I roto i te hoê ao tei î i te mǎtaˈu, o vai mau na ta tatou e nehenehe e tiaturi?
“Eiaha e tiaturi i te hui arii, e te taata atoa, aita hoi o ˈna e ora.” — SALAMO 146:3.
1. Eaha te mau ohipa e tupu ra i to tatou nei tau? Eaha mau na ta tatou e hinaaro ra?
I TO TATOU vai-tamarii-rii-raa ra, ia riaria tatou, e horo na tatou i pihai iho i to tatou mau metua, e aupuru maitai na hoi ia tatou. Oia mau, e tiaturi na tatou ia ratou. Noa ˈtu â ïa e ua taata paari tatou i teie nei, te hinaaro râ tatou i te mau taata o ta tatou e nehenehe e tiaturi, i to tatou nei iho â râ tau i reira hoi e tupu ai te mau ohipa riaria mau. Mai teie te huru to te hoê vea helemani papairaa i te huru tupuraa e itehia nei: “Te ite nei te ao nei i te mǎtaˈu mai tei ore hoi i iteahia aˈenei i mutaa ihora.” Te faaite tamau nei hoi te mau tia Hau, te mau papai vea e te tahi atu mau taata e tuatapapa nei i te mau ohipa e tupu ra, i to ratou peapea i mua i te fifi rahi e farereihia nei e te huitaata.
2. Mea nafea te mǎtaˈu e te oreraa te tiaturi e itehia ra i to tatou tau, i te tohuraahia mai?
2 Te faahaamanaˈo maira taua mau parau nei i te mau parau a Iesu tei tohu mai e e tapaohia to tatou nei tau e ‘te ahoaho o te mau nunaa, e te tarapaperaa o te aau taata i te mǎtaˈu, e te manaˈoraa i taua mau mea e fatata i te tupu i te ao nei’. (Luka 21:25, 26.) Ua tohu mai te Bibilia e, i te mau “mahana hopea” ta tatou e ora nei, “e tupu te ati rahi”, e e riro hoi te taata ei ‘miimii, e haapao ore, e te au ore’. Te haapapu maira taua mau parau nei e i to tatou nei tau, eita roa ˈtu te taata e tiaturi i te tahi e te tahi. — Timoteo 2, 3:1-4.
Te ore nei te tiaturi
3. Na te aha e faaite maira e i to tatou nei tau, te ore ra te tiaturi?
3 I roto i te hoê ao tei î i te mǎtaˈu, mea hinaaro mau â na tatou i te mau taata ta tatou e nehenehe e tiaturi, o te ore e taiva e o tei ineine i te tauturu mai ia tatou. Teie râ, e rave rahi mau taata tei inoino roa i te mau taata ta ratou i tiaturi na. Teie te nehenehe e taiohia i roto i te hoê vea: “Aita te taata e tiaturi faahou ra i te mau faanahoraa i haamauhia e te hau.” Te feia e ore e tiaturihia, o te mau tia politita ïa e te mau taata e ohipa i roto i te ohipa tapi hooraa tauihaa. Ua rahi atoa te tiaturi ore i roto i te utuafare fetii, mai ta te faito rahi i te pae no te faataaraa e haapapu maira. I roto i te tahi mau fenua, e taiohia hoê faataaraa i nia i te toru faaipoiporaa, e i te tahi taime hoê faataaraa no e piti faaipoiporaa. I roto i te tahi fenua, e hitu faaipoiporaa apî i nia i te ahuru e faataa ê nei hou te ahuru matahiti. No reira, te ore nei te tiaturi e te monohia nei na te tiaturi ore. No reira, e ere roa ˈtu i te mea varavara ia faaroo i teie nei parau: “Eita vau e tiaturi faahou i te tahi noa ˈˈe taata!”
4. Eaha te faahopearaa o te mǎtaˈu i nia e rave rahi mau taurearea?
4 Te tumu no te tiaturi ore rahi e itehia nei i teie mahana i roto i te ao nei, no te mea ïa te ora nei tatou i te tau riaria roa ˈˈe o te taatoaraa o te aamu taata nei. Ua haapohe na tamaˈi rahi e piti e te tahi tau ahuru mau tamaˈi ê atu ta te senekele e 20 i farerei, hau atu i te hanere milioni taata. I to tatou nei tau, te horoa mai nei te mau mauhaa atomi na te taata i te ravea no te faaore roa i te ora i nia i te fenua nei. Te parare atoa nei hoi te tiaturi ore i roto i te mau ui apî. Teie te nehenehe e taiohia i roto i te hoê vea na te taote: “Te rahi noa ˈtura te tamarii, e tae noa ˈtu te mau tamarii rii roa, teie e mǎtaˈu nei i te ati atomi.” Ia au i te hoê vea no Canada, te itehia ra “te papu-ore-raa te manaˈo, te peapea, te inoino e te hoê manaˈo paruparu” i roto e rave rahi mau tamarii. Teie ta te tahi tamarii tamaroa i parau: “Aita roa ˈtu matou e tiaturi ra e te paruruhia ra matou e te mau taata paari. E riro paha matou ei ui papu ore roa ˈˈe te manaˈo, tei ore aˈenei i itehia.”
5. Eaha ta te mau aiû i haamaruahia e tei ore e tâuˈahia e nehenehe e parau mai ahiri e e nehenehe ta ratou e paraparau?
5 Hau atu, e riro paha vetahi atu mau tamarii apî, mai te peu e e nehenehe ta ratou e paraparau, i te faaite mai e aita roa ˈtu ratou e paruruhia ra e te mau taata paari. O te mau aiû i haamaruahia ta matou e hinaaro nei e parau. Ua numerahia e fatata ratou i te 55 milioni i te mau matahiti atoa i roto i te ao nei. Auê ïa ohipa hairiiri mau i ravehia i nia i te mau aiû e i nia i tei ore e paruru-maitai-hia, o te huitaata nei e!
6. Nafea, i to tatou nei tau, te ohipa taparahi taata i te faarahiraa i te tiaturi ore o te taata?
6 Ua rahi atu â te tiaturi ore no te tahi atu huru mǎtaˈu ta te taata e rahi noa ˈtura i te ite i to tatou nei tau: te mǎtaˈu hoi e ia taparahihia mai. E rave rahi teie e rave nei mai teie vahine e taoto nei e ta ˈna pupuhi i raro aˈe i to ˈna turuˈa. Teie ta te tahi atu vahine e riaria noa ra i parau: “Mea riaria mau â (...) Ia manaˈo anaˈe pai vau e eita to ˈu mama ruau e taviri i to ˈna opani!” No reira hoi tatou e nehenehe ai e taio i roto i te hoê vea no Porto Rico e: “O tatou te mau mau auri”; oia, i muri mai i to tatou mau opani tamaumau-maitai-hia. Mea tano mau â hoi taua mau huru mǎtaˈu nei. Ei hiˈoraa, i te mau Etats-Unis, e nehenehe hoê vahine i nia i te toru e haruhia i roto i te roaraa o to ˈna oraraa. Ua faataa maira te faatere hau i te pae no te Ihiora e “fatata e maha milioni Marite teie e roohia nei i te haavîraa uˈana ino mau: taparahiraa taata, haruraa i te vahine, te mau vahine e taparahihia, te mau peu hairiiri e ravehia i nia i te mau tamarii, ia tupaihia mai”. E pinepine teie huru taparahiraa i te itehia i roto e rave rahi mau fenua, o te riro hoi i te faaino roa ˈtu â i te tiaturiraa a te taata i te tahi e te tahi.
7. No te aha te mau fifi i te pae faanavairaa faufaa ia turu i te tiaturi ore?
7 I roto i te mau fenua e haere ra i mua i te pae faanavairaa faufaa, o te veve ta te rahiraa o te taata e ite nei. Mea iti roa teie e manaˈo nei e e faaora mai te hoê taata ia ratou. Ua parau te hoê tia Hau e, i roto i te hoê o te mau mataeinaa o to ˈna fenua, e 270 aiû i nia i te 1 000 teie e pohe nei i to ratou iho â matahiti matamua. Hoê anaˈe fare i nia i te hanere, e pape ta ratou e tae roa mai i to ratou fare. Te faaite maira te faatereraa o te tahi atu fenua e e 60 % o ta ˈna mau tamarii teie e hinaaro nei e ia tauturuhia ratou e e hitu milioni tamarii faarue “o te riro mai ei mau tamarii aita e haapiihia, o te ore hoi e nehenehe e faaô mai i roto i te totaiete e e rave i te hoê toroa”. I te mau Etats-Unis, mai te huru ra ïa e e 500 000 taurearea aita to ratou e faaearaa — te manaˈo nei vetahi e mea atea roa te numera mau. Eaha te tiaturiraa ta taua mau taurearea nei e nehenehe e horoa no to ratou mau metua, no te totaiete, no te ture, aore ra no te mau parau i fafauhia mai e te feia faatere?
8. a) No te aha tatou e nehenehe ai e parau e te fifi ra te aifaitoraa o te mau fenua ona e tae noa ˈtu hoi te pae o te faanavairaa faufaa i roto i te ao taatoa nei? b) E nehenehe mau anei ta tatou e tiaturi i te mau taata aravihi no te faatitiaifaro i te mau fifi i te pae faanavairaa faufaa?
8 Te roo-atoa-hia nei hoi te mau fenua ona i te mau fifi i te pae faanavairaa faufaa. Te faito o te mau fare moni marite i topatari i teie mau tau i mairi aˈenei, o te faito rahi roa ˈˈe ïa mai te tupuraa mai â te fifi i te matahiti 1929 ra. Teie ta te tahi taata tuatapapa i te parau i te pae no te faanavairaa faufaa i papai: “Te faahopearaa ma te papu maitai, o te hoê faanahoraa i te pae no te moni paruparu atoa ïa i teie mahana mai tei itehia i te mau matahiti 20”, oia hoi tei na mua ˈtu i te fifi. Ua faahiti te hoê taata hiˈopoa i te mau ohipa e tupu ra, i te parau no te “fatataraa mai te hoê vero e haamou roa”. Teie ta te tahi i parau: “No roto mai te manaˈo peapea i te mea e eita te mau fifi o te faanahoraa o te ao nei e riro faahou ei haamǎtaˈuraa, ei parau mau râ.” E nehenehe anei e tiaturi i te feia tuatapapa i te parau no te faanavairaa faufaa, no te tatara mai i te mau nunaa mai roto mai i taua huru tupuraa fifi mau ra? Teie ta te hoê o ratou i parau: ‘No te riaria hoi te mau manaˈo ta te feia tuatapapa i te parau no te faanavairaa faufaa, o te arepurepu atura ïa ta ratou e faatupu.’
Te hoê hiˈoraa maitai papu ore
9. a) Teihea ˈtura te manaˈo maitai o te omuaraa o te senekele? b) No te aha te mau Ite no Iehova i ore ai i hinaaro e tarima i te parau i faaotihia e te mau Hau amui i te matahiti 1945 ra?
9 Eaha ïa taa-ê-raa e te manaˈo ra e, e maitai mai te mau mea i farereihia na e te ao nei, a haamata ˈi te senekele e 20! E hau hoi tei itehia na tau ahuru matahiti te maororaa, e ua manaˈohia e e rahi roa ˈtu â te hau e te ruperupe. Teie râ, i te matahiti 1914, ua ofati aˈera te Tamaˈi rahi Matamua i taua tiaturiraa ra. I te matahiti 1945, i muri aˈe i te hoê tamaˈi rahi riaria roa ˈtu â, ua tuuhia ˈˈera i te rima i raro i te haapueraa ture a te mau Hau amui. Ua haamau aˈera te mau nunaa i te opuaraa e faatupu i te hoê ao i muri aˈe i te tamaˈi i reira te hau e vai ai, te ruperupe e te parau-tia. Ua nehenehe e taiohia aita i maoro aˈenei i roto i te hoê tuatapaparaa i ravehia e: “Ua tarima e 51 fenua i tia mai no te mau fenua atoa, te mau nunaa atoa e te mau haapaoraa atoa, i te parau faaotiraa.” Aita râ e taata i tia mai no te hoê haapaoraa e aita oia i hinaaro e ia tiahia mai no ˈna, oia hoi: te mau Ite no Iehova. Ua ite hoi ratou e eita te mau parau tǎpǔ no nia i te hau, te ruperupe e te parau-tia, i roto i taua parau faaotiraa nei, e haapaohia e te mau nunaa aore ra na te autahoêraa te mau nunaa, mai te mau Hau amui.
10. Ia faaauhia i te moemoeâ ta te mau Hau amui i horoa mai i te matahiti 1945 ra, eaha te mea mau ta te ao nei e pûpû mai nei i teie mahana?
10 Teie atoa ta te tuatapaparaa i faahitihia ˈtu i nia nei e parau ra: ‘E maha ahuru matahiti i muri aˈe, mai te huru ra ïa e, mea tano mau â ia faaau i te parau mau i te mau manaˈo e hinaarohia ra e faatupu. E haaferuri mau â hoi te ohipa e tupu mai. Te hoê ao arepurepu, papu ore, e te haavîraa uˈana, tera te mea mau. Te maraa noa ˈtura te numera o te feia e ere nei i te maa e te pape, aita e fare, e erehia ra i te rapaauraa a te taote e te haapiiraa. E ere hoi te reira te moemoeâ o te matahiti 1945.’ Te na ô râ taua parau nei e: ‘A maha ahuru matahiti i teie nei, ua tahoê te mau nunaa ia ore te hoê noa ˈˈe taata i roto i te ao nei ia ite i te mǎtaˈu aore ra i te fifi. Teie râ, te mau mea ta te ao o te mau matahiti 80 e pûpû mai nei o te veve rahi riaria ïa e farereihia nei e fatata hoê i nia o te maha o te huitaata nei. Te taparahi nei te oˈe, ia au i te hoê faito au noa, e 50 000 taata i te mahana hoê.’ Inaha, te haamauˈa nei te mau nunaa hau atu i te 11 000 000 000 farane patitifa i te hora no te mau haamauˈaraa i te pae no te nuu.
11. E nehenehe anei te mau parau tǎpǔ no nia i te hoê ao maitai aˈe e tiaturihia?
11 I muri aˈe i taua tuatapaparaa peapea ra, e nehenehe anei ta tatou e tiaturi i te mau taata ia tǎpǔ mai ratou e e nehenehe ta ratou e faatitiaifaro i taua mau fifi ra, inaha e hia senekele i mua ia ratou no te faatupu i te reira? Ta ratou mau parau tǎpǔ, mai te mau parau ïa a te tomana o te hoê pahi i parau e: “Eita te hoê pahi [rahi] mai tera te huru e tomo. (...) Ua hau atu hoi te faito o te hamaniraa pahi i taua faito nei.” Teie ta te hoê o te mau melo o te mau ihitai i parau i te hoê horopatete: “Eita te Atua iho e nehenehe e faatomo i taua pahi nei.” E inaha, ua tomo taua pahi nei, te Titanic, i te matahiti 1912 ra, e 1 500 taata tei pohe i roto i taua ati ra. I te matahiti 1931, ua parau te Taatiraa i te pae no te Haapiiraa o te nunaa marite e, maoti te haapiiraa, ‘e fatata roa te ohipa taparahi taata i te ore hou te matahiti 1950’. I te matahiti 1936, teie ta te hoê papai vea beretane i papai: ‘Mai teie atu nei e tae atu i te matahiti 1960, e nehenehe e roaa mai ia tatou i te maa, te ahu e te fare ma te tamoni ore.’ Ia manaˈo outou, aita te mau ohipa i tupu e patoi ra i taua mau parau tǎpǔ nei?
O ta tatou e nehenehe e tiaturi papu
12. O Vai ta tatou e nehenehe mau e tiaturi, e eaha te aratai ta ˈna i horoa mai?
12 No reira, i roto i te hoê ao tei î i te mǎtaˈu, mea hinaaro mau â na tatou i te hoê tauturu ta tatou e nehenehe e tiaturi, e e ere hoi taua tauturu ra i te taata. Ua faatupu te taata e rave rahi mau fifi e e ore roa ˈtu hoi e matara mai na roto i to ratou iho puai. Te Taata ta tatou e nehenehe e tiaturi papu o tei Poiete ïa i te taata. Oia mau, ua ite te Atua ra o Iehova no te aha te ao nei e farerei ai i taua huru tupuraa nei, i te ohipa e tupu mai, e ta ˈna iho e rave no te reira. Hau atu â, ua faataa mai oia i taua ite ra ma te haapapai i roto i te buka ta ˈna i horoa mai ei aratai ia tatou, oia hoi te Bibilia. No reira tatou e nehenehe ai e taio i roto i te Timoteo 2, 3:16, 17 e: “Te mau parau moˈa atoa i papaihia ra e mea faaurua mai ïa e te Atua, e mea maitai ei haapiiraa, ei aˈoraa, ei faaiteraa hapa, ei faaite mai i te parau-tia ra; ia au roa te taata no te Atua i te mau ohipa maitatai atoa ra.”
13. Eaha ta te mau Ite no Iehova e taa ra no nia i te Bibilia?
13 A hiˈo na i te puai o taua faaiteraa nei. Te faatitiaifaro mai nei te Parau faauruahia a te Atua i te mau mea; te faaite maira oia i te mea tia; te faariro ra hoi oia ia tatou ei mau taata au roa i te mau ohipa maitatai atoa ra. Parau mau, e rave rahi mau taata o te ore roa ˈtu e farii nei i te Bibilia ei Parau na te Atua, e ere râ hoi mai te reira te huru no te mau Ite no Iehova (Tesalonia 1, 2:13). Ua ite maitai tatou e e nehenehe ta te Poiete o te ao taatoa nei, o te mau milia mau haapueraa fetia e mau milia e milia fetia, e faatupu i te hoê buka. E mana atoa to ˈna no te rave e ia ore te tahi mau mea hape ia ô mai i roto, ei maitai no te feia e imi ra i te parau mau. — Petero 1, 1:25.
14. No te aha e nehenehe ai e parau e e tano maitai te manaˈo o te Bibilia e te huru tupuraa e itehia nei?
14 Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te tiaturi ta tatou e nehenehe e tuu i roto i te hoê ao tei î i te mǎtaˈu? Te faahiti ra oia i te tahi mau parau e au maite e te mau mea e itehia nei i teie mahana. Te parau ra hoi te Ieremia 10:23 ma te tano mau e: “Ua ite hoi au, e Iehova, e ere tei te taata iho to ˈna haerea; e ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa.” Teie te faaararaa tano maitai ta te Salamo 146:3 e horoa mai nei: “Eiaha e tiaturi i te hui arii, e te taata atoa, aita hoi o ˈna e ora.”
15. Eaha te aˈoraa ta te Bibilia e horoa mai nei no nia i te tiaturi?
15 Te faaara mai nei te Parau a te Atua e ia ore roa ˈtu tatou e tiaturi ia tatou iho, no te mea e mau taata hara anaˈe hoi tatou (Roma 5:12). Teie ta Ieremia 17:9 e parau ra: “E haavare rahi to te aau i te mau mea atoa nei.” No reira te Maseli 28:26 e horoa atoa mai ai i teie nei faaararaa: “O tei tiaturi i to ˈna iho aau, e maamaa ïa; o tei haapaari maite ra i to ˈna haerea, e ora ïa i te reira.” I hea roa e itehia ˈi ia tatou i te paari e tauturu mai ia tatou? Teie ta tatou e taio i roto i te Maseli 9:10: “O te matamua o te paari ra, o te mǎtaˈu ïa ia Iehova; e te ite i te mau parau moˈa ra, o te ite ïa.” Oia mau, i roto i teie nei ao tei î i te mǎtaˈu, o te paari anaˈe o te Poiete te nehenehe e aratai ia tatou. No reira te Maseli 3:5, 6 e horoa mai ai i teie nei aˈoraa: “E tiaturi ia Iehova ma to aau atoa ra; eiaha râ e tiaturi i to oe ihora haapao. Eiaha e haamoe ia ˈna i to oe atoa ra mau haerea; e na ˈna e faaite ia oe i to oe ra mau haerea.”
To te Atua manaˈo i te mau haapaoraa o te ao nei
16. Mai te mau Pharisea i te tau o Iesu, eaha te manaˈo hape o te mau haapaoraa o te ao nei?
16 E tauturu te paari no ǒ mai i te Atua ra ia tatou ia ape i te hape rahi i ravehia e te mau haapaoraa o te ao nei, teie e manaˈo nei e te riroraa ei mau haapaoraa, e feia tia ïa ratou. Mai te huru ra ïa o te huru feruriraa o taua mau faanahoraa nei tei faataahia mai i roto i te Luka 18:9: “Ua parau atura [Iesu] i teie nei parabole i te hoê pae taata i manaˈo ia ratou iho e e feia parau-tia.” Ua haamauruuru te tahi Pharisea i te Atua i te mea e e ere oia i te taata rave hara, area te hoê telona ra e taparu ïa oia i te Atua i te na ôraa e: “E te Atua, e aroha mai oe ia ˈu i te taata hara nei.” Ua faaoti aˈera Iesu i te na ôraa ˈtu e: “E faaite atu vau ia outou, i hoˈi maira taua taata ra [te taata hara] i te utuafare ma te tiahia mai, aore te tahi [te Pharisea]; o tei faateitei hoi ia ˈna ihora, e faahaehaahia ïa; e o tei faahaehaa ia ˈna ihora, e faateiteihia ïa.” — Luka 18:10-14.
17. Eaha te manaˈo o te Atua i te haamoriraa o te mau taata e riro mai te mau Pharisea te huru?
17 Aita te Pharisea i faahaehaa ia ˈna i mua i te aro o te Atua, inaha te manaˈo ra oia e e taata tia oia ia au i ta ˈna iho hiˈoraa; e ere râ hoi tera te huru hiˈoraa o te Atua i te mau mea (Mataio 23:25-28). Area te taata hara haehaa mau ra, e au ïa oia i te taata i faahitihia i roto i te Parau a te Atua i te Isaia 66:2, e na ô ra e: “Teie râ ta ˈu taata e haapao, o tei haehaa, e te aau tatarahapa, e tei rurutaina i ta ˈu nei parau.” Aita roa ˈtu te mau upoo faatere haapaoraa ati iuda i ‘rurutaina i te parau a Iehova’: aita roa ˈtu hoi ratou i tâuˈa noa ˈˈe; e rave noa na ratou mai ta ratou e hinaaro, i te manaˈoraa e te farii noa maira te Atua ia ratou. Teie râ hoi ta Iesu i parau atu ia ratou: “E ore te feia e parau mai ia ˈu ra, E te Fatu, e te Fatu, e hope paatoa i te tae i te basileia ra o te ao, o te taata râ i haapao i te hinaaro o tau Metua i te ao ra. E rave rahi te parau mai ia ˈu ia tae i taua mahana ra, E te Fatu, e te Fatu, e ere anei ua haapii matou ma to oe iˈoa, e ua tatai i te mau demoni i to oe iˈoa, e ua rave i te semeio e rave rahi i to oe iˈoa? O ta ˈu ïa e parau atu, Aita roâ vau i ite ia outou. E haere ê atu outou, e te feia rave parau ino.” — Mataio 7:21-23.
18. Nafea te Atua ia haava mai i te mau haapaoraa e faahua tavini nei ia ˈna, teie e haapao ore nei râ i ta ˈna mau ture?
18 Aita roa ˈtu taua mau upoo faatere haapaoraa o te senekele 1 ra i tuu i to ratou tiaturiraa i nia i te Atua, i nia râ i ta ratou mau peu tutuu e ore roa ˈtu e haapao ra i te mau ture a te Atua (Mataio 15:3, 9). No reira Iesu i parau atu ai ia ratou e: “To outou utuafare e tuuhia ˈi i te ana.” (Mataio 23:38). I te matahiti 70 o to tatou nei tau, ua haamou roa ˈˈera te mau nuu roma ia ratou, ratou e to ratou oire pû o Ierusalema, e ta ratou hiero, o te haapapu maira ïa e ua faarue te Atua i te haapaoraa ati iuda. Mai te reira atoa hoi i teie nei mahana. Te haamori nei te mau haapaoraa o te ao nei i te Atua ia au i ta ratou iho mau faaotiraa, tei ore roa hoi e tuati i te mau faaotiraa a te Atua. No reira, e rave atura ïa ratou eiaha te hinaaro o te Atua, i to ratou râ; e i mua i te aro o te Atua, aita roa ˈtu ratou e haapao ra i te ture (Tito 1:16). No reira te Atua i faarue mai ai ia ratou; e papu-maitai-hia te reira ia mou roa ratou i te mau nunaa, mai ia Ierusalema e ta ˈna hiero i mou i te mau nuu roma, i te senekele 1 o to tatou nei tau. — Hiˈo Apokalupo, pene 17, 18.
19. Eaha te mau uiraa ta tatou e nehenehe e uiui no nia i te mau haapaoraa?
19 Mea etaeta mau anei taua mau parau nei no te mau haapaoraa? Nafea hoi tatou e nehenehe ai e papu e ua fatata roa te haavaraa a te Atua i te tupu i nia i taua mau faanahoraa ra? Eaha ta te hoê haapaoraa e tia ia rave ia fariihia mai oia e te Atua? Te vai ra anei te tahi mau ohipa i tupu i roto i te aamu e faaite maira e e paruru Iehova i te feia e fariu tia ˈtu i nia ia ˈna e e auraro atu ai i ta ˈna mau ture? Te tuatapapa ra te tumu parau i mua nei i teie mau uiraa.
Ei haapoto-noa-raa
◻ Eaha te tumu o te tiaturi ore i to tatou nei tau?
◻ No te aha hoi e nehenehe ai e parau e mea papu ore te manaˈo maitai o te ao nei?
◻ O Vai ta tatou e nehenehe e tiaturi papu, e eaha te aratai ta ˈna i horoa mai?
◻ No te aha tatou e ore ai e tia ia tiaturi ia tatou iho aore ra i te tahi atu mau taata?
◻ Eaha te huru hiˈoraa o te Atua i te mau haapaoraa o te ao nei?
[Hohoˈa i te api 25]
Ua manaˈo te Pharisea e e taata tia oia, area te taata rave hara ra ua taˈu ïa oia ma te haehaa i te aroha faito ore o te Atua.
[Hohoˈa i te api 27]
E faautua te Atua i te mau haapaoraa o te ore e haapao nei i to ˈna hinaaro, mai ta ˈna i faautua i te haapaoraa ati iuda o te senekele 1 i to te mau nuu roma haamouraa ia Ierusalema.