Te mau hohoˈa faaroo: eaha to outou manaˈo i te reira?
I TE matahiti 1888, ua roohia te oire no Canton, i te fenua Taina i te mau pape pue e rave rahi. Ua faaino aˈera hoi te hoê uâ rahi aita e faaearaa, i te mau faaapu. Ma te peapea roa, ua taˈu aˈera te feia faaapu i to ratou atua ia Lung-wong, ia faaore mai oia i te mau uâ rarahi, aita aˈera râ hoi i ore. Ma te inoino i te mea e aita to ratou atua i tâuˈa mai ia ratou, ua tuu aˈera ïa ratou i to ˈna hohoˈa i roto i te fare tapearaa e pae mahana te maoro. Tau matahiti na mua ˈtu, aita atoa taua atua nei i faaroo mai i ta ratou mau pure a taparu atu ai ratou ia ˈna e faaore i te paˈurâ. I taua taime ra, ua ruruu aˈera ratou i to ˈna hohoˈa i te fifi e ua vaiiho noa ˈˈera i rapae, i nia i te veavea rahi.
I te matahiti 1893 ra, ua roo-atoa-hia te fenua Sicile i te paˈurâ. Aita roa ˈtu te mau haereraa moˈa, aita atoa hoi te mau mori i roto i te mau fare pure, te mau pure i faataehia ˈtu i te mau tii, i faatupu noa ˈˈe mai i te uâ. Ma te ore faahou e nehenehe e faaoromai, ua tataratara aˈera te feia faaapu i te ahu o vetahi mau tii, ua faahuri te hohoˈa mata o te tahi pae i nia i te papai, e ua taumi roa ˈtu hoi vetahi pae i roto i te pape o te mau vahi inuraa pape! I Licata, ua tataratarahia te ahu o Angelo “peata”, ua ruruuhia oia i te auri, ua tuhihia ˈtu i nia iho e ua haamataˈuhia oia i te tarî. I Palerme, i te fenua Italia, ua faaruehia o Iosepha “peata”, i roto i te hoê aua paˈurâ a tiai noa ˈtu ai i te uâ.
Te itehia ra i roto i taua mau ohipa i tupu ra, i faatiahia mai e Sir James Frazer i roto i ta ˈna buka Le rameau d’or, i te tahi mea maere mau. Mai te huru ra ïa e hoê â huru manaˈo to te taata i te mau hohoˈa faaroo, i roto e i rapae i te amuiraa faaroo kerisetiano. I roto i na tupuraa e piti nei, e faaohipahia hoi te reira no te paraparau atu i te hoê taata “peata” aore ra i te hoê atua. I roto i na pae e piti nei, te tamatahia ra i te rave e ia haa mai taua mau “peata” ra aore ra taua mau atua ra e hutihutihia ra te tariˈa ma te tuu atu ia ratou i roto i te tahi mau huru tupuraa au ore mau e farereihia ra e to ratou mau taata haamori.
Teie râ, mea rahi roa i rotopu i te feia e taˈu nei i teie mahana i te mau hohoˈa aore ra tii, o te ite ra i reira i te tahi mau huru tupuraa taa ê mau, aore ra arearea mau. E parau hoi ratou e te faatura ra ratou i taua mau taoˈa nei ma te ore râ e haamori atu ia ratou. E parau hoi vetahi e, e tauturu mai te mau tii, te mau satauro e te mau hohoˈa peni faaroo ia ratou ia haamori i te Atua. Peneiaˈe o to outou atoa paha ïa manaˈo. Teie râ hoi te uiraa: Eaha te manaˈo o te Atua i taua peu nei? Te vai ra anei te hoê taa-ê-raa i rotopu i te parau ra faatura e haamori i te hoê hohoˈa? E ati anei to muri i taua peu ra?