Eaha te mea maitai aˈe no te tamarii?
E FAATAA anei aore ra eita? O te uiraa ïa e feruri-rahi-hia nei e te feia faaipoipo e rave rahi e peapea nei. E rave rahi matahiti i teie nei, e hiˈo-ino-hia na te faataaraa, e faahapa-roa-hia na hoi, no te mau tumu i te pae morare e i te pae faaroo. E te mau metua faaipoipohia tei peapea ra, e faaea noa ïa raua no te maitai o ta raua mau tamarii. Teie râ, ua taui roa te mau manaˈo o teie nei ao i te mau tau hopea nei. I teie mahana, te fariihia nei te faataaraa na te mau vahi atoa.
Teie râ, noa ˈtu e ua fariihia te faataaraa, te rahi noa ˈtura te mau metua, te mau haava, e te mau aivanaa totiale, e vetahi atu feia, o te faaite nei i to ratou tapitapi no nia i te mau faahopearaa iino o te faataaraa i nia i te mau tamarii. Te rahi noa ˈtura te mau reo faaararaa e faaroohia nei. Te maraa noa atoa ra te mau haapapuraa e faaite ra e, e nehenehe te faataaraa e faaino roa i te tamarii. Te faaitoitohia ra te mau metua ia feruri i nia i te mau faahopearaa o te faataaraa no raua iho e no ta raua atoa mau tamarii. Te na ô ra te vahine tuatapapa totiale ra o Sara McLanahan, no te Fare tuatoru Princeton, e “tei te faito e piti i nia i te toru e e toru i nia i te maha o te mau utuafare e faataa nei, o te tia ia vaiiho rii i te taime e ia feruri rii atu â no te ite e ua tano anei ta ratou faaotiraa.”
Te faaite ra te mau maimiraa apî e, mea rahi aˈe te mau tamarii o te faataaraa, o te roohia ˈtu i te mau tupuraa mai te hapûraa i te tau taurearearaa, te faarueraa i te haapiiraa, te maˈi hepohepo, te faataaraa to ratou iho faaipoiporaa, e te oraraa i nia i te tauturu turuutaa. I te mau fenua no te pae Tooa o te râ ma, 1 tamarii i nia i te 6 te faataa nei to ˈna mau metua. Ua faaite te vahine tuatapapa aamu ra o Mary Ann Mason, i roto i ta ˈna buka no nia i te haapaoraa i te tamarii i te fenua Marite, e: “No te tamarii i fanauhia i te matahiti 1990, fatata e 50 % manuïaraa e ia tuuhia te faaotiraa i roto i te rima o te haava, no nia i te vahi e faaea ˈi te tamarii e te taata e haapao ia ˈna.”
Te vahi peapea, eita noa te mau tatamaˈiraa e faaea ia faataa anaˈe te mau metua, no te mea e tamau noa raua i te aro i mua i te mau tiribuna, no te haapaoraa i te tamarii e no te mau tiaraa farereiraa, ma te faateimaha roa ˈtu â i te mau tamarii. E tamata hoi teie mau farereiraa teimaha i roto i te tahua aroraa o te tiribuna, i te taiva-ore-raa o te mau tamarii i to ratou mau metua, e e pinepine e roohia ratou i te paruparu e te mǎtaˈu.
Ua parau te hoê vahine tauturu utuafare e: “Eita te faataaraa e paruru i te mau tamarii. E paruru oia i te tahi mau taime i te mau taata paari.” Te ohipa mau e itehia ra, oia hoi, ia faataa te mau metua, e faatitiaifaro paha raua i to raua iho mau fifi, tera râ, i te hoê â taime, e nehenehe raua e faaino roa i ta raua mau tamarii, o te tamata paha i te tatâˈi i te ino i ravehia i te toea o to ratou oraraa.
Te mau maitiraa i te pae no te haapaoraa i te tamarii
I roto i te mau tatamaˈiraa e te teimaha o te faataaraa, e mea fifi roa ia rave i te mau faanahoraa au maitai no nia i te haapaoraa i te tamarii, na roto i te hau e ma te feruri-maitai-hia. No te faaiti i te faaûraa i rotopu i na metua e no te ape i te taputôraa i mua i te ture, te pûpû nei vetahi mau tuhaa fenua i te hoê ravea no te faatitiaifaroraa i te mau aimârôraa, mai te hoê arai i rapaeau i te tiribuna.
Ia rave-maitai-hia teie nei ravea, e nehenehe te faaohiparaa i te hoê arai e tauturu i te mau metua ia rave i te hoê faaauraa ma te ore e vaiiho i te mau faaotiraa no nia i te tamarii i roto i te rima o te haava. Mai te peu e eita te faaohiparaa i te arai e manuïa, e nehenehe te mau metua e faaafaro no nia i te haapaoraa i te tamarii e te mau taime farereiraa, na roto i te arai o ta raua mau paruru. Ia afaro anaˈe te mau metua e ia papai-roa-hia teie faaauraa, e nehenehe te haava e tarima i te parau e vauvau ra i ta raua faaotiraa.
Ia ore anaˈe te mau metua e afaro no nia i te haapaoraa i te tamarii, i roto i te rahiraa o te mau fenua, e horoa mai te ture i te ravea no te haapapu e te paruruhia ra te maitai o te mau tamarii. Te tapitapiraa matamua a te haava, o te mau tamarii ïa, eiaha te mau metua. E hiˈopoa te haava e rave rahi mau tuhaa faufaa, mai te mau hinaaro o te mau metua, te taairaa o te tamarii e te metua tataitahi, te mau mea e hinaarohia ra e te tamarii, e te neheneheraa te metua tataitahi e haapao i te tamarii i te mau mahana atoa. E faataa te haava i muri iho ihea te tamarii e faaea ˈi e ia vai ra, e oia atoa, nafea te mau metua ia rave i te mau faaotiraa faufaa no nia i te oraraa o te tamarii a muri aˈe.
I roto i te faanahoraa e na te hoê anaˈe metua e haapao i te tamarii, e nehenehe e horoahia ia ˈna ra te mana no te rave i te mau faaotiraa. I roto i te haapaoraa amui, e tia i na metua e piti ia afaro i nia i te mau faaotiraa faufaa, mai te oraora-maitai-raa o te tamarii e ta ˈna haapiiraa.
Te mau uiraa e hiti mai
I roto i te mau aimârôraa no nia i te haapaoraa i te tamarii, e tia atoa i te mau metua Ite no Iehova ia feruri eaha te mea maitai aˈe no te mau tamarii i te pae varua. Ei hiˈoraa, eaha te tupu mai te peu e eita te metua e ere i te Ite, e farii e ia haapiihia te mau tamarii i te Bibilia? Aore ra, mai te peu e ua tiavaruhia hoê metua i rapaeau i te amuiraa kerisetiano?
E nehenehe teie mau huru tupuraa e haafifi atu â i te mau faaotiraa no te mau metua kerisetiano. Te hinaaro nei hoi ratou e ohipa ma te paari e ma te aifaito, e te hinaaro atoa nei ratou e tapea i te hoê haava manaˈo maitai i mua ia Iehova, a hiˈopoa ai ratou ma te pure i te mea maitai aˈe no te mau tamarii.
I roto i te mau tumu parau i muri nei, e hiˈo mai tatou i te mau uiraa mai teie te huru: Ia faaoti anaˈe oia e na vai e haapao i te mau tamarii, mea nafea te ture ia hiˈo i te parau no te faaroo? Nafea vau ia faaruru maitai i te tupuraa no nia i te haapaoraa i te tamarii? Nafea vau ia faaruru mai te peu e e erehia vau i te tiaraa e haapao i ta ˈu mau tamarii? E nafea vau ia faaotihia te haapaoraa amui e te hoê metua i tiavaruhia?