VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w89 1/3 api 8-9
  • Te feia haehaa e te feia teoteo

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te feia haehaa e te feia teoteo
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
  • Papai tei tuea
  • Te feia teoteo e te feia haehaa
    Te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei
  • Ua ati te hoê uˈi tâuˈa ore
    Iesu te eˈa, te parau mau, te ora
  • ‘Ia mahanahana to outou aau’
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
  • “Te mǎrû nei hoi ta ˈu zugo e te mâmâ nei ta ˈu hopoia”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
w89 1/3 api 8-9

Iesu, to ˈna oraraa e ta ˈna taviniraa

Te feia haehaa e te feia teoteo

I MURI noa ˈˈe to Iesu faahitiraa i te parau no nia i te mau huru faahiahia o Ioane Bapetizo, te huri tia ˈtura oia i teie nei i nia i te nunaa teoteo aita te manaˈo e papu maitai ra e o te haaati ra hoi ia ˈna. “Teie ui, ta ˈna ïa e parau, e au ïa i te tamarii e parahi i te vahi hooraa ra, i te tiaororaa i to ratou ra, e te na ôraa e, Faaoto atu na matou i te vivo, aita râ outou i ori mai; pehe atu na matou i te pehe oto, aita râ outou i oto mai.”

Eaha ïa ta Iesu e hinaaro ra e parau i ǒ nei? Te haapapu ra o ˈna e: “I haere mai hoi Ioane ma te amu ore e te inu ore; e te parau nei ratou e, E demoni to ˈna. I haere mai hoi te tamaiti a te taata nei ma te amu e te inu; e te parau nei ratou e, Inaha, e taata amu e te inu uaina, e au no te mau telona e te feia hara.”

Eita e nehenehe e faaoaoa i te mau taata. Aita hoê aˈe mea e au ra ia ratou. Ua ora o Ioane i te oraraa haapae o te hoê nazirea, ma te faarue roa ia ˈna iho e ma te pee i te faahitiraa parau a te melahi e ‘e ore e tia ia ˈna ia inu i te uaina e te ava taero’. Te parau nei râ te taata e, e demoni to ˈna. I te tahi aˈe râ pae, te ora ra Iesu mai te rahiraa o te mau taata, ma te ore e haapae, e parihia ˈtura oia i te amu hua e te inu hua.

Mea fifi mau â ia faaoaoa i te taata! Mai te mau tamarii ra to ratou huru, aita hoi vetahi e hinaaro e ori ia faataˈi mai to ratou mau hoa i te vivo, aore ra e oto ia oto anaˈe ratou. Teie râ ta Iesu e parau: “E faatiahia râ te paari e ta ˈna ra mau tamarii.” Oia mau, te haapapu maitai ra ta raua mau parau — ta raua mau ohipa — e mea hape te mau pariraa i parihia ia Ioane e ia Iesu.

Te faataa faahou ra Iesu ma te faahiti taa ê i te parau no nia i te mau oire no Korazina, no Betesaida e no Kaperenaumi, i reira to ˈna faatupuraa i te rahiraa o ta ˈna mau semeio. Ahiri taua mau ohipa ra i tupu i Turia e i Sidona, ta Iesu ïa e haapapu ra, ua tatarahapa ˈtura ïa taua mau oire no Phoinikema, ma te ahu paau e te rehu auahi. Ma te faautua ia Kaperenaumi, i reira to ˈna faaearaa e i reira atoa to ˈna hoˈi-pinepine-raa i roto i te roaraa o ta ˈna taviniraa, te parau faahou ra o Iesu: “E haamahuraa ˈˈe to Sodoma ia tae i te mahana haavaraa ra, i to oe.”

Parau mau, te hinaaro ra Iesu e faaite e, ia tupu te mahana haavaraa, ia faatia-anaˈe-hia mai te feia teoteo no Kaperenaumi, mea fifi roa ˈˈe no ratou ia farii i ta ratou mau hape e ia farii i te Mesia, i te feia no Sodoma i tahito ra e faatiahia mai mai te pohe mai, ia tatarahapa ma te haehaa e ia haapii i te parau-tia.

I muri iho, te arue ra o Iesu i to ˈna Metua i te raˈi i te vahi taata. Ua na reira o ˈna, no te mea te huna nei te Atua i te mau parau paari i te pae varua i te feia paari e te ite ra, e faaite râ oia i te reira i te feia haehaa, i te feia riirii ia tia ia parauhia.

I te pae hopea, te horoa ra Iesu i teie titauraa putapû mau: “E haere mai outou ia ˈu nei, e te feia atoa i haa rahi, e tei teiaha i te hopoia, e na ˈu outou e faaora. A rave mai i tau zugo i nia ia outou, e ia haapiihia outou e au, te mǎrû nei hoi au e te haehaa o te aau: e e noaa hoi te ora i to outou varua [oia hoi o ratou iho]. Te mǎrû nei hoi ta ˈu zugo e te mâmâ nei ta ˈu hopoia.”

Eaha ïa te tamahanahanaraa ta Iesu e pûpû mai nei? E faaora o ˈna i te mau taata tei tapea-tîtî-hia i raro aˈe te mau tuutuu ta te mau upoo faatere haapaoraa i tuu i nia i to ratou mau tapono, mai te mau ture faahepo no nia i te sabati. Hau atu, te faaite ra o ˈna i te eˈa o te mǎrû i te feia i raro aˈe i te faateimaharaa a te mau tia mana politita e i te feia e ite ra i te teiaha o ta ratou hara no to ratou haava manaˈo e faahapahapa noa ra ia ratou. Te faaite ra o ˈna i te feia e farerei ra i teie huru fifi, e nafea râ ta ratou mau hara ia faaorehia mai e nafea râ ratou e nehenehe ai e fanaˈo i te mau auraa fatata roa e o te Atua.

Te zugo mǎrû ta Iesu e horoa maira, ia pûpû ïa tatou ia tatou no Iehova e ia nehenehe tatou e tavini i to tatou Metua i te raˈi, e farii maitai mai nei ia tatou e teie e faaore nei i ta tatou mau hara. Area te hopoia mâmâ ra, te faaturaraa ïa tatou i te mau faaueraa no nia i te ora ta te Atua i horoa mai, Ta ˈna mau faaueraa, e ere roa ˈtu hoi i te mea teimaha. Mataio 11:16-30; Luka 1:15; 7:31-35; Ioane 1, 5:3.

◆ I roto i tei hea auraa e nehenehe ai e faaau te ui o Iesu i te hoê pǔpǔ tamarii?

◆ I roto i tei hea auraa e riro ai ei mea mâmâ aˈe te mahana haavaraa no Sodoma i to Kaperenaumi?

◆ No te aha e nehenehe ai e parau e e ohipa teimaha to nia i te mau tapono o te taata, e eaha te tamǎrûraa ta Iesu e pûpû mai nei?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono