VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g98 8/10 api 21-24
  • “Te pereoo auahi maamaa” no Afirika Hitia o te râ

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • “Te pereoo auahi maamaa” no Afirika Hitia o te râ
  • A ara mai na! 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau fifi matamua
  • Na rotoraa ˈtu i te vahi papu no Taru
  • Haamehamehahia e te mau liona
  • Te tahi atu â mau fifi
  • Te tuhaa hopea
  • Te purumu auri i teie mahana
  • I te tupuai mouˈa no Europa—Na nia i te eˈa no te pereoo auahi
    A ara mai na! 1992
  • Ua haapii te hoê taurearea anaanatae i te mau pereoo auahi i te parau mau
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
A ara mai na! 1998
g98 8/10 api 21-24

“Te pereoo auahi maamaa” no Afirika Hitia o te râ

NA TE PAPAI VEA A A ARA MAI NA! I KENYA

AITA i paturuhia te opuaraa a to Beretane, hau rii atu i te 100 matahiti aˈenei, e haamau i te hoê purumu auri i Afirika Hitia o te râ, e te mau taata atoa no te apooraa hau no Lonedona. Ua papai te hoê taata patoi ma te faaooo e:

“Ehia moni e titauhia, aita e parau no te faataa i te reira;

Eaha ta ˈna tapao, aita e roro e nehenehe e feruri atu;

Ihea te reira e haamata ˈi, aita e taata e nehenehe e manaˈo noa;

E haere te reira ihea, aita e taata e ite.

Eaha to ˈna faufaaraa, aita e taata e nehenehe e parau noa;

Eaha ta te reira e faauta, aita e taata e nehenehe e faataa;

Mea papu maitai e e reni maamaa te reira.”

I roto i te tupuraa mau, e ere te opuaraa i te mea maamaa roa. Te hinaarohia ra ia tuati fatata 1 000 kilometera i te purumu auri, mai Mombasa, te tapaeraa pahi i Kenya i te pae o te Moana Inidia, e tae atu i te Roto Victoria. Ia oti anaˈe e ia papu e e paturuhia, e faaitoito te reira i te tapihooraa e te haereraa i mua e e faahope atoa i te ohipa hooraa i te mau tîtî i roto i taua tuhaa fenua ra. Ua numerahia e 5 mirioni dala Marite te haamâuˈaraa no te haamau i te purumu auri, na te feia aufau tute no Beretane e amo i te reira. Ua manaˈohia e e titauhia e maha aore ra e pae matahiti no te reira ohipa.

Teie râ, mea huru papu ore rii te mau tereraa ohipa. I to George Whitehouse, raatira îite, taeraa ˈtu i Mombasa i te avaˈe Titema 1895, te vai noa ra ta ˈna te hoê hohoˈa peni-vitiviti-noa-hia no te aveia i manaˈohia no te purumu auri. Mea faahoruhoru roa ˈtu â ta Whitehouse i ite atu i muri iho. I te pae tooa o te râ noa ˈtu o Mombasa, te vai ra te hoê vahi veavea roa e te pape ore eita te rahiraa o te feia tere amui na nia i te kamela e na reira i te haere. I mua ˈtu, e na roto atu te purumu auri e 500 kilometera uru aihere î i te liona e te raˈo tsé-tsé e te naonao. I muri iho, te vai ra te hoê tuhaa fenua mouˈa auahi teitei tâpûhia na ropu e te faa rahi ra Great Rift Valley e to ˈna mau hiti tarere e 600 metera. Te parauhia ra e e fenua vari î i te pape na kilometera hopea fatata 150 e tae atu ai i te roto. E ere ïa i te mea maere ia riro te hamaniraa i teie purumu auri ei hoê o te mau aamu anaanatae roa ˈˈe no Afirika.

Te mau fifi matamua

Papu maitai, e rave rahi mau rave ohipa e hinaarohia no teie opuaraa rahi. No te mea e oire nainai o Mombasa i taua tau ra, ua faataehia mai te mau rave ohipa mai Inidia mai. I te matahiti 1896 noa ra, hau atu i te 2 000 tei tae mai na nia i te pahi—e mau patu fare, mau tupai auri, mau tamuta, mau faito fenua, mau peni hohoˈa, mau papai parau e mau rave ohipa rau.

I muri iho, te vai ra te fifi i te faariroraa ia Mombasa ei vahi fariiraa tano no te mau tauihaa e rave rahi e tia ia faautahia no te hamani i te hoê purumu auri 1 000 kilometera i te roa. No na pae e piti noa o te purumu auri, e titauhia e 200 000 auri e 9 metera i te roa e fatata e 200 kilo te auri taitahi. E titau-atoa-hia 1,2 mirioni niu tarava (e faira te rahiraa). No te haapapu i te mau auri e te mau niu tarava, e titauhia ia faatae mai e 200 000 puoiraa, e 400 000 farero tamau e e 4,8 mirioni turu faira. Hau atu â, e tia ia faautahia mai te mau muaraa o te mau pereoo auahi, te mau pereoo tavere, te mau pereoo tapea, te mau pereoo utaraa tauihaa, e te mau pereoo utaraa taata. Na mua ˈˈe râ e tamauhia ˈi te auri matamua, mea titauhia ia hamanihia te mau uahu, te mau fare vairaa tauihaa, te mau fare no te mau rave ohipa, te mau fare tataîraa e te mau fare raveraa ohipa. Mea oioi roa te oire pae moana peapea ore i te faariroraahia ei tapaeraa pahi no te tau apî.

Ua ite oioi roa Whitehouse e e fifihia ratou i te pae o te pape; e navai noa te mau apoo pape rii no Mombasa no te mau hinaaro o te huiraatira no taua vahi ra. Inaha hoi, e hinaarohia te pape e rave rahi no te inu e te hopuraa e te ohipa. “Ia au i ta ˈu i ite no nia i te fenua,” ta Whitehouse ïa i papai, “aita e ravea ta ˈu e manaˈo ra maori râ te mau pereoo auahi utaraa pape no na kilometera matamua 150.” E titauhia ia faauta taua mau pereoo auahi ra hau atu i te 40 000 litera pape i te mahana!

I te omuaraa, ua faaorehia te fifi o te pape e te feia îite o te purumu auri na roto i te haapahuraa i te hoê anavai e te paturaa i te hoê vairaa pape ûa. I muri iho, ua faataehia mai te mau matini no te haamaaro i te miti.

Ua haamata aˈera te ohipa, e fatata i te hopea o te matahiti 1896—hoê matahiti i muri aˈe i to Whitehouse taeraa ˈtu i Mombasa—e 40 kilometera purumu auri tei oti. Noa ˈtu teie faito i noaahia, mea oioi roa te feia vahavaha i te parau e, mai te peu eita te hamaniraa e haere vitiviti aˈe, eita te pereoo auahi matamua e tere mai te pae miti e tae atu i te Roto Victoria na mua ˈˈe i te omuaraa o te mau matahiti 1920!

Na rotoraa ˈtu i te vahi papu no Taru

I taua taime ra, ua ati roa te mau rave ohipa i te maˈi. I te avaˈe Titema 1896, ua farii te mau fare ie utuuturaa maˈi hau atu i te 500 rave ohipa e roohia ra i te malaria, te maˈi hî toto, te aai no te pae rua ma e te maˈi mahaha. Tau hebedoma i muri aˈe, ua tapeahia te afaraa o te mau rave ohipa no te maˈi.

Ua tamau noa râ te ohipa, e i te avaˈe Me, ua faaroahia te purumu auri hau atu i te 80 kilometera e tae atu i te vahi papu mǎrô no Taru. Noa ˈtu e i te hiˈoraa matamua, e au ra e mea maitai roa te fenua no te hoê raveraa ohipa au noa, ua riro te Taru ei uru raau haehaa putaratara ooi maitai. E ihuihu roa te mau rave ohipa i te mau ata repo puehu uteute e te meumeu. Mea puai roa te mahana, e ama roa te fenua—e au taua vahi ra i te hoê farai pani î roa i te raau putaratara. I te po atoa, mea varavara te anuvera i te topa i raro mai i te 40 teteri Celsius. Ua parau te papai buka o M. F. Hill i roto i ta ˈna aamu mana no nia i te purumu auri e: “E au ra e e taa roa i te huru tumu o Afirika e te tomo maira te purumu auri a te papaa.”

Haamehamehahia e te mau liona

I te hopea o te matahiti 1898, te piri atura te purumu auri i te Anavai Tsavo 195 kilometera. I reira, hau atu i te mau fifi o te huru oviri o te fenua, ua tupu mai te tahi atu â fifi—e piti liona tei haamata i te auau i te mau rave ohipa. E ape te rahiraa o te mau liona i te taata. Mea pinepine, te mau liona e auau i te taata, ua ruau roa ïa aore ra ua paruparu roa no te haru i te animala. Mea taa ê roa ïa na liona i te Tsavo, te hoê oni e te hoê ufa. E ere raua i te mea ruau e ere atoa i te mea paruparu, ua haere mǎrû noa mai raua i te po e ua hopoi ê i te feia ta raua i haru.

Ua aua te mau rave ohipa i riaria roa i to ratou mau puhapa i te mau raau putaratara, ua atuatu noa ratou i te mau auahi e ua faataa i te feia tiai o te tupai i te mau tura mori pau ma te manaˈo e e faaatea ê te reira i te mau animala. I te avaˈe Titema, ua mehameha roa te mau rave ohipa i te mau liona, no reira te tahi pae i tapea ˈi i te hoê pereoo auahi e hoˈi ra i Mombasa na roto i te taravaraa i nia i te purumu auri, e inaha, fatata e 500 o ratou i otaa noa i roto. Fatata e maha noa tatini rave ohipa tei faaea mai. Ua mau te ohipa hamaniraa no na hebedoma e toru i muri mai no te mea ua hinaaro te mau rave ohipa e faaetaeta i to ratou mau paruru.

I te pae hopea, ua haruhia te mau liona e ua haamata faahou aˈera te ohipa.

Te tahi atu â mau fifi

I ropu i te matahiti 1899, ua tapae te purumu auri i Nairobi. Mai reira ˈtu, ua haere te reni i mua i te pae tooa o te râ, ma te faatitapou i raro hau atu i te 400 metera i roto i te faa o te Rift Valley e ia oti, e tauma faahou i nia i te tahi pae mai na roto i te mau ururaau meumeu e na nia i te mau faafaa hohonu e ia tae atu i Mau Summit, i te hoê teiteiraa e 2 600 metera.

Mea navai te fifi o te hamaniraa i te hoê purumu auri i nia i te fenua huru rau mai teie, te vai ra râ te tahi atu â mau fifi. Ei hiˈoraa, ua haere noa mai te feia tamaˈi no taua vahi ra i roto i te puhapa e ua rave noa ratou i te mau tauihaa—te mau niuniu télégraphe no te hamani i te mau taoˈa rii faaunauna e te mau farero atoa, te mau naero puoi e te mau auri no te hamani i te mau mauhaa tamaˈi. Ua papai o Charles Eliot Tane, te hoê raatira mutoi tahito no Afirika Hitia o te râ i to ˈna manaˈo no nia i te reira e: “E nehenehe tatou e feruri ehia rahiraa eiâraa e tupu i nia i te hoê purumu auri i Europa ahiri e e mau hei poe te mau niuniu télégraphe e e mau pupuhi no te taaroraa maitatai roa te mau auri . . . E ere ïa i te mea maere mai te peu e ua hema te mau [melo no taua nunaa ra].”

Te tuhaa hopea

A fatata ˈi te purumu auri i te tapae i na kilometera hopea 10 i te atea i te Roto Victoria, ua tairi mai nei te maˈi hî toto e te malaria i roto i te puhapa. Ua maˈihia te afaraa o te mau rave ohipa. I taua atoa taime ra, ua topa mai te ûa a faariro ai i te fenua i rarirari aˈena ei fenua paruparu. No te mea ua paruparu roa te mau pae purumu auri, mea titauhia ia hurihia mai te mau tauihaa i rapae i te mau pereoo auahi utaraa tauihaa a tere noa ˈi te reira; eita anaˈe, e tahuri e e tomo te reira i roto i te vari. Ua faataa te hoê rave ohipa i te hoê o taua mau pereoo auahi ra e “tere mǎrû noa mai e ma te haapao maitai, ma te opa i te hoê pae e i te tahi pae, ma te pee mǎrû noa i nia e i raro mai te hoê pahi i nia i te hoê miti puai, e ma te faahî i te vari papepape e 3 metera i te atea i na pae e piti.”

I te pae hopea, i te 21 no Titema 1901, ua tamauhia te turu hopea i nia i te auri hopea i Port Florence (Kisumu i teie nei), i te pae o te Roto Victoria. Ei taatoaraa, ua ravehia e pae matahiti e e maha avaˈe no te hamani e 937 kilometera purumu auri e ua faaohipahia e 9 200 000 dala Marite. I nia i na rave ohipa e 31 983 i faataehia mai mai Inidia, hau atu i te 2 000 tei pohe, ua hoˈi te tahi pae i Inidia, e mau tausani tei faaea mai e tei horoa mai i te huiraatira rahi no Asia i Afirika Hitia o te râ i teie mahana. E maha ahuru ma toru mau fare tapaeraa pereoo auahi tei faatiahia, e e 35 mau araturu teitei e hau atu i te 1 000 mau eˈaturu.

Ua parau te papai buka o Elspeth Huxley e “o te purumu auri itoito roa ˈˈe o te ao nei” te reira. Teie râ, te vai noa ra te uiraa, E au anei te faahopearaa i te tutavaraa, aore ra ua riro mau anei te purumu auri ei “reni maamaa,” ei haamâuˈaraa rahi roa i te taime, te moni e te taata?

Te purumu auri i teie mahana

E itehia te pahonoraa i taua uiraa ra ia hiˈopoahia i tei tupu i roto fatata 100 matahiti mai te taime a oti ai te reni matamua. Ua monohia te mau muaraa pereoo auahi mea tutui i te mau tâpû raau no te faatere e te mau muaraa pereoo auahi diesel puai e 200 no teie tau. Ua faaroahia te purumu auri no te tapae i te mau tatini oire rii e oire rahi i Kenya e i Ouganda. Ua ohipa maite te reira i roto i te haereraa i mua o te mau oire pu o Nairobi e Kampala.

E piti faufaa to te purumu auri i teie mahana. A tahi, e nehenehe e tiaturi e e hopoi te reira i te mau horopatete i te vahi ta ratou e hinaaro ma te papu. A piti, auaa te purumu auri e nehenehe ai te mau tauihaa mai te tima, te taofe, te mau matini, te mau raau e te maa e faautahia. E ohipa maitai atoa no te taiete purumu auri Kenya Railways te faautaraa i te mau afata tauihaa rarahi e rave rahi i roto mai i te fenua ia oti anaˈe i te hurihia mai i raro i te mau pahi.

Papu maitai, ua riro te purumu auri ei faufaa rahi no Afirika Hitia o te râ. Peneiaˈe ia tae i te hoê mahana, e oaoa outou i te haereraa na nia i te purumu auri tuiroo ra i faainohia aˈenei mai te “pereoo auahi maamaa.”

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 24]

A TERE NA NIA I TE PEREOO AUAHI

NO TE mau ratere e oia atoa no te feia no taua vahi ra, e faurao auhia e te taata te pereoo auahi, mai Mombasa iho â râ e tae atu i Nairobi. E faarue te mau horopatete ia Nairobi e ia Mombasa i te mau mahana atoa i te hora 7 tia i te ahiahi. Mai te peu e aita outou i roto i te mau tuhaa faahiahia matamua e te piti, hou outou a tauma ˈi, e imi outou i te mau tapao e faaite ra teihea to outou pereoo e to outou piha. E ani mai te hoê taata farii e hinaaro anei outou e tamaa i te hora 7:15 aore ra i te hora 8:30 i te ahiahi. E maiti outou, e e horoa mai oia i ta outou titeti

E tauma outou i nia. E taˈi te pu o te pereoo auahi, e e taˈi te upaupa a tere ai to outou pereoo auahi no te faarue i te fare tapaeraa.

Ia tae mai te hora tamaaraa, e haere mai te hoê taata na roto i te eˈa aoaoa ma te hauti i te hoê xylophone nainai no te faaite ia outou e ua ineine te maa. I roto i te pereoo tamaaraa, e poroi outou ia au i te tabula maa; e a tamaa ˈi outou e haere te hoê rave ohipa i roto i to outou piha no te faaineine i to outou roi.

E po te tuhaa matamua o to outou tere. Hou râ outou e haere ai e taoto, peneiaˈe e hinaaro outou e tuama i te mau mori uira o to outou piha, e fao na roto i te haamaramarama e e ui maere e: ‘Teie mau hohoˈa i raro aˈe i te avaˈe, e mau elefani e e mau liona anei aore ra e mau pu raau e e mau tumu raau noa? Eaha te huru te taotoraa i rapae fatata hoê hanere matahiti aˈenei i te hamaniraahia te purumu auri? E mehameha anei au i te na reira ahiri au i taua tau ra? E i teie nei?’

E titauhia i raro mai i te 14 hora noa no te tere, no reira e rave rahi mau mea ta outou e ite i muri aˈe a turama ˈi te hitiraa mahana i te fenua o Afirika. Mai te peu e te haere ra outou i Mombasa, e hiti ura mai te mahana i te poipoi i nia ˈˈe i te hoê uru raau putaratara, o te mono-mǎrû-hia e te mau tamara e i muri iho e te mau aua i hahuhia, te mau patu i faanehenehehia e te mau fare no te tau apî no Mombasa. E faaapu te feia faaapu i to ratou mau fenua i te rima e e aroha mai te mau tamarii aita to ratou e tiaa ma te aparaa rima oaoa e e tuô mai ratou i te mau parau aroha i te mau horopatete i nia i te pereoo auahi.

Mai te peu e te haere ra outou i Nairobi, e turama te hihi mahana matamua a tomo ai outou ma te maniania i roto i te hoê vahi papu rahi. I reira, mea ohie i te ite atu i te mau animala, ia na mua ˈtu iho â râ outou i te aua Nairobi National Park.

E ohipa otahi mau teie. I nia i teihea ˈtu â pereoo auahi outou e nehenehe ai e fanaˈo i te hoê amuraa maa i te poipoi a mataitai noa ˈi na roto i te haamaramarama i te mau nǎnǎ asini oviri toretore aore ra i te disina?

[Faaiteraa i te tumu]

Kenya Railways

[Hohoˈa fenua/Hohoˈa i te api 23]

KENYA

Te Roto Victoria

Kisumu

NAIROBI

Tsavo

Mombasa

TE MOANA INIDIA

[Faaiteraa i te tumu]

Te palaneta Fenua: Mountain High Maps® Copyright © 1997 Digital Wisdom, Inc.

Te hohoˈa fenua o Afirika i nia i te palaneta: The Complete Encyclopedia of Illustration/J. G. Heck

Te oni e te ufa koudou. Lydekker

Mau pereoo auahi: Kenya Railways

Te liona ufa. Century Magazine

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono