E nehenehe anei te mau hohoˈa faaroo e haafatata ˈtu ia outou i te Atua?
UA Î roa te mau fare vairaa tauihaa tahito i teie mahana i te mau hohoˈa faaroo no Aiphiti, no Babulonia, e no Heleni. Te faaiteitehia nei te mau tii tei haamorihia na ma te paieti rahi i mutaa ihora, i teie nei ei mau ohipa aravihi no te tau tahito ra. Tei roto noa hoi to ratou mana i te feruriraa o te feia e haamori na ia ratou. I te aramoinaraa te mau nunaa e faatura na ia ratou, ua moe atoa te mana i horoahia na taua mau hohoˈa faaroo ra. Ua faarirohia te mau hohoˈa mai te mau taoˈa puai ore—mai te reira noa iho â hoi ratou—hamanihia e te raau, te ofai, aore ra te taoˈa mai te auri aore ra te auro.
Eaha ïa no te mau hohoˈa faaroo o te faaturahia nei e te haamorihia nei e te taata i teie mahana? Mea mana aˈe anei teie mau hohoˈa i to Aiphiti, Babulonia, e to Heleni tahito? Ua riro mau anei ratou ei mauhaa o tei tauturu i te taata ia haafatata ˈtu i te Atua?
A mairi noa ˈi tera ui i muri aˈe i te tahi, e au ra e te atea ê noa ˈtura te huitaata nei i te Atua. E eaha ta te mau hohoˈa faaroo atoa o te ao nei e nehenehe e rave i mua i teie huru tupuraa? Ahiri e aita e haapaohia, e î roa ratou i te repo e e pau roa ratou aore ra e ino. Eita ta ratou e nehenehe e atuatu ia ratou iho, nafea ïa ratou e haapao ai i te taata. Te mea faufaa roa ˈtu râ, eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i teie tumu parau?
Mea moni, mea faahiahia, mea faufaa ore râ
Ma te ore e maerehia, te faaite tahaa ra te Bibilia e aita to te mau hohoˈa faaroo e faufaa e eita roa ˈtu ta ratou e nehenehe e tauturu i te feia e faatura ra ia ratou ia haafatata ˈtu i te Atua. Noa ˈtu e mea moni e mea faahiahia atoa te mau hohoˈa faaroo, te faaite ra te Bibilia i to ratou tiaraa mau i te na ôraa e: “O ta ratou ra mau idolo ario e te auro ra, e ohipa ïa na te rima taata nei i rave. E vaha to ratou, eita râ e parau; e mata to ratou, eita râ e hiˈo; e tariˈa to ratou, eita râ e faaroo: e ihu to ratou, eita râ e hôˈi; e rima to ratou, eita râ e rave; e avae to ratou, eita râ e haere; e ore roa hoi to ratou arapoa e tia ia parau. Te feia i hamani ia ratou, mai ia ratou atoa ra ïa te huru; e te feia atoa i tiaturi ia ratou ra.”—Salamo 115:4-8.
Aita noa te Bibilia e faaite tahaa ra i te faufaa ore o te mau idolo, te faahapa atoa nei râ oia i te mau hohoˈa e te feia e haamori ra ia ratou: “Mai te tamara ratou i te etaeta, e ore hoi ratou e parau; e hopoi-noa-hia ratou, no te mea e ore e tia ia haere; eiaha e mǎtaˈu atu, e ore hoi e tia ia rave mai; e te hamani maitai, e ore roa e tia ia ratou. E aoaoa to te taata i te ite ore, e ua haama te feia faatô atoa i te tii otiotihia ra: haavare te tii faatôhia ra, aore hoi e aho to roto ia ratou. Faufaa ore mau to ratou, ohipa na te feia hapa rahi: i tiihia mai ratou e mou ai.”—Ieremia 10:5, 14, 15.
Te huru hiˈoraa katolika
Oia mau, aita e rave rahi mau taata o te tipapa nei, o te pure nei, o te tuama nei i te mau mori hinu, e o te apa nei i te mau hohoˈa faaroo, e hiˈo ra ia ratou iho mai te feia haamori idolo aore ra te feia haamori i te hohoˈa faaroo. Ei hiˈoraa, te parau nei te mau katolika e te faatura nei ratou i te mau hohoˈa o te Mesia e o Maria, eiaha no te mea e tiaraa atua to teie mau hohoˈa, teie râ, no te taata ta teie mau hohoˈa e faahohoˈa ra. Te na ô ra te Buka parau paari a te ao nei (beretane) e “i roto i te Ekalesia Katolika Roma, te faaturahia nei te mau hohoˈa faaroo ei taipe no te feia o ta ratou e faahohoˈa ra.” Ua faaite haere te mau raatira faaroo katolika e e nehenehe e faatura i te hoê hohoˈa mai te peu eita teie faatura e hau atu i tei faataehia ˈtu i te Atua iho.
Ia hiˈohia râ te ohipa mau, te faahanahanahia ra teie mau hohoˈa faaroo. Te farii atoa ra te Buka parau paari katolika apî (beretane) e ua riro teie huru faaturaraa “ei ohipa haamoriraa.” Teie râ, ua haafaufaa ore o Iesu Mesia i te faaohiparaa i te mau hohoˈa faaroo ei tauturu no te haafatata ˈtu i te Atua ia ˈna i parau e: “Aore roa e taata e tae i te Metua ra, maori râ ei ia ˈu.” (Ioane 14:6) Eita ïa e maerehia i te mea e ua haapae roa te mau kerisetiano o te senekele matamua i te faaohipa i te mau hohoˈa faaroo i roto i te haamoriraa.
Noa ˈtu râ, i teie mahana, tei mua roa te mau haapaoraa a te amuiraa faaroo kerisetiano i te tahi pae na roto i te rahiraa o ta ratou mau hohoˈa faaroo. Oia mau, noa ˈtu te mau haapapuraa atoa i te pae no te aamu e i roto i te mau Papai e faaite tahaa ra i te huru maamaa o te faaturaraa ˈtu i te hoê hohoˈa faaroo, te tamau noa nei â te feia e parau nei e kerisetiano ratou na te ao atoa nei i te tipapa e i te pure i mua i te mau hohoˈa faaroo na roto i to ratou imiraa i te Atua ma te aau mehara. No te aha?
Haavarehia e te enemi
Ua faaite te peropheta o Isaia e aita te feia haamori hohoˈa o to ˈna ra tau i ite i te maamaa o ta ratou mau ohipa no te mea “ua piri to ratou mata i ore ai ratou i ite ai; e to ratou aau i ore i haroaroa ˈi ratou.” (Isaia 44:18) O vai te nehenehe e faaohipa i teie huru mana i nia i te taata? Ua faaite te apooraa vavahi hohoˈa faaroo o te matahiti 754 o to tatou nei tau e na Satani i faaô mai i te peu faatura i te mau hohoˈa faaroo no to ˈna hinaaro e haavare i te taata ia atea ê oia i te Atua mau. Ua tano anei teie faaotiraa?
E, no te mea te tuea ra oia e te Bibilia tei faauruahia mai, o tei faaite tau senekele na mua ˈtu e ua ‘haapouri’ te enemi matamua o te Atua, te Diabolo ra o Satani, ‘i te feruriraa’ o te taata ia ore te parau mau “ia anaana mai.” (Korinetia 2, 4:4) Ia faatura anaˈe te hoê taata i te hoê hohoˈa, maoti hoi i te haafatata ˈtu i te Atua, te turu ra ïa oia i te pae o te mau demoni.—Korinetia 1, 10:19, 20.
Te haafatataraa ˈtu i te Atua
Eita te mau hohoˈa faaroo e tauturu ia tatou ia haafatata ˈtu i te Atua. Mea faufau roa na te Poiete Rahi, te Atua ra o Iehova, i te peu faatura i te mau hohoˈa. (Deuteronomi 7:25) “E Atua hae Iehova e te tahoo [o te titau ia haamorihia o ˈna anaˈe ra].” (Nahuma 1:2) Te na ô ra oia: “O vau o Iehova, o to ˈu ïa iˈoa, e ore au e horoa i to ˈu ra hanahana no vetahi ê; e te haamaitai ia ˈu ra i te mau hohoˈa otiotihia ra.” (Isaia 42:8) No reira, te faaara ra te Bibilia e te feia e haamori i te mau hohoˈa, “e ore ratou e parahi i te basileia o te Atua ra.”—Galatia 5:19-21.
Teie râ, e Atua hamani maitai atoa o Iehova o te faaore i te mau hapa. Te faahiti ra te Bibilia i te feia o tei faarue i ta ratou mau idolo no te fariu atu i nia i te Atua e o tei faarirohia ei feia parau-tia i muri aˈe i to ratou haapaeraa i ta ratou mau peu haamori idolo. (Korinetia 1, 6:9-11; Tesalonia 1, 1:9) Ua pee ratou i teie mau parau a Iesu: “E Varua te Atua, e te feia e haamori ia ˈna ra, e haamori ïa ma te varua e te parau mau e tia ˈi.”—Ioane 4:24.
E faaite te hoê tuatapaparaa hohonu o te Bibilia e e ere i te mea fifi ia haafatata ˈtu i te Atua. (Ohipa 17:26-28) E huru auhoa to ˈna, te aroha, e te ohie roa ia haafatata ˈtu, e te titau nei oia e te tiaturi nei oia e e faatupu tatou i te mau taairaa piri roa e o ˈna.—Isaia 1:18.
Te titau atu nei te mau Ite no Iehova ia outou ia maimi e o vai mau na to tatou Metua i te raˈi ra, ia haapii i te parau no to ˈna iˈoa, o Iehova, e no nia i to ˈna mau huru maitai e ta ˈna huru raveraa e te huitaata nei. I roto i te mau api o ta ˈna Parau, te Bibilia, e taa ia outou e no te aha eita e faufaa ia faaohipa outou i te mau tauturu ite-mata-hia, mai te mau tii e te mau hohoˈa, no te haafatata ˈtu i te Atua. Oia, “e haafatata ˈtu i te Atua, e na ˈna e haafatata mai ia outou na.”—Iakobo 4:8.
[Tumu parau tarenihia i te api 6]
Ua faataa te feia tuatapapa aamu e . . .
◻ “Ua ite-papu-hia e aita te haapaoraa a te Bouddha, tei haamauhia i te senekele ono hou to tatou nei tau, i ite i te hohoˈa matamua o te taata tei haamau ia ˈna e tae roa ˈtu i te senekele matamua o to tatou nei tau.”
“I roto i te mau senekele, aita roa ˈtu ta te peu tutuu Hindou [e idolo aore ra e hohoˈa faaroo].”
“I to raua haamataraa, aita ta te haapaoraa Hindou e ta te Bouddha e idolo aore ra e hohoˈa faaroo, e no muri iho to raua farii-mǎrû-noa-raa i te mau hohoˈa i roto i ta raua haamoriraa. Ua na reira atoa te kerisetianoraa.”—Te buka parau paari a te haapaoraa (beretane), a Mircea Eliade.
◻ “Ia au i te mau faatiaraa huru rau a te Bibilia, mea papu maitai e ua haapae roa te haamoriraa mau a te Atua i te mau hohoˈa. . . . I roto i te [Faufaa Apî] atoa, te opanihia ra te haamoriraa i te mau atua e te mau idolo ěê.”—Buka parau paari katolika apî, (beretane).
◻ “Aita te mau kerisetiano matamua i faaohipa i te mau hohoˈa faaroo i roto i te haamoriraa.”—Buka parau paari no nia i te papai a te Bibilia, te faaroo, e te ite ekalesiatiko, a McClintock e o Strong (beretane).
◻ “I roto i te Faufaa Apî, e oia atoa i roto i te mau papai mau o te omuaraa o te kerisetianoraa, aita e itehia ra i te tahi tapao no te faaohiparaa i te mau tii aore ra te mau hohoˈa i roto i te haamoriraa a te mau kerisetiano, i mua i te taata aore ra i ǒ ratou iho.”—Buka parau paari haapotohia no nia i te ite faaroo, a Elias Benjamin Sanford (beretane).
◻ “E faufau-roa-hia te mau kerisetiano matamua ahiri e e faahiti-noa-hia ˈtu te manaˈo e tuu atu i te mau hohoˈa faaroo i roto i te mau fare pure, e e faariro ratou i te tipaparaa aore ra te pureraa i mua ia ratou ei ohipa haamoriraa idolo.”—Aamu a te Ekalesia kerisetiano (beretane), a John Fletcher Hurst.
◻ “I roto i te ekalesia matamua, ua opanihia te hamaniraa e te faaturaraa i te mau hohoˈa o te Mesia e to te feia moˈa.”—Te buka parau paari beretane apî (beretane).
◻ “Noa ˈtu e aita te Ekalesia matamua i patoi i te mau peu aravihi, aita râ ta ˈna e hohoˈa no te Mesia.”—Buka parau paari Schaff-Herzog no nia i te ite faaroo (beretane).
[Hohoˈa i te api 7]
Ua haapapu Iesu e te imi ra te Atua i te feia ‘e haamori i te Metua ma te varua e te parau mau’