Iesu, to ˈna oraraa e ta ˈna taviniraa
Ua tamǎrû o ˈna i te hoê vero riaria mau
UA RAVE noa o Iesu i te ohipa mai te poipoi e tae atu i te ahiahi, i reira oia i haapii ai i te mau taata i te hiti o te roto ra e, i muri iho, ua haapii oia i ta ˈna mau parabole i ta ˈna mau pǐpǐ anaˈe ra. E i te ahiahi ra, ua parau maira oia: “E fano tatou i tera paeau.”
I te vahi atea atu â i te miti o Galilea, i te pae hitia o te râ, te vai ra te fenua parauhia Dekapoli, e iˈoa teie i topahia e te mau parau heleni ra déka, to ˈna auraa “hoê ahuru”, e polis, “oire”. Ua riro te mau oire no te Dekapoli ei pu o te huru oraraa heleni, noa ˈtu e te noho-atoa-hia ra paha e e rave rahi mau ati Iuda. Tera râ, mea taotiahia te taviniraa a Iesu i roto i taua mau vahi ra. I roto atoa i taua tereraa ra, mai ta tatou e ite i te tahi atu â taime, ua opanihia oia ia faaea maoro i reira.
A parau ai Iesu ia ratou ia haere i te tahi pae, ua rave aˈera te mau pǐpǐ ia ˈna i roto i te pahi. Aita râ to ratou tere i vai ite-ore-hia. Ua tuu aˈera te tahi mau taata i to ratou pahi i nia i te pape no te apee atu ia ratou. E ere i te mea atea roa ia haere i te tahi pae no te mea te miti o Galilea, te hoê ïa pape roto rarahi, e 20 kilometera i te roa e 12 kilometera i te aano.
Ua rohirohi hoi o Iesu, e eiaha ïa e maerehia. No reira, i muri aˈe oia i haere ai i nia i te pahi, ua tarava ihora oia i roto i te pahi, tuu ihora i te upoo i nia i te turua e taoto atura ma te hohonu. E rave rahi o te mau aposetolo, e taata horo pahi aravihi ratou, o tei tâiˈa pinepine i roto i te miti o Galilea. Na ratou ïa e faatere ra i te pahi.
Tera râ, te fifi atura to ratou tere. Ia farerei te mataˈi veavea i nia i te pape roto e vai ra fatata e 200 metera i raro aˈe i te faito o te miti, i te mau mataˈi toetoe aˈe e pou maira na te mau mouˈa tapiri mai, e tupu te mau anoiraa i te tahi taime, e na te reira e faatupu taue i te mau vero i nia i te pape roto. Te reira te ohipa i tupu i taua mahana ra. Ua fati maira te are i nia i te pahi e î roa ˈˈera ma te haamǎtaˈu i te faatomo ia ˈna. E te tamau noa ra hoi o Iesu i te taoto!
No te mea hoi e mau taata horo pahi aravihi ratou, ua tahoê te mau pǐpǐ i to ratou puai atoa no te faatere i te pahi. Peneiaˈe ua faatere aˈena ratou i te pahi i roto i te mau vero. I teie nei râ, ua pau ta ratou mau ravea atoa. Ma te mǎtaˈu no to ratou ora, ua faaara ˈtura ratou ia Iesu. ‘E te Orometua, eita oe e haapao mai i to matou nei pohe? ta ratou ïa i parau. Te tomo nei to tatou pahi! A faaora ia tatou, ua pohe tatou!’
Ua tia aˈera Iesu i nia e ua na ô aˈera i te mataˈi e i te miti e: “A faaea, a mania.” I taua iho taime, faaea ihora te mataˈi e mania ˈtura te miti. Ua parau atura Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: ‘Eaha outou i mǎtaˈu hua ˈi? eaha te mea i ore ai to outou faaroo?’
I taua mau parau ra, ua ô mai te hoê mǎtaˈu rahi matau-ore-hia i roto i te mau pǐpǐ. E ua na ô aˈera ratou ratou iho e: ‘O vai hoi teie? E parau noa i te mataˈi nei e te are e ua faaroo mai ia ˈna.’
Te tapea mau ra o Iesu i te hoê mana rahi! Auê hoi i te mahanahana ia ite e te vai ra i to tatou Arii i te hoê mana i nia i te natura e, ia haapao anaˈe oia i te fenua i to ˈna tau faatereraa, e faaea hau noa ïa te mau taata paatoa, ma te paruruhia e te mau ati natura riaria!
I muri aˈe te mǎrûraa o te vero, ua tapae o Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ ma te peapea ore i te hiti pape i te pae hitia o te râ. Area vetahi pae râ, i nia i to ratou pahi, peneiaˈe ua ora mai ratou i te vero rahi e ua hoˈi i to ratou fare ma te peapea ore. Mareko 4:35 e tae atu i te 5:2; Mataio 8:18, 23-28; Luka 8:22-27.
◆ Eaha te Dekapoli, e i hea roa oia i haamauhia ˈi?
◆ Eaha te mau ohipa e itehia i roto i te natura e faatupu ra i te mau vero rarahi i nia i te miti o Galilea?
◆ No te mea e aita ta ratou e ravea faahou no te faatere i te pahi e manuïa faahou no te faaora ia ratou, eaha te ohipa ta te mau pǐpǐ i rave?
[Hohoˈa api taatoa i te api 18]