VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g98 8/4 api 24-25
  • Te ouˈa i pihai iho noa ia matou

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te ouˈa i pihai iho noa ia matou
  • A ara mai na! 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • No te aha oia e ite-varavara-hia ˈi
  • E ouˈa anei oia?
  • Te mau mea iti roa o ta tatou i ite
  • E oraraa anei to ˈna no a muri aˈe?
  • E tohora anei? E ouˈa anei? E ere, e afa tohora e afa ouˈa!
    A ara mai na! 1994
  • Te hoê farereiraa faahiahia
    A ara mai na! 1996
  • E faaorehia anei te taiˈaraa e te mau upeˈa haapainu?
    A ara mai na! 1992
  • Te parau hua nei te mau mea hamanihia i te hanahana o te Atua!
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2004
A ara mai na! 1998
g98 8/4 api 24-25

Te ouˈa i pihai iho noa ia matou

NA TE TAATA PAPAI A A ARA MAI NA! I AUTERALIA

MEA au na ˈna te mau pape mahanahana, papaˈu no te pae rua ma, te pape taitai aore ra maaro, te pape reru aore ra ateate. Mai te Ooa Inidia no Bengal, na te mau pueraa motu no Malaisia e tae atu i te pae apatoerau no Auteralia to ˈna ïa vahi oraraa.

Mea varavara râ te taata—te feia iho â râ no Auteralia, i te pae tahatai apatoerau i reira e ora ˈi te mau pǔpǔ rahi roa ˈˈe o teie mau animala i te ao nei—o tei ite aore ra o tei faaroo noa ˈtu i te parau no te ouˈa Irrawaddy. Mea maere anei? Oia e aita.

I te 19raa o te senekele, ua ite o John Anderson, aivanaa i te pae ihianimala i te mau pǔpǔ rarahi o teie ouˈa ohina moana, e to ˈna afii menemene utu oeoe ore, i roto i te Anavai Irrawaddy i Myanmar (Burma i tera tau). Na ˈna i horoa i te iˈoa ra o te ouˈa Irrawaddy.

No te aha oia e ite-varavara-hia ˈi

E paari te mau ouˈa Irrawaddy i te mau pae tahatai veavea e te haumi, i te mau vahi muriavai e anavai. Pinepine ratou i te ora i roto i te mau pape varivari, i rotopu i te mau tumu ati miti, te mau ururaau, e te mau pueraa naonao, e tae noa ˈtu i vetahi mau vahi, te mau moo pape—e ere ïa i te mau vahi e au-rahi-hia e te taata.

E mea reru atoa te mau pape o te reira mau vahi, e ite ïa oe i te hoê ouˈa i te taime poto aˈeraa i nia no te huti i te aho. I reira atoa e moe noa to ˈna tino i raro i te pape. E fa noa mai hoê tuhaa iti o to ˈna repe, e mea nainai to ˈna repe ia faaau-anaˈe-hia i to te tahi atu mau ouˈa.

I vetahi râ mau vahi, eita te mau ouˈa Irrawaddy e ite-varavara-hia. E pinepine te feia taiˈa e te feia faatere poti i nia i te Anavai Irrawaddy i Myanmar, e i nia atoa i vetahi atu mau anavai i te mau pae faaearaa o te mau ouˈa no Asia, i te ite atu i teie mau animala i te auauraa e te ouˈaraa i roto i te mau anavai i uta roa, e tae roa ˈtu i te faahiraa i te pape mai roto mai i to ratou utu mai te mau ohipape te huru aore ra te mau ouˈa faanehenehe o te mau apoo pape tiare.

I te mau pae miti no Auteralia, e itehia te mau ouˈa Irrawaddy na te pae tahatai tooa o te râ, i te pae apatoerau o taua fenua ra, e na te pae tahatai hitia o te râ. E ite-noa-hia ratou ei pǔpǔ iti aˈe i te 6 e i te tahi mau taime e tae roa i te 15. Taa ê atu i to ratou mau fetii no Asia, aita i ite-aˈenei-hia te mau pǔpǔ ouˈa no Auteralia i te faahiraa i te pape mai te mau ohipape ra te huru.

E ouˈa anei oia?

E ora te mau ouˈa Irrawaddy na te hiti o te fenua e e aˈu maite rii noa ratou ia faaau-anaˈe-hia i te mau tohora aore ra te mau ouˈa peepee tape moana. Ua fifihia râ te mau aivanaa i te faatupuraa i te mau maimiraa i nia ia ratou. Te tumu rahi, no to ratou ïa vahi oraraa au ore. Teie râ, ua faatupuhia te mau maimiraa i nia i te mau ouˈa Irrawaddy oraora i roto i te Jaya Ancol Oceanarium, i Djakarta, Inidonesia.

No te iti o te mau mea i itehia no nia i te mau ouˈa Irrawaddy, e tae roa i teie mau mahana aˈenei te feaa ra te feia tuatapapa i te ihiora e, ihea ratou e tano ai i rotopu i te pǔpǔ fetii tohora e ouˈa. Ma te ite-maitai-hia, mea piri roa ratou i te mau ouˈa. Tera râ, na nia i te huru tino eiaha râ te peni (mai te maheahea e tae atu i te ohina moana), fatata hoê â hohoˈa to ratou e to te hoê tohora beluga no te poro fenua i Apatoerau, aore ra o te pii-atoa-hia ra te tohora uouo. E tae roa ˈtu i to ˈna aˈî apuapu roa mai to te beluga ïa te huru. No reira ïa, eaha ratou—e hohoˈa beluga anei no te ropuraa o te fenua aore ra e ouˈa mau anei ratou?

Te hoê ravea no te iteraa o te hiˈopoaraa ïa e rave rahi mau huru o to ratou tino e te mau tapao o te mau taoˈa tahi ora, e ia faaauhia, te piri ra te mau ouˈa Irrawaddy i te beluga anei aore ra i te ouˈa anei? Te rahiraa o te mau haapapuraa, teie ïa, tei te paeau o te ouˈa.

Te mau mea iti roa o ta tatou i ite

I te fanauraa o te mau fanauˈa Irrawaddy, e iti aˈe to ˈna roa i te hoê metera e fatata 12 kilo to ˈna teiaha. E naeahia fatata e 2,75 metera te roa o te mau ouˈa oni paari, e mea iti aˈe te mau ouˈa ufa. E ora ratou e 28 matahiti.

Te faaite ra te mau toea i ravehia i roto i te vairaa maa o te mau ouˈa Irrawaddy pohe e e amu ratou i te fee, te oura miti, te oura pape, e te iˈa—te iˈa e ora iho â râ i raro roa i te mau anavai aore ra i te mau miti. Te manaˈo ra vetahi mau aivanaa e te peu maere haapeeraa i te pape mai roto mai i te utu o te mau ouˈa no Asia e tauturu te reira ia ratou ia auau i te iˈa o te mau pape reru.

Mai te tahi atu mau ouˈa, e tuu te mau ouˈa Irrawaddy i te hoê taˈi taa ê. Ua parau te aivanaa no te Fare manaha no Queensland i te pae Rua, o Peter Arnold i te A ara mai na! e “ia au i te mau maimiraa i ravehia i te Jaya Ancol Oceanarium, e faaohipa atoa paha te ouˈa Irrawaddy i te vevo o to ˈna taˈi no te ite e teihea râ te animala o ta ˈna e auau mai tei ravehia ra e te tahi atu mau ouˈa.”

E oraraa anei to ˈna no a muri aˈe?

Aita roa ˈtu te feia aivanaa i ite ehia rahiraa ouˈa Irrawaddy e vai ra na te ao nei. Te vai nei râ te hoê haapeapearaa o te maraa noa ˈtura e ua fatata ratou i te mou. I roto i vetahi mau tuhaa no Asia Apatoa hitia o te râ, ua topa to ratou numera, e i te tahi atu mau vahi, eita roa ˈtu ratou e ite-faahou-hia.

Pinepine te reira no te tâpûraahia te mau tumu raau e amuihia ˈtu te haaviiviiraa e te îraa te mau anavai i te araea. I Auteralia, mea varavara te taata i te rahiraa o te vahi oraraa o te mau ouˈa Irrawaddy. Tera râ, i te mau pae tahatai Hitia o te râ o te au-rahi-hia e te taata, ua pohe ïa e rave rahi no te huru oraraa o te oire e te fariiraa ratere. Ua paremo vetahi mau ouˈa Irrawaddy i roto i te mau upeˈa, e vetahi, i roto i te mau upeˈa maˈo piri i tahatai no te paruru i te feia aˈu. E fifi-atoa-hia te rahiraa ouˈa Irrawaddy i te tautai-hua-raahia ta ratou maa.

Te haamǎtaˈuraa rahi roa ˈˈe râ, o te maraaraa ïa te rahiraa raau taero o te tahe i roto i te mau anavai e te mau muriavai. Te mea ino roa ˈtu â, o te taoˈa ïa hamanihia e te taata, mai te polychlorobiphényle (PCB), o te vai maoro i roto i te natura. E faaohipahia na te PCB i roto i te mau taoˈa uira, te peni, te hinu, te vaniti tapoˈi raau e tapoˈi punu, e te tahi atu mau tauihaa.

No te paeau maitai, te faˈi ra te Taatiraa Paruru Natura no Auteralia i roto i ta ratou parau haamaramaramaraa The Action Plan for Australian Cetaceans, e: “Te rahiraa o [te mau ouˈa Irrawaddy] e ora ra i Queensland tei raro aˈe ratou i te tiaauraa o te Aua miti no te Ǎau Rahi; no reira ïa e mea maitai te mau ravea no te tiaauraa i roto i te mau pape no Queensland.”

Ei taahiraa avae ê atu ia maitai aˈe te tiaauraa, te faaitoito ra te taatiraa e, e tia ia faarirohia te ouˈa Irrawaddy mai te tohora parauhia mégaptère, baleine australe, e te ouˈa rahi ei haapeapearaa matamua no te mau huru animala e arahia ra e te mau porotarama huiraatira. E mea faufaa te reira no te mau ouˈa Irrawaddy—e no tatou atoa hoi.

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 25]

Hohoˈa: Courtesy Dr. Tony Preen

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono