Hiˈoraa i nia i teie nei ao
Te maraa nei te numera o te maˈi purumu ra herpès génital
“Noa ˈtu te anaanatae rahi no te paruru i te mau taatiraa ei aperaa i te SIDA, ua tataipae te maraaraa o te herpès génital mai te hopea matahiti 1970 mai ra i rotopu i te mau taurearea popaa” i te mau Hau Amui no Marite, ta te Associated Press ïa i faataa. Ua haapapuhia râ e ua iti mai te tahi mau maˈi purumu, mai te gonorrhée, i roto noâ i taua taime ra. No te aha te herpès i maraa ˈi i nia? I roto i te mau tumu, te vai ra te maraaraa o te mau taatiraa hou te faaipoiporaa e te taatiraa i te mau apiti e rave rahi. Te manaˈohia ra e, i teie nei, e 45 mirioni Marite tei peehia i te manumanu o te herpès, e aita te rahiraa e ite ra. E faatupu te manumanu i te mauiui i te tahi taime, aore ra te maero i pihai iho i te melo taatiraa e, i te tahi taime, i nia i te ohure aore ra te humaha.
Te topa nei te Ekalesia no Beretane
Ua faataahia e fatata hoê mirioni taata e haere i te pureraa o te Ekalesia Beretane i te Sabati. I to ratou aˈe pae, te faˈi nei te tahi mau ekalesiatiko paari e peneiaˈe e 25 % iti aˈe teie e haere nei i ta ratou mau fare pure. Te faaite ra râ te hoê tuatapaparaa aravihi e, a tahi ra te numera o te feia melo ekalesia, oia te feia e amu i te Oroa, e topa ˈi i raro aˈe i te afa mirioni. No te aha te mau ekalesiatiko e ineine noa ˈi i te faarahi i te numera o to ratou feia haere pure? Te tumu mau, te parururaa ïa eiaha ta ratou mau fare pure ia opanihia. Ia tupu te reira, e amui-tahi-hia te feia paroita e e faaitihia te mau ekalesiatiko. Ua faaite tahaa roa te hoê aratai paroita e: “E hinaaro noa vau e faarahi i te numera. Mea peapea roa ia iti te taata e haere mai, no reira ei faaitoitoraa ia ˈu iho, e tapao vau e ua hau atu â tei haere roa mai,” ta te vea ra The Sunday Times no Lonedona ïa i faataa.
Horo te tane i ta ˈna vahine no te ohipa puhipuhi avaava
Hau atu i te 20 matahiti i te roaraa, ua taparu noa o Richard Thomas i ta ˈna vahine ia faaea i te puhipuhi i te avaava, aita râ oia i manuïa noa ˈˈe. No reira, horo atura oia ia ˈna. Ua parau o Thomas Tane e te hinaaro ra oia ia paruru te hau ia ˈna eiaha oia ia erehia i te here e te tauturu e te auhoaraa o te vahine ta ˈna i here. Ua ere-aˈena-hia oia i to ˈna metua vahine no te maˈi mafatu, e i muri iho, roohia ˈtura to ˈna metua tane i te hoê paiumaraa te toto i roto i te roro o tei faahepo ia ˈna ia tarava noa e hitu matahiti te maoro. E feia puhipuhi rahi i te avaava to ˈna na metua, e ua parau oia e, eita oia e hinaaro ia moe ta ˈna vahine no to ˈna hiaai maha ore i te nicotine. Hou râ te tiribuna a faaoti ai i te hoê parau haavaraa, ua hoˈi atu o Thomas Tane e te parau apî maitai. “Ua farii ta ˈu vahine i te faaea i te puhipuhi i te avaava,” ta ˈna ïa i parau. Ua haere o Thomas Vahine i roto i te hoê pu rapaauraa i te hiaai maha ore e ua horeo oia e e haapae roa oia i te avaava. Ia au i te vea ra The New York Times, ia faarue raua i te tiribuna, te tapea noa ra o Thomas ma i to raua rima.
Te mau kamela oviri no Auteralia
Ua faahaerehia mai te mau kamela i Auteralia e rave rahi matahiti aˈenei no te ohipa i roto i te tamauraa o te mau reni niuniu uira e te mau eˈa pereoo auahi na te mau mataeinaa oviri no roto. Ia monohia teie mau animala itoito e te mau pereoo rahi, ua vaiiho to ratou mau fatu Afghan ia riro mai ratou ei mea oviri, aita ratou i taparahi pohe atu. Ua rahi mai te mau kamela i te vahi mǎrô no Auteralia no ropu, e i teie mahana, e 200 000 e vai ra i ô. Te tiaturi nei te tahi mau taata e e nehenehe te mau kamela e riro mai ei taoˈa faufaa no te fenua, ia au i te faataaraa a te vea ra The Australian. Ua tamata-aˈena-hia i te hoo i te inaˈi kamela e ua parauhia e hoê â mǎrûraa e te inaˈi puaatoro e mea iti aˈe te meˈi. Te vai râ te mau taoˈa e noaa mai i roto i te kamela mai te iri, te û, te huruhuru, e te hinu e faaohipahia i roto i te puˈa e te mau raau haamaitai i te iri. E ani-atoa-hia te mau kamela oraora. Ia au ia Peter Seidel, no te Tapihaa o te Kamela no Auteralia no Ropu, “e rave rahi mau aua animala na te ao taatoa e mau aua no te mau ratere e hinaaro nei i te kamela no Auteralia no te mea aita ta matou nǎnǎ e maˈihia ra.”
Taeroraa i te arsenic
“Fatata 15 mirioni taata no Bangladesh e 30 mirioni taata no Bengal Tooa o te râ, tei roto atoa hoi Calcutta, teie e roohia nei i te taeroraa i te arsenic,” ia au i te faataaraa a te vea ra The Times of India. Te fifi, o te faahopearaa manaˈo-ore-hia ïa o te faaapu-rahi-raa i te maa. I te ǒraahia te apoo pape hohonu no te faarari i te mau faaapu, ua maraa mai te arsenic e vai noa ra i roto i te repo i roto i te pape, e ua ô roa atoa mai i roto i te mau apoo pape inu. Aita i maoro aˈenei, ua hiˈopoa te aivanaa i te pae o te natura o Willard Chappel, no te Fare haapiiraa tuatoru no Colorado, Hau Amui no Marite, i te mau tuhaa fenua i fifihia e ua faataa oia i te fifi mai te “taeroraa rahi roa ˈˈe i te ao nei.” Hau atu i te 200 000 taata tei roo-aˈena-hia i te maˈi o te iri, te hoê tapao o te taero arsenic. “E au e ua haapao tatou i te pae o te poia (na roto i te faaapu-rahi-raa i te maa), a faatupu atoa ˈi i te ati hau i roto i te raveraa,” ta Ishak Ali ïa, te hoê tia mana faatere a te hau no Bangladesh, i parau.
Te mau metua vahine e rave nei i te ohipa
I te matahiti 1991 ra, ua manaˈo te Taatiraa a te Hau no te mau Vahine Rave ohipa e “hou te afaraa o te mau matahiti 1990, e 65 % o te mau vahine [Marite] e tamarii to ratou aitâ i haere i te haapiiraa e e 77 % o ratou e tamarii haere haapiiraa to ratou, o te faaô i roto i te feia rave ohipa.” Eaha te tanoraa o ta ratou faaite-atea-raa? I te matahiti 1996 ra, ia au i te Piha Tuatapaparaa o te mau Hau Amui no Marite, e 63 % o te mau vahine tei raro aˈe to ratou tamarii i te pae matahiti, tei rave i te ohipa, ia au i tei faataahia e te vea ra The Washington Post. No te mau vahine e haere haapiiraa to ratou tamarii, e 78 % ïa e mau metua vahine rave ohipa. Eaha te huru i Europa? Ia au i te mau faataaraa a te Piha Tuatapaparaa o te Taatiraa no Europa, te “faito o te mau vahine e tamarii e 5 e tae atu i te 16 matahiti to ratou” i roto i te mau fenua no Europa, i te matahiti 1995 ra, i Potiti e 69 %, Auteteria 67, Farani 63, Filelane 63, Beletita 62, Beretane 59, Helemani 57, Holane 51, Heleni 47, Luxembourg 45, Italia 43, Irelane 39, e Paniora 36.
Te parare roa ˈtura te topatariraa
I te matahiti 1996 ra, “ua tabulahia te faito rahi roa ˈˈe 1,2 mirioni Marite tei topatari, te hoê maraaraa 44 % ïa mai te matahiti 1994 mai,” ia au i te faataaraa a te vea ra Newsweek. “No te rahi o te mau topatariraa, eita e haamâ-faahou-hia.” Eaha te tumu o te maraaraa o te mau topatariraa? Hoê tumu, te “maraaraa o te fariiraa i te topatari mai te hoê noa maitiraa ê i te hoê huru oraraa,” ta te Newsweek ïa i parau. “Te parau nei te feia horoa tarahu e te aratai nei teie huru feruriraa i te faaohipa-hua-raa i te topatari: te faaite ra te hoê tuatapaparaa e 45 % o te feia tapao i te topatari e nehenehe ta ratou e aufau i te rahiraa o ta ratou tarahu.” Aita râ ratou e faaite ra i te hinaaro e aufau i ta ratou tarahu e aita atoa ratou e haamâ ra, te parau noa ra te rahiraa e: ‘E hinaaro vau i te hoê haamataraa apî.’ Te rahi noa ˈtura te taata e te taiete e rave nei i te ravea o te topatari, e mea turai-atoa-hia ratou e te mau faatianianiraa a te mau paruru “ia faaafaro oioi i to outou mau fifi aitarahu e ma te ohie!!” A maraa tamau noa ˈi te numera o te mau topatariraa i nia i roto i te tau haereraa i mua o te tapihooraa, te mǎtaˈu nei te aivanaa ia feruri ratou eaha te nehenehe e tupu mai ia topa te mau faufaa aore ra ia iti mai te ohipa faanavairaa faufaa.
Te ravaai tuino
Te rave nei te mau taiete ravaai i te mau haamâuˈaraa no te mau mauhaa no te paraˈu i te vahi hohonu roa ˈˈe o te moana ei imiraa i te iˈa o te topa tamau noa ra te numera i raro. No te ohi mai i te mau iˈa aitâ i itehia aˈenei, e hutihia te mauhaa ravaai, te hoê mauhaa teretere, na raro i te vahi hohonu roa ˈˈe o te moana i te faito 1 200 metera. Te fifi e itehia ra, e noaa atoa mai ïa te mau “toˈe miti e rave rahi, te rimu, te anémone, te hydrozoaire, te vana, e te tahi atu â mau animala no te moana hohonu” e e “faaruehia ratou mai te pehu,” ta te Science News ïa i faataa. Te faahopearaa o te tuinoraa ia ratou, te oreraa ïa o te haapueraa iˈa. No te mea o teie mau animala te maa e te haapuraa no te iˈa nainai, i parau ai o Elliott Norse, taata faatere no te Marine Conservation Biology Institute no Redmond i Washington, Hau Amui no Marite e, e nehenehe e faaauhia te tuinoraa i te oraraa i raro i te moana na roto i teie ravea ravaairaa, i te “hahûraa i te mau ururaau i nia i te fenua.”
Te haerea morare o te mau taurearea i Beretane
Te faaite nei te hoê parau faataa apî e aita te mau haapaoraa no Beretane e manuïa nei i te haamau i te morare i te pae taatiraa i roto i te mau taurearea. Ua ui te Fare haapiiraa tuatoru no Lonedona i na taurearea e 3 000 “mai te peu e mea hape anei ia taati te feia faaipoipo ore i faaea maoro.” Mai tei manaˈohia, fatata te taatoaraa o tei parau e aore to ratou atua aore ra eita ratou e tiaturi i te Atua, tei pahono e eita. Teie râ, e 85,4 % o te mau Katolika Roma e e 80 % o te feia faaroo Beretane e parau atoa nei e e ere i te mea hape. Hoê â te mau faahopearaa i roto i te mau haapaoraa ê atu e rave rahi, tei hiˈohia ei pǔpǔ—tei roto atoa hoi te haapaoraa Mahometa, ati Iuda, Hindu, e te tahi atu â. E riro te taioraa i teie tuatapaparaa i te “haapeapea i te feia i roto i te mau ekalesia e tutava nei i te tapea i te mau otia matau-noa-hia o te morare i te pae taatiraa,” ta te vea ra The Times no Lonedona ïa i parau.