Te haapaoraa i te tamarii—Te hoê manaˈo aifaito
E PINEPINE, e tupu te fifi mau i muri aˈe i te faataaraa, i roto i te aroraa ia noaa mai te here o te tamarii e te mana i nia ia ˈna. Eita te parau ra “E titauhia e piti taata ia tupu te aroraa” e tano i te mau taime atoa. Inaha, e navai hoê noa metua faahepo o te hinaaro ra ia peehia to ˈna manaˈo, no te faatupu i te tamaˈi. Ua faaite te hoê auvaha ture utuafare no Toronto, i Kanada, e: “I roto i te ture utuafare, te mau tumu parau atoa e vauvauhia, e faairia ïa e e faahoruhoru atoa i te taata.”
Taa ê atu i te feruri i nia i te maitai o te tamarii, e faataere te tahi mau metua i te aimârôraa na roto i te horo-noa-raa i mua i te ture no te mau tumu rii faufaa ore roa. Ei hiˈoraa, ua tamata vetahi i te haapapu e e tia ia tauihia te metua haapao i te tamarii, no te mea e Ite no Iehova oia e e faaere oia i te tamarii i te hoê ‘huru oraraa parauhia e matauhia.’
E riro hoi te metua e ere i te Ite, i te haafifi no nia i te mau oroa mahana fanauraa, te Noela, aore ra te oroa no te mau Peata. E nehenehe vetahi e amuamu e, e taotiahia te mau amuimuiraa o te tamarii e to ˈna faatanoraa ia ˈna iho i roto i te totaiete, mai te peu e e opua te tamarii eiaha e aroha i te reva. Aore ra e parau vetahi e, e inohia te feruriraa o te tamarii ia haere oia na muri iho i to ˈna metua no te paraparau i te taata no nia i te Bibilia. Ua tae roa vetahi mau metua e ere i te Ite, i te parau e e fifihia te oraraa o te tamarii, no te mea eita te metua Ite e faatia e ia pâmuhia te tamarii i te toto.
Nafea te hoê Kerisetiano ia faaruru i teie mau faahaparaa tei î i te inoino? Ia pahono atu oia ma te riri—ma “te tupohe i te auahi e te auahi”—eita ïa e maitai atu. Mai te peu e e afaihia teie ohipa i mua i te hoê haava, e tia ia faaroo i na metua toopiti atoa ra. E mea faufaa roa ia haamanaˈo i te aˈoraa a te Bibilia e: “E tuu oe i ta oe hopoia ia Iehova ra, e na ˈna oe e tauturu mai; e ore roa oia e vaiiho noa ˈtu i te taata parau-tia ia faaaueuehia.” (Salamo 55:22) Na roto i te feruri-hohonu-raa i nia i teie parau e na roto i te faaohiparaa i te mau faaueraa tumu a te Bibilia, e nehenehe te mau metua, ma te tauturu a Iehova, e faaruru atu i te mau huru tupuraa atoa no nia i te haapaoraa i te tamarii.—Maseli 15:28.
Te huru faaau ohie noa
Te ohipa faufaa roa ˈˈe, o te maitai ïa o te tamarii. Mai te peu e mea faahepo roa te hoê metua, e erehia paha oia i te tiaraa haapao tamarii e e taotia-atoa-hia ta ˈna mau farereiraa. E tapea te metua paari i te hoê haerea hau, ma te haamanaˈo i teie aˈoraa a te Bibilia: “Eiaha roa te ino e tahoohia i te ino i te taata atoa nei. . . . Tuu noa ˈtu râ i te riri . . . Eiaha ia pohe i te ino, ia pohe râ te ino ia oe i te maitai.” (Roma 12:17-21) I mua anei i te tiribuna, i roto i te piha ohipa a te hoê paruru, aore ra e te hoê taata hiˈopoa no nia i te haapaoraa i te tamarii, e tia i te mau metua ia rave “ia itea to [ratou] [“huru faaau ohie noa,” MN] e te taata atoa ra.”—Philipi 4:5.
I te tahi mau taime e tamata te hoê hoa tahito i te haavare ia vetahi ê, na roto i te faaôraa mai i te tahi mau fifi feruri-noa-hia e ana no te faahape i te manaˈo. E mea maitai ia aro i te hinaaro e riri atu i teie mau faahaparaa e taorahia mai. Te oraora-maitai-raa, te haapaoraa, e te haapiiraa, e mau tumu parau au-roa-hia teie e te mau hoa tahito no te imi i te peapea i roto i te hoê aparauraa no te faataa e na vai e haapao i te tamarii.—Maseli 14:22.
Te huru faaau ohie noa, oia atoa ïa te neheneheraa e faito i te mau ohipa e e imi i te hoê faaauraa paetahi ore. Eiaha e moehia i te mau metua e, noa ˈtu e ua faataa raua, e piti noâ metua to te tamarii. Ua faataa na metua te tahi e te tahi, aita râ raua i faataa e te tamarii. No reira, mai te peu e aita e fifi ino roa, e tia i na metua toopiti ia fanaˈo i te tiamâraa ia faaohipa i to ˈna tiaraa metua, i te taime tei ia ˈna ra te tamarii. E tia ia raua tataitahi ia fanaˈo i te tiamâraa ia faaite i to ˈna mau manaˈo e ta ˈna mau faufaa e tiaturi ra, e ia amui mai i te tamarii i roto i te mau ohipa a te metua i faatiahia e te ture, to te pae faaroo aore ra vetahi atu.
E hiˈo anaˈe na i te tahi mau faaotiraa e nehenehe e ravehia e te tiribuna: (1) haapaoraa amui, (2) na te hoê metua e haapao, e (3) mau tiaraa farereiraa taotiahia. Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te haapaoraa amui e te faanahoraa e na te hoê metua e haapao? E nafea outou ia ere-noa-hia ˈtu outou i te tiaraa metua haapao i te tamarii? E mai te peu e ua tiavaruhia te hoê metua?
Haapaoraa amui
Te manaˈo nei vetahi mau haava e mea faufaa roa ia tapea noa i te taairaa i rotopu i te tamarii e na metua e piti. Ua niuhia to ratou manaˈo i nia i te mau maimiraa i ravehia e faaite ra e, e iti aˈe te hepohepo o te tamarii e te faainoraa i te pae no te here i muri aˈe i te faataaraa, mai te peu e e nehenehe na metua toopiti e tahoê no te haapaoraa i te tamarii. Eita ïa te tamarii e manaˈo e ua faarue mai te hoê metua ia ˈna, e manaˈo râ oia e te herehia ra oia e na metua e piti, e e parahiraa to ˈna i roto i na utuafare e piti. “Ua riro te haapaoraa amui ei ravea ia tahoê mai na metua e piti,” o ta te hoê auvaha paruru utuafare ïa i parau.
Teie râ, te faaara ra te Taote Judith Wallerstein, te raatira vahine o te Pu no te Utuafare e taui ra, i te oire no Corte Madera, i Kalifonia, e ia manuïa te haapaoraa amui, e titauhia te mau metua tahoê e te hoê tamarii farii maitai e au ohie noa i te taata. E mea faufaa roa teie mau tuhaa, no te mea i roto i te haapaoraa amui, tei na metua toopiti atoa ra te tiaraa mana no te rave i te mau faaotiraa no te mau tuhaa faufaa mai te oraora-maitai-raa, te haapiiraa, te haapiiraa faaroo, e te oraraa totiale o ta raua tamarii. Tera râ, e manuïa teie raveraa mai te peu noa e, e feruri maite na metua e piti no nia i te mea maitai aˈe no ta raua tamarii, eiaha râ te mea maitai aˈe no raua iho.
Na te hoê metua e haapao
E riro paha te tiribuna i te faaoti e te metua haapao, o te metua ïa tei ineine maitai aˈe, i to ˈna manaˈoraa, no te haamâha i te mau hinaaro o te tamarii. E nehenehe te haava e faaoti e tei te metua haapao anaˈe te faaotiraa no nia i te mau ohipa faufaa i taaihia i te maitairaa o te tamarii. E pinepine, e rave te tiribuna i teie faaotiraa i muri aˈe i te faarooraa i te mau tatararaa a te mau turu haava—mai te mau aivanaa e te mau taote i te pae feruriraa, aore ra te mau rave ohipa turuutaa.
Te manaˈo nei te feia e turu nei i te faanahoraa no te hoê metua haapao e, na roto i teie ravea, e papu aˈe te oraraa o te tamarii. Ia ore anaˈe te mau metua e nehenehe aore ra e farii i te tauaparau maitai, e rave rahi mau haava o te maiti nei i teie faanahoraa no te haapao i te tamarii. Parau mau, eita te metua e ere na ˈna e haapao i te tamarii, e tuu-roa-hia i rapae i te oraraa o te tamarii. E pinepine te mau tiaraa farereiraa i te horoahia i te metua e ere na ˈna e haapao i te tamarii, e e nehenehe na metua toopiti e tamau noa i te horoa i te tamarii te aratairaa, te here, e te aupuru e hinaarohia e ana.
Mau tiaraa farereiraa
Eita e tano ia manaˈo te mau metua e, i roto i te parau no te haapaoraa i te tamarii, hoê metua te “upootia” e te tahi te “pau.” E manuïa te mau metua e e “upootia” raua ia ite anaˈe raua i ta raua mau tamarii ia riro mai ei mau taata paari huru aifaito, aravihi, e te faaturahia. Aita te manuïaraa i te rave i te tamarii i taaihia i te faaotiraa a te ture no nia i te haapaoraa i te tamarii. Na roto i te peeraa i te mau faaueraa i faaotihia e te tiribuna i te paeau no te haapaoraa i te tamarii, noa ˈtu e e au ra e aita i tano, e faaite te hoê Kerisetiano i to ˈna ‘auraro i te feia mana toroa.’ (Roma 13:1) E mea faufaa atoa ia haamanaˈo e, e ere roa ˈtu i te taime no te tataˈu ia noaa mai te here aore ra te taiva ore o ta outou mau tamarii, na roto i te faahaehaaraa i te tahi atu metua no te tamata i te vavahi i to ˈna taairaa e te mau tamarii.
Te vai nei te mau hiˈoraa i roto i te Bibilia no te mau metua mǎtaˈu i te Atua o tei faataa-ê-hia i ta ratou mau tamarii, no te mau tumu huru rau. Ei hiˈoraa, no te maitai o ta raua tamarii, ua tuu o Amerama e o Iokebeda, na metua o Mose, ia ˈna i roto i te hoê araka iti ia painu haere “i roto i te aihere i te hiti pape” Nile. I to te tamahine a Pharao iteraa mai i te aiû iti, ua tapea raua i to raua tiaturi ia Iehova. Ua haamauruuruhia teie nau metua paari e te haapao maitai na roto i te mau tiaraa “farereiraa” o ta raua i faaohipa maitai no te haapii i te tamaiti i roto i te eˈa a Iehova. Ua riro maira o Mose ei tavini faahiahia mau no te Atua mau.—Exodo 2:1-10; 6:20.
Nafea ˈtura râ mai te peu e ua tiavaruhia te hoê o na metua? E tia anei i te metua kerisetiano ia vaiiho ia ˈna ia haere mai e hiˈo i te tamarii? E taotia noa te faanahoraa a te amuiraa no nia i te tiavaruraa, i te mau taairaa pae varua i rotopu i te taata e te amuiraa kerisetiano. Inaha, e tâpû-roa-hia te mau taairaa pae varua. Tera râ, eita te taairaa i rotopu i te tamarii e te metua e taui noa ˈˈe. E tia i te metua haapao ia faatura i te mau tiaraa farereiraa o te metua i tiavaruhia. Teie râ, mai te peu e e riro te metua e ere na ˈna e haapao i te tamarii, ei haamǎtaˈuraa i te reira iho taime e ei haamǎtaˈuraa mau no te maitairaa o te tamarii i te pae tino aore ra i te pae no te here, i reira ïa te tiribuna (eiaha râ te metua haapao) e faanaho ai e ia tia mai te tahi taata ê no te hiˈopoa i taua mau taime farereiraa ra e te tamarii.
E ere o outou anaˈe
Ua riro te mau ohipa faataaraa e te mau aimârôraa i muri iho no nia i te haapaoraa i te tamarii, ei mau taime hepohepo roa. Te hoê faaipoiporaa o tei haamata maitai roa, ua huˈahuˈa roa ïa e oia atoa te mau moemoeâ o na feia faaipoipo, ta raua mau faanahoraa, e ta raua mau ohipa i opua. Ei hiˈoraa, e nehenehe te taivaraa aore ra te hamani-ino-raa rahi e faahepo i te hoê vahine taiva ore ia imi i te parururaa a te ture no ˈna iho e no ta ˈna atoa tamarii. Teie râ, e vai noa mai paha te mau manaˈo faahapa e te manuïa ore, ia feruri anaˈe oia i te mea i fifi ai raua aore ra nafea taua fifi ra ia faatitiaifaro-maitai-hia ˈˈe. E rave rahi feia faaipoipo o te haapeapea nei i te huru o ta ratou mau tamarii ia amahamaha te utuafare. E riro paha te aroraa i mua i te tiribuna no te haapaoraa i te tamarii ei faateimaharaa rahi o te tamata, eiaha noa te haapao-maitai-raa o te hoê metua aupuru, to ˈna atoa râ faaroo e to ˈna tiaturi ia Iehova.—A faaau e te Salamo 34:15, 18, 19, 22.
Ia maiti anaˈe te hoê hoa taiva ore i te imi i te ravea, no te mea te hamani-ino-hia ra te tamarii aore ra oia iho, aore ra no te paruru ia ˈna i te maˈi purumu na roto i to ˈna hoa taiva, aita e faufaa ia faahapa teie hoa taiva ore ia ˈna iho aore ra ia manaˈo e ua faarue mai o Iehova ia ˈna. (Salamo 37:28) Na te hoa taiva aore ra hamani ino i ofati i te faufaa moˈa o te faaipoiporaa e na ˈna i ‘haavare’ i to ˈna hoa.—Malaki 2:14.
‘[Ia tapea noa outou i te hoê haava manaˈo maitai]’ e tia ˈi, i mua i te taata e i mua ia Iehova na roto i te haapaoraa i te mau faaueraa tumu a te Bibilia, te ohiparaa e to outou hoa tahito ma te haerea tia, e te faaau-ohie-raa i roto i te mau faaauraa parau no nia i te haapaoraa i te tamarii. “E mea maitai hoi, ia tia i te Atua, ia pohe outou i te parau maitai, eiaha i te parau ino.”—Petero 1, 3:16, 17; MN.
Area te mau tamarii ra, e tia ia haapapu maitai atu ia ratou e, e ere na ratou te hape mai te peu e ua amahamaha te utuafare. I te tahi mau taime, eita hoi te mau ohipa e tupu mai tei opuahia. Tera râ, e nehenehe te faaohiparaa i te mau faaueraa tumu a te Bibilia e tamǎrû rii i te faainoraa o te faataaraa na roto i te faaitoitoraa i te aparauraa huna ore i rotopu i te mau metua e te mau tamarii ma te taa-maitai-raa i to te tahi e to tahi manaˈo. Ei hiˈoraa, e nehenehe te reira e ravehia na roto i te vaiihoraa i te mau tamarii ia horoa mai i te manaˈo no te faanahonahoraa i te oraraa utuafare i muri aˈe i te faataaraa. Na roto i te faaiteraa i te faaoromai e te mǎrû, e na roto i te anaanataeraa i te mau huru hohonu o te tamarii, e te faarooraa i to ratou mau manaˈo, e tauturu rahi outou ia ratou ia faatano i te mau faanahoraa e te mau huru oraraa apî.
E nehenehe atoa vetahi ê e tauturu mai
E ere o te mau metua anaˈe te nehenehe e tauturu mai i te hoê tamarii e faaruru ra i te amahamaharaa o te utuafare. E nehenehe hoi te mau fetii, te mau orometua haapii, e te mau hoa, e turu rahi mai e e tamahanahana i te mau tamarii ua faataa to ratou mau metua. O te mau papa e mama ruau iho â râ te nehenehe e turu rahi mai ia fanaˈo te tamarii i te papuraa e te maitairaa i te pae no te here.
E nehenehe te mau papa e mama ruau kerisetiano e pûpû i te haapiiraa pae varua i te mau tamarii, e te tahi mau ohipa maitatai roa, tera râ, e tia ia ratou ia faatura i te mau faaotiraa a te mau metua no nia i te haapiiraa i te pae faaroo, no te mea tei roto i te rima o te mau metua, eiaha râ i to te mau papa e mama ruau, te mana i te pae morare e i mua i te ture, no te rave i teie mau faaotiraa.—Ephesia 6:2-4.
Na roto i teie nei turu, e nehenehe te mau tamarii ua faataa to ratou mau metua, e ora mai i te faataaraa o to ratou mau metua. E e nehenehe ratou e tamau noa i te hiˈo tia ˈtu i nia i te mau haamaitairaa a te ao apî a te Atua, i reira te mau utuafare atoa e ora mai ai i “te tapea ra o te [“ino,” MN], ia noaa te tiamâ maitai o te tamarii a te Atua ra.”—Roma 8:21; Petero 2, 3:13.
[Tumu parau tarenihia i te api 11]
Te faatitiaifaroraa i te mau manaˈo hape
“E riro te ite ra ei mea taoˈa i te vaha o te taata paari ra,” e e nehenehe te hoê metua kerisetiano e faatitiaifaro i te mau manaˈo hape aore ra te mau parau tei ore i tano roa. (Maseli 15:2) Ei hiˈoraa, no nia i te oraora-maitai-raa o ta ratou mau tamarii, “te farii nei te mau Ite no Iehova i te mau rapaauraa a te taote e te mau tâpûraa,” tera râ, ia maitihia oia ei metua haapao i te tamarii, e faaohipa te Ite i to ˈna tiaraa no te fariiraa maramarama no nia i te mau huru rapaauraa atoa.a—The Journal of the American Medical Association.
Mea faufaa roa na te mau Ite no Iehova ta ratou haapaoraa, tei niuhia i nia i te Parau a te Atua, te Bibilia. No reira ratou e riro ai ei mau metua tane, ei mau metua vahine, ei mau tamarii, ei mau hoa, ei feia tapiri, e ei mau melo huiraatira maitatai aˈe. Te horoa nei te mau metua kerisetiano i te aˈo ma te here, ma te patu i te faatura no te mana e ma te horoa na ta ratou mau tamarii i te mau aveia tia i roto i te oraraa.b—Maseli 13:18.
Ua riro te haapiiraa ei tuhaa faufaa roa i roto i te tupuraa o te tamarii, e te hinaaro nei te mau Ite no Iehova ia fanaˈo ta ratou mau tamarii i te haapiiraa maitai aˈe e vai ra.c—Maseli 13:20.
[Nota i raro i te api]
a A hiˈo i te vea iti ra Nafea te toto ia faaora i to outou ora?, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
b A hiˈo i te buka ra Te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare, mau pene 5-7, 9, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
c A hiˈo i te vea iti ra Te mau Ite no Iehova e te haapiiraa, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
[Hohoˈa i te api 10]
E tia i te metua haapao i te tamarii, ia faaroo ma te faaoromai ia faatia anaˈe te tamarii i to ˈna tere farereiraa e te metua e ere na ˈna e haapao i te tamarii