Iesu, to ˈna oraraa e ta ˈna taviniraa
Te faarue nei Iesu ia Iaeiro e te hoˈi ra oia i Nazareta
I TEIE mahana, mea rahi roa te ohipa ta Iesu i rave: i to ˈna tereraa mai mai Dekapoli mai na nia i te pahi, ua faaora oia i te vahine tei pohehia i te tapahi e ua faatia faahou mai oia i te tamahine o Iaeiro. Aita râ te mahana i hope atura. I to ˈna iho â râ faarueraa i te fare a Iaeiro, pee aˈera toopiti taata matapo ia ˈna ma te pii e: “E te Tamaiti a Davida ra, e aroha mai oe ia mâua.”
Ma te piiraa ia Iesu “Tamaiti a Davida”, ua farii hua taua nau taata ra e o o ˈna te fatu o te terono a Davida, e o o ˈna ïa te Mesia i tǎpǔhia mai. Tera râ, aita Iesu i haapao i ta raua mau piiraa i te tauturu, peneiaˈe no te tamata i to raua onoonoraa. Aita râ taua na taata toopiti ra i faaea. Ua apee aˈera raua ia Iesu tei haere atu i te fare i reira oia e noho ai; i to ˈna tomoraa ˈtu i roto i te fare, tei muri noa raua ia ˈna.
I reira, ua ani atura Iesu ia raua e: “Te manaˈo na orua e e tia tena ia ˈu?”
Ua pahono ihora raua ma te tiaturi e: “E te Fatu, e.”
E, ma te faatiaia i to raua mata, na ô atura Iesu e: “Ta orua i manaˈo na, ia na reirahia orua.” E, i taua taime ra, araara aˈera to raua mata. Tera râ, ua aˈo hua ˈtura Iesu ia raua i te na ôraa e: “Eiaha roa te hoê taata ia ite.” No te mea râ e ua î roa raua i te oaoa, aita raua i haapao i taua faaueraa ra e ua parau aˈera raua no nia ia Iesu e ati roa ˈˈera te reira fenua.
Aita ratou i atea roa, inaha, te hopoihia maira te hoê taata i faauruhia e te varua ino, ta te hoê demoni i faaere i te parau. I te taime a tiavaru ai Iesu i te varua ino i rapae, ua paraparau ihora te taata. Ua na ô atura te feia rahi tei maere roa i mua i taua mau semeio ra, e: “Aitâ teie i itea i Iseraela nei.”
Tei reira atoa te mau Pharisea. Aita ratou i nehenehe e parau e aita te mau semeio i tupu; tera râ, ma te tiaturi ore e te ino, te faahapa faahou nei ratou i te tumu o te mana o Iesu, ma te parau e: “Te tiavaru nei oia i te demoni i te mana o te demoni rahi ra.”
I muri noa ˈˈe i taua mau ohipa ra, hoˈi atura Iesu i to ˈna vahi, i Nazareta, e i taua taime ra, apeehia oia e ta ˈna mau pǐpǐ. Fatata hoê matahiti na mua ˈtu, ua haere aˈena mai oia i roto i te sunago, i reira oia i haapii ai. Noa ˈtu e, i te omuaraa, ua maere te mau taata o te nunaa no ta ˈna mau parau maitai, i muri iho râ, riri ihora ratou i ta ˈna mau haapiiraa, e tamata aˈera ratou i te haapohe ia ˈna. Noa ˈtu â te reira, ma te aroha, ua tamata faahou â Iesu i te tauturu i te feia o taua oire ra, o to ˈna oire i mutaa ihora.
Mai te peu e, i te tahi atu vahi, ua tairuru te feia rahi ia Iesu ra, ma te papu maitai, e ere mai te reira te huru i ǒ nei. No reira, i te sabati, haere ihora oia i roto i te sunago no te haapii. Ua maere aˈera te rahiraa o te feia i haere mai e faaroo ia ˈna. Ua aniani aˈera ratou e: “No hea te paari e te ravea mana a teie nei taata? E ere anei teie te tamaiti a te tamuta ra? e ere anei o Maria to ˈna nei metua vahine? e ere anei o Iakobo, e o Iose[pha], e o Simona, e o Iuda, to na mau taeae? E, e ere anei te parahi nei to ˈna atoa ra mau tuahine i roto ia tatou nei? Nohea râ hoi te mau peu atoa o teie nei taata?”
Ua parau aˈera ratou e: ‘E taata no ǒ nei noa hoi Iesu mai ia tatou atoa nei. Ua ite tatou ia ˈna i te paariraa mai e ua matau tatou i to ˈna utuafare fetii. Nafea oia e nehenehe ai e riro ei Mesia?’ Noa ˈtu te mau haapapuraa o to ˈna paari rahi e ta ˈna mau semeio, aita ïa ratou i hinaaro e faaroo ia ˈna. No te mea ua matau maitai ratou ia ˈna, ua maheaitu te mau melo o to ˈna iho utuafare fetii ia ˈna, e no reira Iesu i faaoti ai e: “E ore te peropheta e ere i te tura, maori râ i to ˈna iho fenua mau, e i to ˈna iho fetii mau.”
Oia mau, ua maere roa Iesu no te faaroo ore o te feia no Nazareta. No reira, aita rea i faatupu e rave rahi semeio i reira, maoti râ i te tuu-noa-raa i to ˈna rima i nia i te tahi mau taata maˈi no te faaora ia ratou. Mataio 9:27-34; 13:54-58; Mareko 6:1-6; Isaia 9:7.
◆ Ma te piiraa ia Iesu “Tamaiti a Davida”, te faaite ra na taata matapo toopiti i to raua tiaturiraa i te aha?
◆ Mea nafea to te mau Pharisea faataaraa i te mau semeio a Iesu?
◆ No te aha Iesu i faaite ai i te aroha na roto i te hoˈi-faahou-raa mai e tauturu i te feia no Nazareta?
◆ Mea nafea Iesu i te faariiraahia i Nazareta, e no te aha?
[Hohoˈa api taatoa i te api 19]