E nehenehe e noaa ia tatou i te haviti mau
NO NIA i te nehenehe, te horoa nei te Bibilia i te mau aˈoraa na te mau tane e te mau vahine. Na te mau tane, teie ta ˈna e parau ra: “Te puai te hinuhinu o te taata apî ra.” (Maseli 20:29). Oia mau, e nehenehe te puai e te oraora maitai o te mau taurearea e riro ei huru hinaaro-mau-hia, eaha ˈtura ïa tei tupu ia moe anaˈe te puai o te apîraa? Teie ta te buka Maseli e parau mai nei no taua tumu parau ra: “E korona hanahana te upoo hinahina, ia roohia ˈtu tei te eˈa parau-tia ra.” (Maseli 16:31). Te parau-tia o te hoê ïa huru o te nehenehe no roto roa mai. Ia atuatu te hoê taurearea i te reira, e vai noa mai ïa noa ˈtu ua erehia ia ˈna i te puai hinaaro-mau-hia o te apîraa ra.
No nia i te vahine, te parau nei te Bibilia e: “E mure â te nehenehe, e te purotu e mau ïa, o te vahine râ e mǎtaˈu ia Iehova ra, e haamaitai-rahi-hia ïa.” (Maseli 31:30). Oia mau, maoti te nehenehe e te purotu, e riro ai te hoê vahine ei hoa au mau. Teie râ, mai te peu e o te huru haavarevare e te miimii to muri mai i taua nehenehe ra, e huru nehenehe rapae noa ïa, e e huru hairiiri to roto mai. Eaha ïa te toe mai ia ore anaˈe te nehenehe? E ere anei i te mea maitai aˈe e ia apitihia mai taua nehenehe no rapae mai ra i te hoê nehenehe no roto roa mai o te ore roa e mou, no te mea no roto roa to ˈna tumu i te ‘mǎtaˈu ia Iehova’?
A faataata apî ia outou
E nehenehe anei taua nehenehe no roto roa maira e noaa? E, o te tia ïa i te mau kerisetiano ia na reira. Mea faufaa roa na te Atua iho i te nehenehe mau. “Ua faanehenehe oia i te mau mea atoa i te tau mau ra.” (Koheleta 3:11). Hau atu, eita oia e farii i te haamoriraa a te feia e haerea tia ore to ratou.
Te haapapu mai nei te mau parau a te aposetolo Paulo i to Kolosa e e tia ia imi i te nehenehe no roto roa mai. Teie te aˈoraa matamua ta ˈna e horoa ra: “I teie nei râ, e haapae atoa outou i taua mau parau atoa nei, i te riri, te tairoiro, te feii, te faaino, e te parau tiaâ i to outou vaha. Eiaha e haavare te tahi i te tahi, ua haapae hoi outou i te taata tahito e ta ˈna atoa ra mau parau.” Oia mau, ua riro te taata o te faatupu i taua mau peu iino ra ei mea faufau i mua i te aro o te Atua e o te mau taata haerea tia. Te parau faahou ra o Paulo e: “Ua faataata apî, o tei faahouhia i te ite ra, mai te huru atoa o tei hamani ia ˈna ra.” (Kolosa 3:8-10). E tia ˈtura ïa ia tatou ia ‘faaahu’ i te hoê huru feruriraa o tei tuati e te hinaaro o te Atua. Na te aha e haapapu mai i taua “huru taata apî ra”?
Te mau huru kerisetiano
Te horoa maira te Bibilia e rave rahi mau huru nehenehe mau o te faaohie i te faatupuraa i taua huru taata apî ra. Te faaite mai nei râ Iesu eaha te niu o taua nehenehe no roto roa mai ra: “Hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to varua atoa e ma to manaˈo atoa. O te ture matamua teie e te hau i te rahi. E mai te reira atoa te piti; e aroha ˈtu oe i to taata-tupu, mai to aroha ia oe iho na.” (Mataio 22:37-39). Na to tatou here i te Atua e turai ia tatou ia riro mai mai te huru taata ta ˈna e farii ra. E turai atoa taua here ra ia tatou ia aparau tatou no nia iho ia ˈna i to tatou mau taata-tupu, no te tauturu ia ratou ia ite e o vai mau na to ratou Poiete. — Isaia 52:7.
Te faahiti faahou nei te aposetolo Paulo i te tahi atu mau huru maitai o te faaohie i te faatupu i te huru taata apî: “Te hinaaro ïa, te oaoa, te hau, te faaoromai, te mǎrû, te maitai, te faaroo. Te mamahu, te hitahita ore, aore hoi te ture i te reira.” — Galatia 5:22, 23.
Hau atu, teie ta te Bibilia e parau ra i te mau tane: “O te tane hoi to te vahine ra upoo, mai te Mesia atoa ra ei upoo ïa no te ekalesia (...). E te mau tane ra, e aroha outou i ta outou mau vahine, mai te Mesia atoa i aroha i te ekalesia, e ua horoa ia ˈna iho ei taui.” (Ephesia 5:23, 25). Teie te nehenehe e taiohia no nia i te mau vahine: “E te mau vahine ra, e auraro outou i ta outou ihora mau tane, mai ta tatou i auraro i te Fatu ra. (...) e te vahine ra, ia auraro oia i tana tane.” (Ephesia 5:22, 33). Auê ïa te oraraa utuafare i te faahiahia e ia rave faahope roa te tane i ta ˈna mau hopoia ma te here, te oreraa e haapao noa ia ˈna iho e te faaoromai! E auê hoi ta ˈna tuhaa i te ohie mai e ia faaite ta ˈna vahine, maoti i te riro ei vahine faaino e i te faatupu i te hoê huru feruriraa feii, i to ˈna nehenehe no roto roa mai ia turu oia ia ˈna ma te here! Mai te peu e mai te reira ra, e riro mau â te oraraa utuafare ei oraraa faahiahia mau.
Ua faatupu te mau taata i faahitihia i roto i te tumu parau na mua ˈtu i te tahi o taua mau huru maitai ra. Ei hiˈoraa, aita te potii no Sulami i taui i to ˈna huru e to ˈna here no ta ˈna tiai mamoe, no te mea aita o ˈna i hinaaro e faarue ia ˈna no te unauna o te aorai o Solomona. Ua faaite atoa o Iosepha i to ˈna huru maitai ma te ore e hinaaro e hara ˈtu ia Potiphara, oia atoa i to ˈna hitahita ore, ma te horo ê maoti i te vaiiho i te vahine a taua taata ra ia faahinaaro mai ia ˈna. Hau atu â, ua ohipa mai te mǎrû, te hau, te maitai i nia ia ˈna, no te mea noa ˈtu te rahiraa o te mau ati o tei roohia i nia ia ˈna, aita oia i riri noa ˈˈe.
Te nehenehe i roto i te hoê ao hairiiri mau
E faufaahia anei tatou ia faatupu tatou i taua mau huru nehenehe ra i teie mahana? E rave rahi teie e manaˈo nei e eita, e i mua i te miimii e te nounou, e rahi noa ˈtura ïa ratou i te faaetaeta ia ratou. Te manaˈo nei ratou e, no te ora ˈtu, e taata aroha ore ïa, e te titau i te tiaraa teitei, e te manaˈo noa ia ˈna iho, e a fanaˈo rahi atu ai i te mau huru tupuraa atoa, e tia ˈi.
Area te Bibilia ra, teie ïa te faaitoitoraa ta ˈna e horoa mai nei: “Eiaha roa ei mea e ravehia ma te mârô e te teoteo faufaa ore ra; ei aau haehaa râ, i te manaˈo haamaitairaa ˈtu te tahi i te tahi eiaha ia ˈna iho. Eiaha hoi te taata atoa e haapao i ta ˈna anaˈe ihora, e haapao atoa râ i ta vetahi ê ra maitai.” (Philipi 2:3, 4). I te mea hoi e aita te taatoaraa o te mau taata e pee ra i taua aˈoraa maitai ra, te topa roa nei ïa te totaiete taata nei.
Hau atu, te ora nei tatou i roto i te hoê ao, na te moni aore ra te tiaraa e rave e e manuïa te hoê taata. Te parauhia ra e, te hoê taata moni, te hoê ïa taata tei manuïa. Ia haapao-maitai-anaˈe-hia râ te mau faufaa mau o te oraraa nei, aita ïa e faufaa to te moni aore ra to te veve. Hau atu, e ere ïa i te mea e e monihia, e aita ïa e ati to muri mai. Teie te faaararaa ta te Bibilia e horoa mai nei: “Area te feia e mârô e ia rahi te taoˈa, e roohia ïa i te ati, e te marei, e te nounou maamaa e rave rahi, e ino ai te taata ra, e topa taue ai te taata i roto i te ino rahi faarue roa ra, e te pohe mure ore.” Teie â ta ˈna e parau ra: “O te nounou moni hoi te tumu o te mau ino atoa nei.” — Timoteo 1, 6:9, 10.
Oia mau, te farerei nei te tahi mau taata miimii, te nounou e te hinaaro rahi i te taoˈa materia e te aroha ore, i te hoê manuïaraa poto noa. Teie râ, e huru manuïaraa noa teie, no te mea te mau faahopearaa e noaa mai ia ratou i roto i te hoê huru oraraa tia ore, e mau faahopearaa ino roa ïa: eita hoi ratou e herehia, te mutu nei ta ratou faaipoiporaa, te faaino nei ratou ia ratou iho e o te mauruuru ore hohonu ta ratou e ite nei. Parau mau, ua poietehia te taata ia au i te huru o te Atua, eita râ o ˈna e nehenehe e oaoa ia ore oia e faaohipa maite i te mau huru ta te Atua i tuu mai i roto ia ˈna. — Genese 1:27.
Ia noaa na ia tatou i te nehenehe no roto roa ra
Nafea hoi, i roto i taua mau huru tupuraa ra, tatou e nehenehe ai e mau atu i mua i te faaohiparaa iino a to teie nei ao e a atuatu atu ai i te mau huru nehenehe, i te mau huru no ǒ mai i te Atua ra? Ua faaite mai o Paulo i ‘te here, te oaoa, te hau, te faaoromai, te mǎrû, te maitai, te faaroo, te mamahu, e te hitahita ore’ mai “[te hotu o] te varua ra”. (Galatia 5:22, 23.) No reira, ia nehenehe tatou ia atuatu i taua mau huru nehenehe mau ra no roto roa mai ra, ia noaa mau â ïa ia tatou i te huru feruriraa o te Atua.
E tauturu mai te tuatapaparaa i te Bibilia, tei papaihia i raro aˈe i te faauruaraa a te Atua na roto i te arai o to ˈna varua, ia tatou ia papu maitai eaha taua mau huru ra, e e faaitoito atoa te reira i to tatou hinaaro e atuatu i te reira (Timoteo 2, 3:16). Te oaoa nei â te mau Ite o Iehova i te tauturu i te mau taata e hinaaro nei e tuatapapa i te Bibilia, no te mea te manaˈo nei ratou e e tuhaa te reira no ta ratou taviniraa. E tauturu te hoê tuatapaparaa hohonu ia tatou ia ite e eaha to tatou mau vahi paruparu, e e nehenehe tatou e pure ia noaa mai ia tatou i te tauturu a te varua o te Atua ia haere â tatou i mua i roto i taua mau tuhaa taa ê ra. E noaa mai ia tatou i te turu e hinaarohia e tatou ia amuimui atu tatou i roto i te tahi atu mau taata haamori i te Atua e, i reira atoa, e noaa mai ia tatou i te tauturu a te varua o te Atua. Aita anei o Iesu i parau e: “I te vahi e amui ai e toopiti e tootoru ma to ˈu nei iˈoa, tei rotopu atoa ïa vau ia ratou i reira.” — Mataio 18:20.
Te hoê ao i reira te nehenehe e vai ai
Papu maitai, aita hoê aˈe i rotopu ia tatou nei e nehenehe e faaore roa i to ˈna mau huru tia ore. Teie râ, te haamaitai mai nei te Atua i te mau tutavaraa ta tatou e rave nei e noaa mai ai ia tatou i te nehenehe no roto roa mai ra, e e horoa mai oia i te hoê haamauruururaa faahiahia mau. Te faaite maira te Bibilia e te faaau maira te Atua e fatata roa oia i te haamau i te hoê ao apî tei taa ê roa i te ao ta tatou e ora nei. I reira hoi, “e parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira”. (Salamo 37:29.) Teie ta Iesu iho i parau: “E ao to te mǎrû e riro hoi ia ratou te fenua.” — Mataio 5:5.
E riro te huru feruriraa faatitiaua e te miimii, oia hoi taua mau mea hairiiri mau ra e ite-papu-hia nei i roto i teie nei ao, i te monohia e te hau mau, oia hoi te hoê hau nehenehe roa. “E ore ratou e hauti, e ore e rave ino, i to ˈu atoa nei mouˈa moˈa, te na reira maira Iehova; e î hoi te fenua i te ite ia Iehova, mai te vairaa miti e î i te miti ra.” (Isaia 11:9). Oia mau, “na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra”. — Apokalupo 21:4.
E mau huru oraraa faahiahia mau anei teie? Ia ite mai na outou e, e tupu mau â te reira no te mea e noaa i te mau taata atoa o te fenua nei i te hoê nehenehe no roto roa mai ra, e o te aroha o te Atua e i te taata-tupu te niu. Area o te Atua ra, ua tǎpǔ mai oia e te feia e atuatu i “[te huru taata] apî” e e faaitoito mau i te pee i ta ˈna mau faaueraa tumu, e riro mau ïa ratou i te ite i te tupuraa o taua parau tǎpǔ ra. Eita taua mau huru haamaitairaa nei e noaa i te nehenehe pae tino ra. E ere anei ïa te reira te hoê tumu maitai no te maimi i taua nehenehe no roto roa mai ra, te taoˈa rahi hoi e te vai maoro atu, e au-rahi-hia nei e te mau taata haerea tia e e te Atua iho?
[Hohoˈa i te api 6]
Eiaha roa ˈtu te mau taata nehenehe mau ia hiˈo ra, e haapao noa ia ratou iho e eiaha atoa hoi ratou e hauti i nia i te tahi pae. Ia imi râ ratou i te nehenehe no roto roa mai ta te Atua e au.