Iesu, to ˈna oraraa e ta ˈna taviniraa
I roto i te sunago i Nazareta
E NEHENEHE tatou e feruri te tarapape o te aau o te taata i Nazareta a hoˈi atu ai Iesu i to ˈna utuafare. Ua faarue mai hoi oia i te oire hau atu i te hoê matahiti na mua ˈtu no te haere atu e bapetizo ia ˈna ia Ioane ra. Tae roa mai i taua taime ra, ua matauhia o Iesu mai te hoê noa tamuta. Inaha, ua tui to ˈna roo ei taata faatupu semeioa. Ua hinaaro hoi te mau taata no Nazareta ia faatupu oia i te tahi mau ohipa faahiahia i rotopu ia ratou.
E rahi atu â to ratou aau i te tarapape, ia haere atu Iesu i te sunago, mai tei matauhia e ana. I reira, ua tia aˈera oia no te taio e ua horoahia maira ia ˈna ra te otaro a te peropheta ra o Isaia. Ua itea aˈera oia i te irava e parauhia ra no nia i te hoê taata ta Iehova i tahinu i to ˈna varua, irava e itehia i teie mahana i roto i te Isaia pene 61 i roto i ta tatou nei Bibilia.
I muri aˈe i to ˈna taioraa e e poro taua taata ra i te faaora i te feia aau oto, e ia ite faahou te matapo, e e poro oia i te matahiti e itehia mai e Iehova, ua faahoˈi atura Iesu i te otaro i te tavini e ua parahi atura. Tei nia te mau mata atoa ia ˈna. Mea papu maitai ua paraparau maoro atu oia i te rahiraa taata i reira, e ua haapapu atura oia e: “Teie nei parau i papaihia ta outou i faaroo iho nei, ua tupu ïa i teie nei mahana.”
Ua maere roa te feia e faaroo ra i ta ˈna “mau parau maitatai” e ua parau atura ratou ratou iho: “E ere anei teie te tamaiti a Iosepha ra?” I to ˈna râ iteraa e te hinaaro ra ratou ia faatupu o ˈna i te mau semeio, ua parau faahou maira Iesu e: “E riro outou i te faaau mai ia ˈu i te maa parau ra e, E te tahuˈa ra, a faaora ia oe iho: te ohipa ta oe i rave i Kaperenaumi ra ta matou i faaroo aˈenei, e rave atoa i ô nei, i to oe nei fenua.” Ma te papu maitai, ua manaˈo hoi te feia e ora i roto i te oire e ora-atoa-hia ra e Iesu e e mea tia mau ia faatupu na mua Iesu i te mau faaoraraa i roto i to ˈna iho oire, o ratou aˈe pai te fanaˈo na mua. Mai te huru atura ïa e ua haafaufaa ore Iesu ia ratou.
Ia ˈna i ite eaha ta ratou e manaˈo ra, e faahaamanaˈo atu Iesu te tahi atu mau ohipa i tupu no nia ia ratou: mea rahi hoi te mau vahine ivi i Iseraela i te tau o Elia, ta ˈna ïa e faanahaamanaˈo ra, teie nei râ aita roa ˈtu hoi o Elia i tonohia ˈtu i te hoê noa ˈˈe o taua nau vahine ra. Oia hoi, ua haere oia i te hoê vahine ivi ra no Sidona e ere i te vahine iseraela, e ua faaora atura oia ia ˈna na roto i te hoê semeio. Mea rahi atoa te lepera i te tau o Elisaia, o Naamana anaˈe râ te hoê taata no Arama ta ˈna i faaora.
Te faaite ra taua mau ohipa ra i tupu i mutaa ihora te huru mau o te feia i roto i te sunago, i te mea hoi te faaite maira te reira i to ratou miimii e to ratou faaroo ore. No to ratou riri rahi, ua tia aˈera e ua turai aˈera te mau ati Iuda ia Iesu i rapae i te oire. Ua tamata aˈera ratou i te turai ia ˈna i te hiti o te mouˈa tei reira to ratou oire i te paturaahia. Ua ora atura râ Iesu mai roto atu i to ratou rima e ua haere ê atura. Luka 4:16-30; Mau arii I, 17:8-16; Mau arii II, 5:8-14.
◆ No te aha te aau o te mau taata no Nazareta i tarapape ai?
◆ Eaha te manaˈo o te mau ati Iuda i te oreroraa parau a Iesu, e no te aha ratou i riri rahi roa ˈi?
◆ Eaha ta te mau taata i hinaaro e rave i nia ia Iesu?