VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g97 8/11 api 11-12
  • E ono ravea no te paruru i to outou oraora-maitai-raa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E ono ravea no te paruru i to outou oraora-maitai-raa
  • A ara mai na! 1997
  • Papai tei tuea
  • Hitu ravea no te haapao i ta tatou maa
    Tumu parau rau
  • Ravea ia maitai to outou ea
    A ara mai na! 2015
  • Nafea ia faatere i te hoê utuafare?
    Te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare
  • Te hoê oraraa maitai aˈe: auaa te hoê hapaina iti pape!
    A ara mai na! 1986
Ite hau atu â
A ara mai na! 1997
g97 8/11 api 11-12

E ono ravea no te paruru i to outou oraora-maitai-raa

NA TE PAPAI VEA A A ARA MAI NA! I NIGERIA

IA AU i te Faanahonahoraa no te Oraora-maitai-raa na te Ao nei (OMS), tau 25 % o te mau taata e ora nei i te mau fenua navai ore, aita ta ratou e pape mâ. Hau atu i te 66 %—e 2,5 aˈe miria taata—o te erehia nei i te mau ravea no te vai-mâ-raa. Te faahopearaa, te roohia nei e rave rahi i te maˈi e te pohe.

I roto i teie mau huru tupuraa, ua riro te vai-mâ-noa-raa ei fifi. Tera râ, mai te peu e e faariro outou i to outou vai-mâ-raa ei huru oraraa, e paruru ïa outou ia outou iho i te mau maˈi e rave rahi. Teie e ono taahiraa avae o ta outou e nehenehe e rave no te paruru ia outou iho e to outou utuafare i te mau manumanu iino e nehenehe e tomo i roto i to outou tino e e faatupu atu ai i te maˈi.

1. A horoi i to outou rima i te puˈa e i te pape mai te peu e ua tapeahia te tutae e na mua ˈˈe e tapea ˈi i te maa.

Te hoê ravea faufaa roa no te arai i te maˈi, o te faaineine-noa-raa ïa i te puˈa e te pape ia nehenehe te mau melo atoa o to outou utuafare e horoi i to ratou rima. E tamâ te puˈa e te pape i te mau manumanu iino i nia i te rima—e mau manumanu iino hoi o te nehenehe e tomo i roto i te maa aore ra te vaha. I te mea e e pinepine te mau tamarii nainai i te patia i to ratou rima rii i roto i to ratou vaha, e mea faufaa ïa ia horoi pinepine i to ratou rima, na mua ˈˈe iho â râ e horoa ˈi i te maa na ratou.

E mea faufaa iho â râ ia horoi i to outou rima i te puˈa i muri aˈe i te haereraa i te haumitiraa, na mua ˈˈe e tapea ˈi i te maa, e i muri aˈe i te horoiraa i te ohure o te hoê aiû aore ra te hoê tamarii tei titio.

2. A faaohipa i te hoê vahi haumitiraa.

Ia ore te mau manumanu iino e parare, e mea faufaa roa ia faarue maitai i te tutae. E rave rahi maˈi tei tupu mai, te hî iho â râ, na roto i te mau manumanu iino i roto i te tutae taata. E nehenehe teie mau manumanu iino e haere i roto i te pape inu aore ra te maa, i nia i te rima, aore ra te mau tauihaa e te mau vahi e faaohipahia no te faaineine aore ra no te opere i te maa. Ia tupu anaˈe te reira, e nehenehe te taata e horomii i te mau manumanu iino e e maˈihia.

No te ape i te reira, a faaohipa ïa i te hoê vahi haumitiraa. Ia faaatea-ê-hia te tutae animala i te fare e te mau vai puna pape. E maere paha outou i te ite e mea atâta roa ˈˈe te tutae o te mau aiû e o te mau tamarii nainai i to te feia paari. No reira, e tia atoa i te mau tamarii nainai ia haapiihia ia faaohipa i te hoê vahi haumitiraa. Ia titio te mau tamarii i te tahi atu vahi, a ope oioi i to ratou tutae e a faarue atu i roto i te vahi haumitiraa aore ra a tanu.

Ia vai mâ noa e ia tapoˈi-noa-hia te vahi haumitiraa.

3. A faaohipa i te pape mâ.

Mea varavara aˈe te feia e fanaˈo ra i te mau ravea faahaereraa i te pape mâ i te maˈihia i te feia aita ta ratou teie mau mea. E nehenehe te feia aita ta ratou teie mau ravea e paruru i to ratou oraora-maitai-raa na roto i te tapoˈi-noa-raa i te mau apoo pape, e na roto i te faataa-ê-noa-raa i te pape ino i te pape e faaohipahia no te inu, no te hopu, aore ra no te horoi. E mea faufaa atoa ia vaiiho i te mau animala i rapaeau i te fare e ia faaatea ê ia ratou i te pape inu.

Te tahi atu ravea no te paruru ia outou i te maˈi, ia vai mâ noa ïa te mau patete, te mau taura, e te mau farii e ravehia no te faaî e no te haaputu i te pape. Ei hiˈoraa, e mea maitai aˈe ia faatautau i te hoê patete i te vaiiho noa i raro.

E tia ia tuu i te pape inu e haaputuhia i te fare, i roto i te hoê farii mâ e tapoˈihia. A taipu i te pape mai roto mai i taua farii ra e te hoê taipu rahi aore ra te hoê aˈua mâ. Eiaha te taata e patia i to ratou rima i roto i te pape inu aore ra e inu i roto i te farii.

4. A haapihaa i te pape inu mai te peu e e ere no roto mai i te ravea faahaereraa pape mâ.

Te pape inu mâ roa ˈˈe, no roto mai ïa i te ravea faahaereraa pape. Te pape no roto mai i te tahi atu vahi, e mau manumanu iino paha to roto, noa ˈtu e e mea mâ ia hiˈohia.

E haapohe te haapihaaraa i te pape i te mau manumanu iino. No reira, ia huti mai outou i te pape mai te roto pape, te anavai iti, aore ra te farii pape rahi, e mea maitai ia haapihaa e ia vaiiho ia toetoe na mua ˈˈe e inu ai. E mea faufaa iho â râ te pape inu aita e manumanu ino to roto no te mau aiû e te mau tamarii nainai, no te mea e ere ratou i te mea pautuutu roa i mua i te mau manumanu iino, i te feia paari.

Mai te peu e eita e nehenehe e haapihaa i te pape inu, a titô atu ïa i roto i te hoê farii uraina aore ra mohina e oroi to ˈna. I muri iho, a tuu i te farii i nia i te mahana e piti aˈe mahana hou a inu ai i te pape.

5. Ia vai mâ noa ta outou maa.

E tia ia horoi maitai i te mau maa e amu-ota-hia. E tia ia tunu maitai i te tahi atu mau maa, te iˈo e te moa iho â râ.

Mea maitai aˈe ia tamaa i muri noa ˈˈe te amaraa te maa; eita ïa te maa e ino. Mai te peu e e tia ia outou ia vaiiho i te maa i tunuhia hau atu i te pae hora te maoro, e tia atoa ïa ia outou ia tamahanahana noa aore ra ia tuu i te maa i roto i te faatoetoeraa. Na mua ˈˈe e amu ai i te reira, e tia ia outou ia tamahanahana maitai faahou.

Te vai ra te mau manumanu iino i roto i te iˈo ota, no reira, eiaha e tapiri atu i te maa ta outou i tunu ê na. I muri aˈe i te faaineineraa i te iˈo ota, a tamâ i te mau tauihaa e te mau vahi atoa o te fare tutu i faaohipahia.

Ia tamâ-noa-hia te mau vahi e faaineinehia ˈi te maa i nia iho. Ia tapoˈihia te maa e ia tuuhia i te hoê vahi eita te raˈo, te iore, e te tahi atu mau animala e haere i nia iho.

6. A tanina i te auahi aore ra a tanu i te mau pehu a te utuafare.

Mea au na te mau raˈo, o te haaparare hoi i te mau manumanu iino, e ofaa i nia i te mau maa i faaruehia. No reira, eiaha e faarue noa na raro i te mau pehu a te utuafare. I te mau mahana atoa, e tia ia tanuhia, ia taninahia i te auahi, aore ra ia faaruehia na roto i te tahi atu ravea.

Na roto i te faaohiparaa i teie mau aveia, e nehenehe outou e paruru ia outou e to outou utuafare i te hî, te cholera, te fiva aau, te maˈi toˈe, te taeroraa i te maa, e rave rahi atu â mau maˈi.

[Faaiteraa i te tumu]

No ǒ mai i te Facts for Life, neneihia e te Afata a te mau Nunaa Amui no te Tamarii, te Faanahonahoraa a te mau Nunaa Amui i te pae Haapiiraa, Ite aivanaa, e Ihotumu, e te OMS atoa.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono