Iesu, to ˈna oraraa e ta ˈna taviniraa
No te aha Iesu i haere mai ai i nia i te fenua nei
I ROTO i te numera na mua ˈtu o teie nei vea, ua tuatapapa tatou i te parau no te mahana ohipa a Iesu i Kaperenaumi e ta ˈna mau pǐpǐ e maha. Na mua ˈˈe, i roto i te sunago, ua tatai oia i te demoni o te taata i uruhia; i muri iho, i roto i te fare o Petero, ua faaora aˈera oia i to ˈna metua hoovai vahine; e i te pae hopea, ia po, ua aratai maira te mau taata no Kaperenaumi te taatoaraa o ta ratou mau taata maˈi ia faaora hoi oia ia ratou. Aita ˈtura ïa taime to Iesu no te faaea o ˈna anaˈe.
Ia aahiata, ua tia aˈera Iesu e ua haere atura i rapae e inaha, te pouri noa râ hoi. Ua haere aˈera oia i te hoê vahi moemoe i reira oia e nehenehe ai e pure i to ˈna Metua anaˈe. Eita râ oia e faaea maoro noa o ˈna anaˈe; oia hoi ia ite o Petero e te tahi atu mau taata e ua reva oia, ua haere atura ratou e paimi ia ˈna.
Ia ite ratou ia Iesu, ua parau atura Petero, na ô atura e: “Te maimi nei te taata taatoa ia oe.” Te hinaaro ra hoi te mau taata no Kaperenaumi ia faaea mai Iesu ia ratou ra. Ua oaoa roa hoi ratou i te ohipa ta ˈna i rave no ratou. Teie râ, ua haere mai anei Iesu i nia i te fenua nei no te faatupu noa i te tahi mau faaoraraa semeio? Eaha ta ˈna e parau ra no nia i taua tumu parau nei?
Ia au i te hoê o te mau Evanelia, teie ta ˈna i pahono atu i ta ˈna mau pǐpǐ: “Mai haere tatou i te mau oire fatata nei ia parau haere atoa vau i te basileia i reira; o to ˈu hoi ïa tere i haere mai ai.” Ia onoono atoa mai te tiaa rahi taata ia ˈna ia faaea mai oia, te faataa ra Iesu e: “E parau haere â vau i te parau maitai o te basileia o te Atua i te mau oire ê atu â e tia ˈi, i tonohia mai ai hoi au.”
Inaha, ua haere mai hoi Iesu i te fenua nei no te poro i te Basileia o te faatitiaifaro te iˈoa o to ˈna Metua e no te faaore roa te mau fifi atoa e faateimaha nei i te huitaata. Teie râ, no te haapapu e na te Atua i tono mai ia ˈna, ua faatupu oia i te mau faaoraraa semeio. Tau senekele na mua ˈtu, ua faatupu atoa o Mose i te tahi mau semeio, ei haapapuraa e e tavini mau â oia no te Atua.
I teie nei, ia faarue mai Iesu ia Kaperenaumi no te haere e poro i roto i te tahi atu mau oire, ua amui maira ta ˈna na pǐpǐ e maha, oia hoi o Petero e to ˈna tuaana o Anederea oia atoa o Ioane e to ˈna tuaana o Iakobo. Te haamanaˈo ra paha outou e i te hebedoma na mua ˈtu e ua titau Iesu ia ratou ia riro mai ei rave ohipa matamua na ˈna e ei hoa no ˈna i roto i to ˈna mau tere.
Ua poro aˈera Iesu i Galilea taatoa e ta ˈna mau pǐpǐ e maha. Ua riro hoi te reira ei upootiaraa faahiahia mau! Inaha, ua ati atoa hoi o Suria taatoa i te parau no nia i ta ˈna mau ohipa. Ua apee maira e rave rahi mau tiaa taata no Galilea mai, no Iudea mai e no te tahi atu pae i Ioridana ia Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ. Mareko 1:35-39; Luka 4:42, 43; Mataio 4:23-25; Exodo 4:1-9, 30, 31.
◆ Eaha te ohipa ta Iesu i rave i te aahiata roa, i muri aˈe i te hoê mahana ohipa roa i Kaperenaumi?
◆ No te aha Iesu i haere mai ai i nia i te fenua nei, e eaha te tumu o te mau semeio ta ˈna i faatupu?
◆ O vai tei apee ia Iesu ia ˈna i poro i Galilea taatoa, e eaha ta te reira ohipa i faatupu?