Eaha te atâtaraa o te afata teata?
I te 18 no Titema 1997, ua faataa te mau upoo parau o te hoê vea e e rave rahi o tei pohehia i te maˈi na roto i te hoê hohoˈa peni faahautihia i roto i te afata teata i Tokyo, i te fenua Tapone. Hau atu i te hanere o tei afaihia i te fare maˈi. “Ua pihae te tahi mau tamarii i te toto e ua tupuhia vetahi i te hopii aore ra ua moe to ratou hiroa,” ta te vea ra The New York Times ïa i faataa. “Ua faaara te mau taote e te mau taata tuatapapa i te feruriraa e e faahaamanaˈoraa maere mau taua tupuraa ra oia hoi e hema haere noa te mau tamarii i te tahi mau hauti afata teata o te hoê â tau.”
Ua parau te Daily News no New York e: “Ua riaria roa te fenua Tapone inanahi ra i muri aˈe to te hoê mea ora taehae i roto i te afata teata faaiteraa i to ˈna mata uteute purapura e e rave rahi hanere tamarii tei tupuhia i te maˈi ira i roto i te nunaa.
“Fatata e 600 tamarii e te tahi feia paari tei faahorohia i te mau piha utuuturaa maˈi i te po Mahana piti i muri aˈe i te mataitairaa . . . i te hoê hohoˈa peni faahautihia i roto i te afata teata.” Ua tapeahia vetahi i te mau vahi rapaauraa ru, na roto i te mau haafifiraa i te pae o te hutiraa aho.
Ua faataa Yukiko Iwasaki, te mama o te hoê tamahine e vau matahiti e: “Ua riaria roa vau i te iteraa e ua moe te hiroa o ta ˈu tamahine. Ua haamata o ˈna i te huti i te aho i te taime noa a tupai ai vau i to ˈna tua.”
Aita te feia i haamau i te mau porotarama i roto i te afata teata na te mau tamarii i nehenehe e faataa e o te faaiteiteraa aravihi o ta ratou e parau ra e ua faaohipahia “tau hanere taime” te nehenehe iho â e riro ei tumu no taua huru ati ra, e taua tupuraa uˈana ra.
I to ratou iteraa i te mau faahopearaa atâta i te mataitairaa i te afata teata, ua haapao maitai te tahi mau metua i te mau hohoˈa i roto i te afata teata aore ra ua faaore roa atoa ratou te afata teata i to ratou fare. Ua parau te hoê metua i Allen, Texas, mau Hau Amui no Marite e, na mua ˈˈe a faaorehia ˈi te afata teata i to ratou fare, “e fiu oioi noa [ta ˈna mau tamarii], e iria, e erehia i te tahoêraa, e e faaite i te hoê haumani tamau.” Ua faataa ˈtura oia e: “I teie mahana, fatata pauroa ta mâua e pae tamarii—tei roto i te 6 matahiti e tae atu i te 17 matahiti—e tamarii haapii maitai anaˈe. I te faaoreraahia te afata teata, ua faatupu oioi noa ratou i te mau faaanaanataeraa huru rau mai te tuaro anei, te taioraa, te peni, te matini roro uira, e te vai atu â.
“Ua tupu te hoê ohipa taa ê eita e moehia a piti matahiti i teie nei. Ua taniuniu mai ta ˈu tamaiti, e 9 matahiti, mai te fare mai o te hoê hoa, tei reira oia no te hoê amuimuiraa e e taoto roa ˈtu ai, e ua hinaaro oia e hoˈi mai i te fare . . . I to ˈu tiiraa ˈtu ia ˈna e i to ˈu aniraa ˈtu ia ˈna e eaha te ohipa i tupu, ua parau mai oia e, ‘E ohipa haumani roa. Te ohipa o ta ratou paatoa e hinaaro ra e rave oia hoi e parahi e e mataitai i te afata teata!’”