mai te Atua ia tupu mau iho â te parau-tia. Nafea hoi tatou e nehenehe ai e faatupu i taua faaroo ra? Na roto ïa i te pureraa ma te tuutuu ore e te haapao-maitai-raa i to tatou haerea (Mataio 10:22; Tesalonia 1, 5:17). Na roto i to tatou huru taiva ore, e haapapu ai tatou e te vai mau nei te faaroo i nia i te fenua nei, e te tapea maite nei te tahi mau taata i te parau-tia, e tei roto atoa tatou iho ia ratou. — Luka 18:8b.
“A oaoa, e te mau etene, e to ˈna atoa ra mau taata”
22. I nia i tei hea nota e haapapu mai i te manaˈo upootia, to Mose faaotiraa i ta ˈna himene?
22 Tau tausani matahiti i teie nei, mea na roto i te hoê nota e faaite mai i te manaˈo upootia, to Mose faaotiraa i ta ˈna himene: “A oaoa, e te mau etene, e to ˈna atoa ra mau taata; e tahoo hoi oia i te toto o tana mau tavini; e hopoi atu oia i te utua i to ˈna ra mau enemi. E aroha râ oia i to ˈna fenua, i to ˈna ihora taata.” (Deuteronomi 32:43). Te fatata roa maira te mahana haavaraa a Iehova. Te mauruuru rahi nei tatou ia ˈna i te mea e te tamau nei â oia i te faatupu i to ˈna faaoromai e ta ˈna parau-tia.
23. Eaha te tiaturiraa oaoa mau e tiai maira i te feia e amui mai nei i roto i te oaoa o te nunaa o te Atua?
23 Oia mau, e nehenehe â ‘e noaa’ i te mau taata no roto mai i te mau nunaa atoa i ‘te tatarahapa’, e tia râ hoi ia ratou ia haavitiviti. Inaha, teie te faaararaa a Petero: “E tae mai râ te mahana o te Fatu mai te eiâ i te rui ra.” (Petero 2, 3:9, 10). Te titau maira te parau-tia a te Atua i te haamouraa e fatata maira, o te amuiraa iino o te mau mea nei. Ia ite-atoa-hia na hoi tatou i rotopu i te feia e pahono atu i teie nei titauraa oaoa mau ra: “A oaoa, e te mau etene, e to ˈna atoa ra mau taata.” Oia mau, ia ite-atoa-hia na tatou i roto i te feia oaoa roa tei papu ia ratou e e parau-tia anaˈe te mau haerea o te Atua!
Eaha ïa ta outou e pahono mai?
◻ No te aha te Ture a Mose e faaitoito ai i to tatou faaroo i roto i te parau-tia a te Atua?
◻ Eaha te mea e faaitoito ia tatou ia turu i te mau haerea tia o te Atua?
◻ Nafea tatou e nehenehe ai e faahanahana ia Iehova?
◻ I to tatou nei mau mahana, i hea anaˈe ra tatou e nehenehe ai e ite i te oaoa mau?
[Hohoˈa i te api 16]
“Ua ite mau atura vau e ore te Atua e haapao i te huru o te taata. O tei mǎtaˈu ra ia ˈna e o tei rave i te parau-tia i te mau fenua atoa ra, o te itehia mai ïa e ana.” — Ohipa 10:34, 35.
[Hohoˈa i te api 19]
E haapao te Atua e ia titiaifaro te mau mea atoa na to ˈna mau taata i maitihia e tuô atura ia ˈna.