Mea atâata ore anei te mau pâmuraa toto?
Hou oia e farii ai i te hoê huru rapaauraa, e hiˈopoa na mua te hoê taata maramarama i te mau vahi maitatai e te mau vahi atâata o teie rapaauraa. E ravea rapaauraa faufaa roa te mau pâmuraa toto i teie mahana. E rave rahi mau taote e tapitapi mau nei no te maitai o ta ratou mau taata maˈi, o te ore e haamarirau i te horoa ˈtu i te toto. Inaha, aita anei e parauhia ra e te toto, o te ora ïa?
Te horoa nei aore ra te farii nei te mau mirioni taata i te toto. I roto i na matahiti 1986-1987, 1 300 000 feia no Kanada, i nia i te hoê huiraatira e 25 mirioni taata, o tei horoa i to ratou toto. “Area no te Fenua Marite ra, [i roto i] te matahiti hopea te vai ra ta matou numera, ua pâmuhia i rotopu 12 e tae atu i te 14 mirioni tuhaa toto.” — The New York Times, 18 no febuare 1990.
“Ua manaˈo-noa-hia e e mana ‘semeio’ to te toto, o ta te taote Louise J. Keating ïa e parau ra. I roto i na 46 matahiti matamua te faaohiparaahia te toto, ua faariro te mau taote e tae noa ˈtu te huiraatira i te mau haapueraa toto mai te tahi taoˈa hau atu â i te mâ i to ˈna huru mau.” (Cleveland Clinic Journal of Medicine, me 1989). Eaha te huru tupuraa i taua tau ra, e eaha te huru tupuraa i teie mahana?
E 30 matahiti i teie nei, ua faaarahia te mau taote tuatapapa i te mau maˈi e te feia rave ohipa i roto i te mau fare vairaa toto e: “E paura topita te toto! E nehenehe oia e haamaitai rahi i te taata aore ra e faaino roa ia ˈna. Ua aifaito noa te rahiraa taata i pohe na roto i te pâmuraa toto i te feia i pohe na roto i te faataotoraa e te éther aore ra te tâpûraa o te appendice. Te parauhia ra e fatata hoê taata pohe no 1 000 e tae atu i te 3 000, aore ra e 5 000 pâmuraa toto. I roto i te tuhaa no Lonedona, te taiohia ra hoê taata pohe no 13 000 mohina toto e pâmuhia.” — New York State Journal of Medicine, 15 no tenuare 1960.
Ua faaore-roa-hia anei te mau ati no roto mai i te mau pâmuraa toto, e inaha, e ere teie ravea rapaauraa i te mea atâata faahou? E tia ia farii e, i te mau matahiti atoa, te faatupu nei te mau pâmuraa toto i te mau faahopearaa au ore, o te nehenehe atoa e haapohe i te taata, i nia i te mau hanere tausani taata. E manaˈo iho â ïa tatou i te mau maˈi e parare na roto i te arai o te toto; tera râ, hou tatou e faahiti ai i teie mau maˈi, e hiˈo anaˈe na i te tahi mau fifi ite-ore-hia.
TE TOTO E TE PARURURAA I TO OUTOU TINO
I te omuaraa o te senekele XX, ua faahohonu roa ˈtu â te mau aivanaa i te ite o te taata no nia i te huru maere mau o te toto. Ua haapii ratou e e rave rau mau huru toto. Mea faufaa roa ia faatano i te toto o te taata horoa e to te taata maˈi ia rave-anaˈe-hia te tahi pâmuraa toto. Mai te peu e e pâmuhia ˈtu te toto huru B i roto i te hoê taata e toto huru A to ˈna, e nehenehe ïa te hoê fifi ino roa e tupu mai, oia hoi te vavahiraahia te mau toropuru ura o te toto. E nehenehe te reira e faaino i te hoê tuhaa rahi o to ˈna mau toropuru ura e e haapohe oioi noa ia ˈna. Noa ˈtu e mea ohie roa ia faataa i te huru o te toto e ia faatano i te toto o te taata, tera râ, te tupu noa nei te mau hape. I te mau matahiti atoa, te pohe nei te taata na roto i te fifi e tupu ia vavahi-anaˈe-hia te mau toropuru ura.
Te faaite maira te mau ohipa i tupu e eita te tano-ore-raa te toto i taotia-noa-hia i te tahi mau pǔpǔ toto ta te mau fare maˈi e tamata ra te faatuati. Inaha, i roto i te tumu parau “Te mau pâmuraa toto: Te mau faaohiparaa, te mau raveraa tano ore e te atâataraa”, te papai ra te taote Douglas Posey e: “Fatata e 30 matahiti i teie nei, ua faataa o Sampson i te pâmuraa toto mai te hoê ravea atâata roa (...). [Mai reira mai,] ua hau atu i te 400 taoˈa ino o te mau toropuru ura apî tei itehia mai e tei tapaohia. Aita e feaaraa e e tamau noâ teie numera i te maraa no te mea mea fifi roa ia faataa i te huru o te iri rairai o te mau toropuru ura.” — Journal of the National Medical Association, tiurai 1989.
Te tuatapapa nei te mau aivanaa i teie nei i te mau faahopearaa o te toto i pâmuhia i nia i te ravea parururaa o te tino. Eaha ïa te faufaa o teie ohipa no outou iho aore ra no te hoê o to outou fetii te tia ia tâpûhia?
Ia poi te mau taote i te hoê mafatu, te hoê upaa, aore ra te tahi atu melo o te tino, e nehenehe te ravea parururaa o te tino o te taata e tâpûhia ra e ite i teie melo ěê e e patoi atu ia ˈna. Inaha, ua riro te pâmuraa toto ei poiraa melo taatoa. E nehenehe atoa hoi te hoê toto o tei “faatuati-maitai-hia” e vavahi roa i te ravea parururaa o te tino. I roto i te hoê paraparauraa a te mau taote tuatapapa i te mau maˈi, ua haapapuhia e e rave rahi mau papai no nia i te rapaauraa “o te faataa ra e ua faatupu te mau pâmuraa toto i te mau patoiraa a te ravea parururaa o te tino”. — “Te pue noa ra te mau haapapuraa no te patoi atu i te mau pâmuraa toto”, Medical World News, 11 no titema 1989.
Hoê o te mau ohipa matamua a te ravea parururaa o te tino, o te araraa ïa e te vavahiraa i te mau taoˈa tahi ino (o te mariri ai taata). E nehenehe anei te hoê ereraa i te pae no te ravea o te tino no te paruru ia ˈna e faatupu i te mariri ai taata e te pohe? E hiˈo anaˈe na i teie na faataaraa e piti nei.
Ua horoa te vea ra Cancer (beretane) o te 15 no febuare 1987 i te mau faahopearaa o te hoê maimiraa i ravehia i te fenua Pays-Bas: “I rotopu i te feia maˈi tei roohia i te mariri ai taata o te aau rahi, ua itehia te mau faahopearaa ino mau o te pâmuraa toto i nia i te roaraa o te oraraa o te feia i pâmuhia. I roto i teie pǔpǔ, e 48 % o te feia tei pâmuhia i te toto e e 74 % o te feia tei ore i pâmuhia i te toto, tei ora e 5 matahiti hau atu.” Ua hiˈopoa te mau taote no te Fare haapiiraa tuatoru no Kalifonia Apatoa i te hoê hanere taata tei tâpûhia i te mariri ai taata. “Ua maraa te faito o te mau mariri ai taata o te arapoa tei tupu faahou, i nia i te 14 % no te feia o tei ore i pâmuhia i te toto e i nia i te 65 % no te feia i pâmuhia i te toto. No te mariri ai taata o te vaha, o te pharynx, te ihu aore ra te mau apoo iti o te mau ivi parauhia sinus, ua naeahia teie faito i nia i te 31 % i rotopu i te feia tei ore i pâmuhia i te toto e te 71 % i rotopu i te feia tei pâmuhia i te toto.” — Annals of Otology, Rhinology & Laryngology, mati 1989.
Eaha ta teie mau maimiraa i faaite mai no nia i te mau pâmuraa toto? I roto i ta ˈna tumu parau “Te mau pâmuraa toto e te tâpûraa i te mariri ai taata”, ua faaite te taote John S. Spratt e: “E titauhia paha te taote tâpû i te feia i roohia i te mariri ai taata ia haapae i te faaohipa i te toto.” — The American Journal of Surgery, setepa 1986.
Te tahi atu ohipa faufaa roa a te ravea parururaa o te tino, o te aroraa ˈtu ïa i te mau maˈi. No reira, te taa ra ïa ia tatou e ua faaite mai te mau maimiraa e mea ohie aˈe ia tupuhia te feia i pâmuhia i te toto, i te maˈi. Ua rave te taote P. Tartter i te tahi maimiraa i te pae no te tâpûraa i te aau rahi. E 25 % o te feia tei pâmuhia i te toto tei roohia i te maˈi, e e 4 % anaˈe no te feia tei ore i pâmuhia i te toto. Ia au i te ohipa o ta ˈna i ite mai, “ua taaihia te mau pâmuraa toto i ravehia na mua ˈˈe, i roto e i muri aˈe i te tâpûraa i te mau fifi o te mau maˈi haape (...). Ua rahi noa te atâataraa o te haaperaa i muri aˈe i te tâpûraa a rahi noa ˈi te mau faito toto i pâmuhia.” (The British Journal of Surgery, atete 1988.) Teie ta te feia i tae atu i te putuputuraa a te Taatiraa marite a te mau vahi vairaa toto i te matahiti 1989 ra, i haapii: E 23 % o te feia maˈi o tei tamauhia ˈtu te hoê tauupu apî o tei pâmuhia i te toto, ua roohia ïa ratou i te maˈi haape, area te feia o tei ore i pâmuhia i te toto ra, aita roa ˈtu ratou i roohia i te fifi.
Teie ta te taote John A. Collins i papai no nia i teie faahopearaa ino o te mau pâmuraa toto: “Mea maamaa roa ia ite e te hoê ‘ravea rapaauraa’ mea fifi roa ia haapapu i te mau faahopearaa maitatai, e riro hoi i te pae hopea i te faaino roa ˈtu â i te hoê o te mau fifi e roohia ra i teie huru feia maˈi.” — World Journal of Surgery, febuare 1987.
TE MAU MAˈI E NEHENEHE E TUPU
Te haapeapea nei te maˈi e parare na roto i te toto i te manaˈo o te mau taote haapao maitai e te feia maˈi e rave rahi. Eaha ïa teie maˈi? Oia mau, eita e nehenehe e faahiti i te hoê anaˈe maˈi, no te mea ua rau te huru o te mau maˈi.
I muri aˈe i to ˈna tuatapaparaa i te mau maˈi matau-roa ˈˈe-hia, te faataa ra te buka Techniques of Blood Transfusion (1982) i “te tahi atu mau maˈi haape i taaihia i te pâmuraa toto”, mai te syphilis, te maˈi haape cytomegalovirus e te malaria. Te na ô faahou ra teie buka e: “Ua itehia mai e rave rahi mau maˈi ê atu o te parare na roto i te pâmuraa toto, mai te mau maˈi haape o te tirotiro herpes, te mononucléose haapae (tirotiro a Epstein-Barr), te toxoplasmose, te trypanosomiase [maˈi afirika no te taoto e maˈi a Chagas], te leishmaniose, te brucellose [te hoê fiva], te typhus, te filariose, te maˈi puupuu, te salmonellose, e te fiva manumanu no Colorado.”
Hau atu, te roa noa ˈtura te tabula o teie mau maˈi. Peneiaˈe paha ua taio ê na outou i te mau upoo parau mai teie te huru: “Maˈi a Lyme i muri aˈe i te hoê pâmuraa toto? Eita paha te reira e tupu, tera râ, te peapea nei te feia aravihi.” Eaha te papuraa o te toto o te hoê taata ua faaite mai te tamataraa e ua roohia oia i te maˈi a Lyme? Ua anihia ˈtu i te hoê pǔpǔ taata toroa i te pae no te rapaauraa ahiri e e farii ratou i teie toto. “Ua pahono mai ratou paatoa e aita, e te reira noa ˈtu e aita hoê i rotopu ia ratou o tei ani e ia patoihia te toto o teie mau huru taata.” Eaha ïa te manaˈo o te mau taata no nia i te hoê toto ta te feia aravihi e ore roa ˈtu e farii no ratou iho? — The New York Times, 18 no tiurai 1989.
Te piti o te tumu e haapeapea ˈi tatou, oia hoi te toto e ravehia mai i roto i te hoê fenua i reira ua parare roa te hoê maˈi, e nehenehe ïa e faaohipahia i te hoê vahi atea roa, i roto i te tahi atu fenua, i reira aita roa ˈtu te feia maˈi aore ra te mau taote i faaarahia i teie nei ati. I teie mahana, mea rahi roa te feia ratere, e tae noa ˈtu te feia e horo nei aore ra e faarue nei i to ratou fenua no te haere i te tahi atu fenua; no reira, ua rahi roa te atâataraa ia haaparare te hoê taoˈa e toto to roto i te hoê maˈi taa-ore-hia.
Hau atu, teie te faaararaa a te hoê taata aravihi i te pae no te mau maˈi haape: “Peneiaˈe paha, e titauhia ia hiˈopoa i te toto i faahereherehia, no te tapea i te parareraa o te mau maˈi huru rau tei ore i faarirohia ei maˈi pee na mua ˈtu, mai te leucémie, te lymphome e [te maˈi no Alzheimer].” — Transfusion Medicine Reviews, tenuare 1989.
Mea mehameha roa teie mau ati, tera râ, te faatupu nei te tahi atu mau ati i te riaria rahi atu â.
TE SIDA: TE HOÊ MAˈI PEE RAHI
“Ua faataui roa te SIDA i te manaˈo o te mau taote e to te feia maˈi no nia i te toto. E ere te reira i te mea ino, o te parau ïa a te mau taote i haaputuputu i te Pu maimiraa marite no nia i te oraora-maitai-raa no te hoê tauaparauraa no nia i te pâmuraa toto.” — Washington Post, 5 no tiurai, 1988.
Ua faaara taue mau â te maˈi pee o te SIDA (maˈi o te paruparuraa o te ravea parururaa o te tino) o tei tairi i te ao nei, i te mau taata i mua i te hoê ati: oia hoi ia roohia i te maˈi haape na roto i te arai o te toto. E rave rahi mau mirioni taata tei roohia i te maˈi. Te parare nei teie maˈi e aita e ravea no te tapea i to ˈna parareraa. Area te faito o te feia e pohe nei, ua naeahia ïa i te 100 %.
E tupu te SIDA na roto i te tirotiro o te haaparuparu i te ravea parururaa o te tino (VIH), o te nehenehe e parare na roto i te arai o te toto. Ua itehia mai teie ati o te mau tau apî i te matahiti 1981 ra. I te matahiti i muri iho, ua manaˈo ihora te feia aravihi i te pae no te oraora-maitai-raa e e nehenehe te tirotiro e parare na roto i te arai o te mau taoˈa e toto to roto. I teie mahana, te fariihia ra e ua faataere roa te pu ohipa a te toto, e tae noa ˈtu i muri aˈe i te raveraahia te mau tamataraa no te faataa ê i te mau taoˈa patoi i te tirotiro VIH i roto i te toto. Ua haamata te hiˈopoaraa i te toto iritihia i te matahiti 1985a, tera râ, aita teie ravea i faaohipahia i nia i te mau taoˈa e toto to roto o tei haaputu-ê-na-hia.
I muri iho, ua tamǎrûhia te manaˈo o te taata na roto i te parauraa e: ‘Eiaha e haapeapea faahou no te toto i faahereherehia.’ Tera râ, i muri aˈe, ua faaitehia mai e te vai ra te hoê “area taime huna” atâata roa. Oia hoi, i rotopu i te taime e roohia ˈi te hoê taata i te maˈi e te taime e hamani ai oia i te mau taoˈa patoi e itehia mai, e nehenehe te mau avae e mairi. Ma te ore hoi e ite e tei roto ia ˈna te tirotiro, e nehenehe teie taata maˈi e horoa i to ˈna toto viivii. Te tupu nei hoi teie huru ohipa. E mea na reira hoi te taata e roohia ˈi i te SIDA i muri aˈe i to ratou pâmuraahia i teie huru toto.
I roto i te roaraa o te tau, ua ino roa ˈtu â te mau ohipa. Ua faahiti te vea The New England Journal of Medicine (1 no tiunu, 1989) i te parau no te mau “maˈi ite-ore-hia na roto i te tirotiro VIH”. Ua itehia mai e e nehenehe te taata e hopoi i te tirotiro SIDA ehia matahiti te maoro e aita hoi te reira e itehia na roto i te mau hiˈopoaraa e ravehia nei i teie mahana. Te hinaaro nei vetahi e faaiti i teie parau na roto i te parauraa e mea varavara roa te reira; teie râ, te haapapu maira teie mau ohipa e “eita te atâataraa ia parare te SIDA na roto i te toto e to ˈna mau tuhaa e nehenehe e faaore-roa-hia”. (Patient Care, 30 no novema, 1989). Mea peapea roa ïa te faaotiraa e itehia mai: noa ˈtu e e faaite te hiˈopoaraa e aita te hoê taata i roohia i te tirotiro, eita te reira e nehenehe e tiaturihia. No reira, ehiâ rahiraa taata o te roohia i te SIDA na roto i te toto?
TE TAHI ATU MAU FIFI...
I roto i te hoê ohipa faufaa roa, ia faaitehia mai te mau tuhaa matamua o te titorotororaa, mea pinepine e e mau tuhaa haihai roa teie o te fifi mau. Hoê â huru no te toto e te mau fifi taa-ore-hia o ta ˈna e nehenehe e faatupu.
I te omuaraa, ua piihia te tirotiro o te SIDA, VIH; i teie nei râ, te faahiti nei te feia aravihi i te iˈoa ra VIH-1. No te aha? No te mea ua ite mai ratou i te hoê tirotiro o te SIDA apî (VIH-2). E nehenehe teie tirotiro e faatupu i te mau tapao o te SIDA, e ua parare roa oia na roto i te tahi mau vahi o te ao nei. Hau atu, “eita oia e itehia mai na roto i te mau hiˈopoaraa no nia i te SIDA e ravehia nei i ǒ nei”, ta te vea The New York Times ïa e faaite ra (27 no tiunu 1989). “Na roto i teie mau tuhaa apî i itehia mai (...), mea fifi roa ˈtu â na te mau pu vairaa toto ia faataa mai te peu e mea viivii ore te toto o te hoê taata horoa toto.”
Eaha te nehenehe e parau no nia i te mau tirotiro hoê â huru e to te SIDA? I te Fenua Marite, ua faaite te hoê apooraa peretiteni e “te manaˈohia ra e ua riro [te hoê o teie mau tirotiro] ei tumu no te leucémie e te lymphome e te mau maˈi ino roa o te mau uaua uira.” Ua haaviivii ê na teie tirotiro i te feia horoa toto e e nehenehe atoa e parare na roto i te ravea o te toto. No reira, e tia mau â i te taata ia ani e mea manuïa mau anei te mau hiˈopoaraa e ravehia nei e te mau pu vairaa toto no te patoi i teie mau tirotiro.
Inaha, o te tau a muri aˈe anaˈe te nehenehe e faaite mai e ehia rahiraa tirotiro e tapuni noa ra i roto i te mau vahi faaherehereraa toto. “E tei mua paha ia tatou te mea riaria roa ˈtu â, o ta te taote Harold T. Meryman ïa i papai. Mea fifi roa ia ite i te taairaa i rotopu i te mau pâmuraa toto e teie mau tirotiro e nehenehe e parare, no te mea e rave rahi matahiti te maoro hou e fa mai ai, e mea fifi roa ˈtu â ia itea mai. Te pǔpǔ o te mau HTLV, o te pǔpǔ matamua noa hoi e fa maira.” (Transfusion Medicine Reviews, tiurai 1989). “Mea ino roa hoi te maˈi pee o te SIDA, (...) e i roto i te mau matahiti 80, ua faaauhia mai aore ra ua faataahia mai te mau fifi apî no roto mai i te mau pâmuraa toto. E ere i te mea fifi roa ia manaˈo e te vai ra te mau maˈi ino roa e te parare nei na roto i te mau pâmuraa toto hoê â huru.” — Limiting Homologous Exposure: Alternative Strategies, 1989.
E rave rahi mau fifi o tei faahitihia e no reira, te faaitoito nei te Pu marite no te hiˈopoaraa i te mau maˈi e ia ravehia te mau “ravea arairaa tamau”. Oia hoi te auraa, ‘e tia i te feia toroa rapaauraa ia rave mai te mea ra e e nehenehe te feia maˈi atoa e haaparare i te tirotiro VIH e te tahi atu mau taoˈa ino e faautahia e te toto’. Inaha, te taui nei te manaˈo o te feia toroa rapaauraa e to te huiraatira no nia i te toto, e te vai ra hoi te hoê tumu papu.
[Nota i raro i te api]
a Eita e nehenehe e haapapu e te hiˈopoahia ra te taatoaraa o te toto i teie mahana. Ei hiˈoraa, te parauhia ra e i te omuaraa o te matahiti 1989, fatata e 80 % o te mau pu vairaa toto no Beresilia o tei ore i haapaohia e te Hau e aita atoa teie mau pu i rave i te mau hiˈopoaraa no nia i te SIDA.
[Tumu parau tarenihia i te api 8]
“Noa ˈtu te mau ravea arairaa atoa i ravehia, (...) te tupu nei te mau fifi i rotopu e 7 % o te feia maˈi e pâmuhia nei i te toto aore ra te tahi atu mau taoˈa hamanihia e te toto, e te reira i te taime e ravehia ˈi te pâmuraa toto aore ra i muri iho.”—Nederlands Tijdschrift voor Geneeskunde (Vea i te pae rapaauraa no te mau Pays-Bas), 3 no novema 1984.
[Tumu parau tarenihia i te api 9]
Ua faaite te aivanaa no Danemata ra o Niels Jerne, ua noaa ia ˈna te re Nobel i te pae rapaauraa i te matahiti 1984, no nia i to ˈna patoiraa i te pâmuraa toto e: “Hoê â huru te toto o te hoê taata e to ˈna mau hohoˈa rima: aita e piti toto hoê â to raua huru.”
[Tumu parau tarenihia i te api 10]
TE TOTO, TE UPAA I INO ROA, E . . .
Teie tei taiohia i roto i te Washington Post: “Mea maamaa roa ia ite e e ere i te mea ino roa ˈtu â te SIDA e parare ra na roto i te toto, (...) i te tahi atu mau maˈi, ei hiˈoraa, mai te maˈi o te upaa.”
Inaha, e rave rahi mau taata tei roohia i teie maˈi ino roa o tei pohe, e aita hoi e ravea rapaauraa. Ia au i te parau a te U.S.News & World Report (1 no me 1989), fatata e 5 % o te mau Marite i pâmuhia i te toto teie e roohia nei i te maˈi o te upaa, oia hoi e 175 000 feia i te matahiti. Fatata te afaraa e tirotiro to roto ia ratou, e hoê i nia i te pae o te roohia i te maˈi cirrhose aore ra te mariri ai taata o te upaa. Te manaˈohia ra e e 4 000 feia e pohe nei. A feruri na i te mau upoo parau o te mau vea ahiri e e topa te hoê manureva rahi e e pohe te mau ratere atoa i roto i teie manureva. Inaha, e 4 000 taata pohe, e nehenehe ïa e faaauhia i te hoê manureva tei î roa i te taata o te topa i te mau avae atoa!
Mea maoro i teie nei to te mau taote iteraa e e parare te hoê maˈi o te upaa (huru A) na roto i te maa e te pape viivii. I muri iho, ua ite aˈera ratou e e parare te hoê huru maˈi ino roa ˈtu â na roto i te toto, e i taua tau ra, aita i taahia e nafea ia hiˈopoa i te toto no teie tirotiro. I te pae hopea, ua haapii aˈera te mau aivanaa maramarama roa e nafea ia ite mai i te mau “tapao” o teie tirotiro (huru B). I muri iti noa ˈˈe i te matahiti 1970, ua hiˈopoahia te toto, tera râ, i roto noa i te tahi mau fenua. Ua manaˈohia hoi e e ere te mau tuhaa toto i faahereherehia i te mea atâata, e e faaohipa-maitai-hia te toto a muri aˈe. Tera râ, mai te reira mau anei?
Inaha, aita i maoro roa ua itehia mai e ua roohia te mau tausani taata i pâmuhia i te toto tei hiˈopoahia, i te maˈi o te upaa. E rave rahi o ratou o tei paruparu roa i te maˈi e o tei parauhia ˈtu e ua ino roa to ratou upaa. Ahiri e ua hiˈopoahia te toto, no te aha ïa teie huru ohipa i tupu ai? No te mea te vai ra i roto i te toto te tahi atu huru maˈi o te upaa parauhia e ere i te A, e ere i te B (NANB). I roto i te hoê area hoê ahuru matahiti, ua haaviivii roa teie maˈi i te mau pâmuraa toto, ma te tairi i rotopu i te 8 e te 17 % o te feia i pâmuhia i te toto i te fenua Paniora, i te Fenua Marite, i Iseraela, i Italia, i Tapone e i te fenua Tuete.
I muri iho, ua itehia ˈtura i roto i te mau vea te mau upoo parau mai teie te huru “Ua faataa-ê-hia te tirotiro huna o te maˈi o te upaa e ere i te A, e ere i te B”; “Te hoê maˈi aita faahou i roto i te toto”. I reirâ, te hinaarohia ra e parau e ‘Ua itehia mai te tirotiro fifi roa ia haru’. I te avae eperera 1989, ua faaitehia i te huiraatira e ua itehia mai te hoê ravea hiˈopoaraa i te maˈi o te upaa e ere i te A, e ere i te B, tei piihia i teie nei te maˈi o te upaa C.
E manaˈo paha outou e e tamǎrûraa oioi roa teie. Inaha, ua ite mai te feia maimi italia i te tahi atu tirotiro, te hoê tirotiro o tei taui i to ˈna huru, o te nehenehe paha e riro ei tumu no te hoê tuhaa i nia i te toru o te mau maˈi o te upaa. Te faaite ra te Harvard Medical School Health Letter (novema 1989) e “te aniani nei vetahi feia toroa ma te peapea ahiri e e maha anaˈe reta i roto i te piapa a te tirotiro o te maˈi o te upaa: A, B, C e D, aore ra e fa faahou mai te mau reta apî”. Teie te nehenehe e taiohia i roto i te vea The New York Times (13 no febuare 1990): “Te manaˈo nei te feia aravihi e te vai râ te tahi atu mau tirotiro o te maˈi o te upaa; mai te peu e e itehia mai teie mau tirotiro, e tuuhia ïa te reta E, e na reira noa.”
E tia anei ïa i te mau vahi vairaa toto ia imi i te mau ravea hiˈopoaraa apî no te haapapu i te viivii ore o te toto? Ma te faahiti i te hoo o teie ohipa, ua faaite te hoê tia no te Croix-Rouge marite i teie parau peapea: “Eita ta matou e nehenehe e faarahi i te mau hiˈopoaraa no te mau tirotiro ino atoa o te nehenehe e parare.” — Medical World News, 8 no me, 1989.
E nehenehe atoa te ravea hiˈopoaraa i te maˈi o te upaa B e hape; e rave rahi mau taata o te roohia nei i teie maˈi na roto i te arai o te toto. Hau atu, e farii anei te taata i te ravea hiˈopoaraa i te maˈi o te upaa C i faaitehia mai? Te faataa ra te vea The Journal of the American Medical Association (5 no tenuare 1990) e e nehenehe te hoê matahiti e mairi hou te mau taoˈa patoi i te tirotiro o taua maˈi ra e itehia na roto i te ravea hiˈopoaraa. I roto i taua area taime ra, e nehenehe te upaa o te feia e pâmuhia i te toto e ino roa, e e pohe roa teie mau taata.
[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 11]
Te faaite ra te maˈi no Chagas e mea nafea te toto ia haaparare i te maˈi na roto i te mau nunaa i te atea ê. Te faaite ra te vea “The Medical Post” (16 no tenuare 1990) e ‘e 10-12 mirioni taata i Marite Latino o tei roohia i teie maˈi’ o tei riro “ei hoê o te mau fifi atâata roa ˈˈe o te pâmuraa toto i Marite Apatoa.” E patia teie “manumanu taparahi taata” i te taata i varea i te taoto i nia i te mata, e ote oia i te toto e e tuu atu ai i to ˈna tutae i roto i te vahi o ta ˈna i patia. E nehenehe te taata i patiahia e tapea noa i te maˈi no Chagas e rave rahi matahiti (e e horoa atoa ˈtu hoi i to ˈna toto) hou oia e tupuhia ˈi i te mau fifi i te pae no te mafatu o te nehenehe e haapohe ia ˈna.
No te aha te feia e ora ra i roto i te tahi atu fenua e haapeapea ˈi? I roto i te vea “The New York Times” (23 no me 1989), te faahiti ra te taote L. K. Altman i te hiˈoraa o te tahi mau taata i roohia i te maˈi no Chagas i muri aˈe i te hoê pâmuraa toto, e ua pohe hoi hoê. Te na ô ra oia e: “Aita paha te tahi atu feia mai teie te huru i tapaohia, no te mea [i ǒ nei, aita te mau taote] i taa maitai atura i te maˈi no Chagas e aita ratou e taa ra e e nehenehe teie maˈi e parare na roto i te pâmuraa toto.” Oia mau, e nehenehe te toto e faauta i te mau maˈi na te mau vahi atea roa.
[Tumu parau tarenihia i te api 12]
Teie ta te taote Knud Lund-Olesen i papai: I te mea e (...) te horoa nei vetahi mau taata no roto i te mau pǔpǔ atâata roa i to ratou toto no te mea te hiˈopoahia nei ratou no te SIDA, te manaˈo nei au e mea tano iho â ia ore e hinaaro i te pâmuraa toto. Te patoi nei te mau Ite no Iehova i te pâmuraa toto mai te mau matahiti mai â: ua ite anei ratou i te ohipa e tupu a muri aˈe?” — “Ugeskrift for Læger”, 26 no setepa 1988.
[Hohoˈa i te api 9]
Ua ora mai te pâpa i muri aˈe i te tamataraahia e taparahi ia ˈna. Ua hoˈi faahou oia i te fare maˈi e piti avae i muri iho no te mea “ua mauiui roa oia”. Ua roohia oia i te hoê maˈi haape, o te nehenehe hoi e haapohe ia ˈna, tei faatupuhia e te tirotiro cytomegalovirus no roto mai i te toto i pâmuhia i roto ia ˈna.
[Faaiteraa i te tumu]
UPI/Bettmann Newsphotos
[Hohoˈa i te api 12]
Te titotiro o te SIDA.
[Faaiteraa i te tumu]
CDC, Atlanta, Ga.