Hohoˈa no te Fenua i tǎpǔhia mai
A haere mai e mataitai i te Roto no Galilea!
E RAVE rahi mau vahi i mau maitai i roto i te feruriraa o te feia taio Bibilia mai te Roto no Galilea. Tera râ, e nehenehe anei ta outou e tapiri i to outou mata e a manaˈonaˈo ai i te pape haumǎrû o taua roto ra, e ite atu ai i te mau vahi tuiroo roa, mai te Pape no Ioridana aore ra te mau vahi tei reira o Kaperenaumi e o Tiberia i te vairaa?
A rave i te taime no te tuatapapa i te hohoˈa i patahia na nia mai i te manureva i te mau vahi i raro, ma te faaau e teie hohoˈa fenua. Ehia rahiraa mau vahi ta outou e nehenehe e faataa mai? Rahi noa ˈtu â outou i te taa teihea te vairaa vetahi o ratou, rahi noa atoa ïa ta outou Bibilia i te riro ei buka faahiahia mau e te parau mau no outou. No reira, e haere anaˈe na e mataitai e te reira eita e maoro roa.
Teie hohoˈa i patahia na nia mai i te manureva, tei te pae apatoerau hitia o te râ ïa. E haamata anaˈe na na nia i te #1. Teihea teie tuhaa o te roto? Tano maitai, tei te hopearaa o te pae apatoa, tei reira te pape no Ioridana i te vairaa, e haere tia mai ai i raro i ropu ia Samaria e o Gileada e pou tia ˈtu i roto i te Miti Pohe. I te pae aui, e ite papu outou i te hoê hohoˈa no teie vahi o te hopea roto ra, i faaite-atoa-hia ˈtu na i roto i te Kalena a te mau Ite no Iehova 1993.
E topa tia te Roto no Galilea i roto i te Peho no Rift, fatata e 200 m i raro mai i te Miti Mediteranea. A tuatapapa noa ˈi outou i te hohoˈa i patahia na nia mai i te manureva, a tapao na i te mau mouˈa e tia noa ra i nia i to ˈna mau pae miti i te pae hitia o te râ (na te hiti #7). Te tia noa atoa ra te mau aivi e te mau mouˈa i pihai atu, aore ra i te pae apatoa, ma te haapapu mai e tei roto teie roto i te hoê farii rahi, e 21 km te roa te roto e 12 km te aano. E mau vahi ateatea te mau pae miti no te mau oire iti e oia hoi no te mau oire, mai ia Tiberia (#2). A haamanaˈo na e ua tere mai te hoê nahoa rahi taata na nia i te mau poti mai Tiberia mai e tae roa ˈtu i te vahi tei reira o Iesu i te faatupuraa i te hoê semeio na roto i te faaamuraa oia e 5 000 taata.—Ioane 6:1, 10, 17, 23.
A tere noa ˈi outou na te reni apatoerau o te pae miti mai Tiberia ˈtu, e na roto atu ïa outou i te vahi maitatai ra no Genesareta (#3).a I roto i taua vahi ra to Iesu faahitiraa i te Aˈoraa i nia i te Mouˈa, e eita e ore i nia i te pae miti i pihai noa ˈtu, to ˈna titauraa ia Petero e e toru mau melo ê atu ia riro mai ratou ei “ravaai taata,” mai te faataahia ra i ǒ nei. (Mataio 4:18-22) A tamau noa ˈi outou i to outou tere, e tapae outou i Kaperenaumi (#4), tei riro ei pu no te mau ohipa i ravehia e Iesu, inaha te parauhia ra no teie oire mai “[to ˈna iho oire].” (Mataio 4:13-17; 9:1, 9-11; Luka 4:16, 23, 31, 38-41) Ma te tamau noâ i te pae hitia o te râ na te hiti roto, e na roto atu outou (#5) i te vahi i reira te pape nia no Ioridana e manii atu ai i roto i te roto (i raro). E ia oti e haere mai outou i Betesaida (#6).
E nehenehe atoa ta tatou e faaohipa i teie mau vahi no te faataa e nafea to outou ite no nia i te Roto no Galilea e nehenehe ai e tauturu ia outou ia apee, e oia atoa ia ite i te mau faatiaraa parau a te Bibilia. I muri aˈe i to Iesu faaamuraa e 5 000 i te area no Betesaida e i te hoê nahoa rahi tei tamata i te faariro ia ˈna ei arii, ua tono atura oia i te mau aposetolo na nia i te boti e tere tia ˈtu i Kaperenaumi. I roto i to ratou tere, ua tupu taue maira te mau vero rahi i farara mai roto mai i te mau mouˈa e tei faatupu i te mau are miti rarahi, ua riaria roa aˈera te mau aposetolo i te reira. Ua haere maira râ o Iesu ia ratou ra na nia i te miti, ua tamǎrû aˈera i te vero, e ua aratai maira ia ratou i te vahi pâpâmǎrô i pihai atu ia Genesareta. (Mataio 14:13-34) Ua haere faahou mai te feia na Tibera mai i Kaperenaumi.—Ioane 6:15, 23, 24.
Ma te tamau â i te haere na te hiti i te pae hitia o te râ o te roto, na te fenua e parauhia “te fenua no Gadarena atu ïa outou.” A haamanaˈo e i reira to Iesu tiavaruraa i te mau demoni mai roto atu e piti na taata. Ua tomo teie mau varua iino i roto i te hoê nǎnǎ puaa, tei horo na nia ˈtu i te hoê mato e topa roa ˈtu ai i roto te miti. Ua horoa aˈera te hoê o taua mau taata ra i te hoê faaiteraa i te mau oire tapiri o te Dekapoli e parau na i te reo heleni. Ua tae maira Iesu e ua reva ê atura na taua vahi nei na nia i te boti, na roto atu i te Roto no Galilea.—Mataio 8:28–9:1; Mareko 5:1-21.
A faaoti roa ˈi outou i to outou tere i te hopea raro o te roto, e na pihai atu outou i te anavai rahi (piihia te Yarmuk) e tâpû atu ai na roto i te mau aivi, ma te hopoi e rave rahi pape i roto i te Pape no Ioridana e tarava ra i raro mai.
Aita te Bibilia e haapapu ra i te parau no te hoê vahi papu mau e tupu ai te tahi mau ohipa na te hiti i te Roto no Galilea, mai te faraa mai o Iesu i muri aˈe i to ˈna faatiaraahia mai mai te pohe mai e te taiˈa noa ra o Petero e te tahi mau aposetolo (i raro). Ia manaˈo outou, ua tupu anei te reira i pihai noa ˈtu ia Kaperenaumi? Noa ˈtu eaha ta outou pahonoraa, e tauturu to outou ite no nia i teie roto faufaa roa, ia outou, ia farii i taua manaˈo nei.
[Nota i raro i te api]
a A hiˈo i te tumu parau ra “Genesareta—‘Faahiahia mau e te nehenehe’” i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no tenuare 1992.
[Hohoˈa i te api 24]
1
2
3
4
5
6
7
N
S
E
W
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 24]
Pictorial Archive (Aamu no te pae hitia o te râ) Est.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 24]
Pictorial Archive (Aamu no te pae hitia o te râ) Est.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 24, 25]
Garo Nalbandian
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 25]
Pictorial Archive (Aamu no te pae hitia o te râ) Est.