Te uiui nei te mau taurearea . . .
Nafea vau e nehenehe ai e haamau i to ˈu feruriraa?
“Ehia rahiraa matahiti to ˈu parahi-noa-raa i roto i te mau putuputuraa ma te ore e apo mai i te maitai o te reira. E nevaneva noa to ˈu feruriraa atira ˈtu ai.”—Matthew.
UA PARAHI aˈena anei outou i roto i te hoê piha haapiiraa aore ra i te hoê putuputuraa Kerisetiano ma te ite taue mai e aita roa ˈtu outou e ite ra eaha te tauaparauhia ra? Oia, mai te peu e e nevaneva rii to outou feruriraa i te tahi taime, e ere ïa o outou anaˈe. Mai ta te hoê tumu parau na mua ˈtu i haapapu, mea pinepine mea tataime poto noa ia haamau te feia apî i to ratou feruriraa.a Maoti râ maa tutavaraa e te hoê faatitiaifaroraa i te huru feruriraa, e nehenehe ta outou e haapii i te haamaitai i to outou puai haamauraa i te feruriraa.
Ia anaanatae mau outou
A feruri na i te hoê taata taaro i haamatarohia. “E te taata atoa e titau i te re ra, e haapao ïa i tei au i te mau mea atoa nei,” ta te aposetolo Paulo ïa i parau. Ia vaiiho te hoê taata taaro ia haafariu-ê-hia oia noa ˈtu no te hoê taime poto noa, e nehenehe oia e erehia i te re. Ia noaa ia ˈna te re, e tia ia ˈna ia haapii i te haamau i te feruriraa—ma te ore e tâuˈa ˈtu i te mau tutuô a te nahoa taata, ma te ore e haapao i to ˈna mauiui e to ˈna rohirohi, ma te ore e manaˈo atu i te pau. Eaha râ te turai i te feia taaro ia tutava hua mai teie? Ia au i te aposetolo Paulo, e na reira ratou “ia noaa te korona tahuti noa”—oia hoi te mau auˈa e te mau opereraa re na te feia i upootia.—Korinetia 1, 9:25.
Oia atoa, e tia ia outou ia hinaaro mau e faaroo maitai! Te parau ra te buka ra Study Is Hard Work (E ohipa fifi te haapiiraa) a William H. Armstrong e: “E hopoia na te tamarii haapii ia anaanatae mau oia. Aita e taata e nehenehe e anaanatae mau no outou, e aita e taata e nehenehe e faarahi i to outou anaanatae ia ore outou iho e hinaaro.” O te ite te ravea e taa ˈi ia outou te ao e haaati ra ia outou. Ia rahi atu â to outou ite e rahi atu â te mau mea ta outou e nehenehe e haapii. “E noaa vave râ te ite i te taata [“maramarama,” MN],” ta te Maseli 14:6 ïa e parau ra. Peneiaˈe eita e mau ia outou te mau mea atoa ta outou e haapii ra i te fare haapiiraa, e nehenehe noa ˈˈe râ te haapiiraa e tauturu ia outou ia haamataro e ia atuatu i te aravihi no te feruri. (A faaau e te Maseli 1:4.) E faufaahia outou no te toea o to outou oraraa ia haamataro outou i to outou puai feruriraa e ia aravihi outou i te haamau i to outou feruriraa.
Te mau orometua haapii i haumani e e faahaumani
Te amuamu nei râ te tahi mau taurearea i te mea e e au ra e te erehia ra ta ratou mau orometua haapii i te anaanatae. Te parau ra te hoê taurearea o Jesse te iˈoa e: “E tia mai te mau orometua i mua ia outou, e parau ratou i te hoê parau, e horoa mai ratou i ta outou ohipa e i muri iho e haamoe ratou ia outou. Ia manaˈo vau aita ratou e haapao ra i ta ratou ohipa. Aita ratou e ohipa ra mai te huru ra e mea faufaa roa, no reira, aita matou e ite ra i te faufaa ia faaroo atu.”
E tia anei ïa ia manaˈo outou e e mâuˈa te taime i te faarooraa ˈtu? Eita mau â. Peneiaˈe ua matau noa te mau orometua haapii i te hoê huru tupuraa. Te faataa ra te hoê taurearea o Collin te iˈoa e: “Aita hoê aˈe tamarii e faaroo ra i te mau orometua haapii, no reira e manaˈo te mau orometua haapii e aita hoê aˈe e hinaaro ra e haapii. I muri iho, eita ratou e itoito e e anaanatae faahou i te haapii.”
Tei ia outou noa te tiaturiraa aore ra eita, e nehenehe ta outou e tauturu i te taui i teie huru tupuraa. Nafea? Na roto noa i te faarooraa. Hoê noa ˈˈe tamarii haapii anaanatae i mua ia ˈna, e nehenehe roa te hoê orometua haapii i haumani e anaanatae faahou mai i ta ˈna ohipa. Parau mau, aita iho â te tahi mau orometua haapii i ite i te tapea i te anaanatae o te mau tamarii. Hou râ outou a vaiiho ai ia outou iho ia revareva roa i roto i te moemoeâ, a ui ia outou iho e, ‘Ua ite anei oia eaha ta ˈna e paraparau ra?’ Mai te peu e e, a opua e haapii i te hoê mea no ǒ mai ia ˈna ra. A faaroo maitai—a haamau i to outou feruriraa! A faaô i roto i te mau paraparauraa o te piha haapiiraa. A ui i te mau uiraa tano maitai. Te parau ra te buka ra How to Study in High School (Nafea ia haapii i te haapiiraa tuarua) e: “E rave rahi mau tamarii haapii te manaˈo nei e mea maitai ia tapao i te mau tabula, te mau taˈo, te mau hohoˈa fenua, te mau faataaraa parau e te mau manaˈo tumu ta te orometua haapii e papai ra i nia i te iri papai aore ra e haapapu ra.”
Ia “faarahi hua ˈtu i te haapao”
Mea faufaa roa ˈtu â râ te fa i te pae o te faarooraa i te mau putuputuraa Kerisetiano. Te faˈi ra Jesse e: “I te tahi taime, eita te feia apî e faaroo i te mau mea mai te mau putuputuraa no te mea aita ratou e ite ra i te faufaaraa o te mau putuputuraa.” I roto i te Hebera 2:1, te faauehia maira tatou ia “faarahi hua ˈtu i te haapao i te mau parau ta tatou i faaroo aˈenei, [“a painu atu tatou,” MN].” I muri aˈe i to outou haereraa i te hoê putuputuraa a te amuiraa, e nehenehe anei ta outou e haamanaˈo i te hoê parau no roto mai i te mau tumu parau atoa? Aore ra, i te tahi taime, eita roa ˈtu ta outou e nehenehe e haamanaˈo o vai tei apiti i roto i te porotarama?
I ǒ nei â, tei te iteraa ïa i te faufaa o ta outou e haapii ra. Inaha, o to outou mau ora tei taaihia i te reira! (Ioane 17:3) Te tahi atu â parau te tia ia ferurihia: Ia haapii outou i te Bibilia, te haapii ra ïa outou i te feruri mai te Atua iho! (Isaia 55:8, 9) E ia faaohipa outou i ta outou e haapii ra, te ahu ra ïa outou i ta te Bibilia e parau ra ‘te taata apî.’ (Kolosa 3:9, 10) I te tahi aˈe pae, mai te peu e eita outou e faaroo, eita paha ïa outou e rave i te mau haamaitairaa i hinaarohia i roto i to outou oraraa; e faataupupu outou i to outou iho tupuraa i te pae varua. Ua ite Iehova e i te tahi taime, e vaiiho pauroa tatou i to tatou feruriraa ia nevaneva haere. No reira oia e taparu ai e: “A haapao maitai mai na ia ˈu . . . E haafariu mai i to outou tariˈa, a haere mai ai ia ˈu nei; e faaroo mai, e ora ïa to outou [“nephe,” MN].”—Isaia 55:2, 3.
Nafea ia apo hau atu â i roto i te mau putuputuraa
Noa ˈtu râ, e nehenehe â e riro ei mea fifi ia faaroo maitai i roto i te mau putuputuraa i te haamataraa. Te parau nei râ te feia maimi e a rahi noa ˈtu tatou i te haamau i to tatou feruriraa, e rahi noa ˈtu to tatou roro i te mataro i te reira ohipa. Ua faaruru o Matthew, tei faahitihia i te omuaraa, i to ˈna huru nevaneva haere i te mau taime putuputuraa. Te parau ra oia e: “Ua ite mai au e e tia ia ˈu ia haavî ia ˈu iho no te faaroo maitai. Ia maoro rii, mea huru maitai aˈe, e e nehenehe ta outou e faaroo maitai no te mau taime roa ˈˈe.” Ua haapapu atoa o Matthew i te hoê noa ravea rahi no te faariro i te mau putuputuraa ei mea anaanatae no ˈna. Te parau ra oia e: “E tuatapapa aˈena vau i te haapiiraa.” Te parau atoa ra te hoê potii o Charese te iˈoa e: “Mai te peu e ua faaineine au ia ˈu iho, e apiti maitai atu â vau i te putuputuraa. E riro te mau tumu parau ei mea hohonu aˈe e e rahi atu â to ratou auraa no ˈu.”
Mea faufaa atoa eiaha e tâuˈa ˈtu i te mau manaˈo e faanevaneva ia outou. Parau mau, e rave rahi paha ta outou mau haapeapearaa tano i roto i to outou feruriraa: te hiˈopoaraa e tupu i te hebedoma i mua, te hoê peapea e te hoê taata o te faatupu i te ahoaho i roto ia outou, te tahi ohipa te tia ia outou ia aufau. Ua horoa râ Iesu i teie aˈoraa: “E o vai hoi to outou e tia ia haamaoro i to ˈna iho tino e ia hoê aˈe kubiti ia tapitapi ia ˈna iho? E teie nei, eiaha e tapitapi i to ananahi ra, na ananahi hoi e tapitapi i ta ˈna iho. O te mahana o to ˈna iho ino atire ïa.” (Mataio 6:27, 34) Eita te haamauraa i to outou feruriraa i nia i te mau putuputuraa a te amuiraa e faaore i ta outou mau fifi, e tauturu râ te reira ia outou ia faaapî i to outou huru pae varua ia nehenehe outou ia faaruru maitai atu â i te mau fifi.—A faaau e te Korinetia 2, 4:16.
E nehenehe te faaroo-maitai-raa e tauturu ia haamau outou i to outou feruriraa. Te parau ra Matthew e: “E tamata vau i te feruri na mua eaha ta te taata orero e parau i roto i te oreroraa parau e i muri iho e hiˈo atu ai nafea oia e parau ai.” A ui ia outou iho e, ‘Eaha te mau manaˈo faufaa e tauaparauhia ra? Nafea vau e nehenehe ai e faaohipa i te haapiihia ra?’ E nehenehe atoa te feruri-aˈena-raa eaha ta te taata orero e parau i muri iho e tauturu ia outou ia haamau i to outou feruriraa. A tamata i te pee i ta ˈna haaferuriraa. A tapao i te mau haapapuraa a te mau Papai ta ˈna e faaohipa ra. A hiˈopoa i te reira e a haapoto i ta ˈna mau manaˈo tumu. A tapaopao i te mau parau poto e te faufaa. Mai te peu e e titauhia te pahonoraa a te feia i putuputu, a pahono! E nehenehe te na reiraraa e tauturu ia apiti maite atu to outou feruriraa e ia tapea i to outou mau manaˈo eiaha ia nevaneva haere.
Parau mau, mea fifi ia faaroo i te taata orero e erehia ra i te anaanatae aore ra mea haumani ta ˈna huru paraparau. A haamanaˈo na nafea to te tahi mau Kerisetiano no te senekele matamua faaiteraa i to ratou manaˈo no nia i te huru paraparau a te aposetolo Paulo: “Te huru o to ˈna tino, aore ïa itoito, e [“ta ˈna huru paraparau, e mea faufaa ore ïa,” MN].” (Korinetia 2, 10:10) Ua pahono râ Paulo i teie mau parau faaino i te na ôraa e: “Te maua ra vau i te parau, eita râ vau e maua i te ite.” (Korinetia 2, 11:6) Oia, ahiri te feia i faaroo ia ˈna i hiˈo hau atu i te huru paraparau a Paulo e i haamau i to ratou feruriraa i nia i te faufaa o ta ˈna mau parau, ua haapii ïa ratou e rave rahi o “te mau mea hohonu atoa a te Atua ra.” (Korinetia 1, 2:10) Na reira atoa, e nehenehe outou e haapii mai na roto i te hoê taata orero “haumani,” mai te peu e e haamau outou i to outou feruriraa e e faaroo outou. O vai te ite atu? Peneiaˈe e faahiti oia i te tahi auraa ê aore ra e faaohipa oia i te hoê irava na roto i te hoê ravea aita outou i manaˈo aˈenei.
Te haapoto ra te mau parau a Iesu i roto i te Luka 8:18, i te reira ma te nehenehe mau: “E ara i to outou faarooraa.” Parau mau, te haapiiraa i te faaroo maitai—eiaha ia nevaneva haere—e titau ïa i te tutavaraa e te haamataroraa. Ia maoro râ, e faufaahia outou. E nehenehe te haapiiraa i te haamau i te feruriraa e horoa mai i te mau nota maitai aˈe e, te mea faufaa roa ˈtu â, i te tupuraa pae varua!
[Nota i raro i te api]
a A hiˈo i te tumu parau “Te uiui nei te mau taurearea . . . No te aha eita vau e nehenehe e faatano i te feruri?” i roto i te numera o te 8 no Atete 1998.
[Hohoˈa i te api 20]
O te faatupuraa i te anaanatae no ta outou e faaroo ra te ravea no te faaroo maitai