Ia au i te Bibilia
O te oraraa haapae anei te taviri e noaa mai ai te paari?
“UA TAMAU te mau monahi i te mau ponao auri, te mau fifi, te mau hatua taratara, e te mau hei arapoa taratara . . . Area vetahi ra, ua taaviri ïa i roto i te mau tataramoa e te mau aihere taero, ua imi ratou i te ravea ia patiahia ratou e te mau manu patia, ua tutui ratou ia ratou iho i te auahi e ua paraˈu i to ratou mau pepe e haapê roa ˈtu. I te mea e ua matau ratou i te haapae i te maa e ia pohe i te poia, ua tae roa vetahi i te amu i te maa pê anaˈe aore ra i te maa faufau ia amu.”—Te mau peata, a Edith Simon (Beretane).
E feia haapae teie. No te aha ratou i haamauiui ino ai ia ratou iho? I roto i te buka ra No te maitai o te ao nei—Te niu o te oraraa monahi a to Buddha e te Kerisetiano (Beretane), ua faataa te feia papai e “mai te tau mai â o Socrate (senekele 5 H.T.T.), ua tiaturihia na e mea na roto i te oraraa haapae i te mau mea atoa, e te faarueraa i te mau mea navenave o te tino e te mau taoˈa materia atoa, e noaa mai ai te paari mau.” Ua manaˈo te feia haapae e, ia haamauiui ratou i to ratou tino, e faarahi atu â te reira i to ratou huru pae varua, e e aratai tia ˈtu ïa i te haamaramaramaraa mau.
E mea fifi ia tatara e eaha mau na te oraraa haapae (oia hoi ascétisme na roto i te reo Farani). No vetahi, o te aˈoraa ïa ia ˈna iho aore ra te haapaeraa ia ˈna iho. Ua haafaufaa na te mau Kerisetiano matamua i taua mau huru nei. (Galatia 5:22, 23; Kolosa 3:5) Ua faaue o Iesu Mesia iho e pee i te hoê huru oraraa ohie haafifi-ore-hia e te mau tapitapiraa o te hoê oraraa nounou taoˈa. (Mataio 6:19-33) Mea pinepine aˈe râ te oraraa haapae i te faaauhia e te mau peu etaeta roa ˈtu â e te haamauiui roa atoa, mai tei faahitihia i nia ˈtu. Ua riro mau anei teie mau peu haapae, te mau peu haamauiui iho â râ, ei taviri e noaa mai ai te paari?
Niuhia i nia i te mau manaˈo hape
I roto i te mau haapiiraa philosopho no reira mai te oraraa haapae, te vai ra te manaˈo ra e mea ino anaˈe te mau mea materia e te mau ohipa navenave o te tino e no reira, e haafifi te reira i te haereraa i mua i te pae varua. Te tahi atu manaˈo tei riro ei aveia no te oraraa haapae, o te tiaturiraa e farii-rahi-hia nei e, e piti tuhaa to te taata, te tino e te nephe. Te tiaturi nei te feia haapae e, ua riro te tino materia ei ruuruu no te nephe e e enemi te tino no te nephe.
Eaha râ ta te Bibilia e parau ra? Te faaite ra te mau Papai e, i to te Atua faaotiraa i to ˈna hamaniraa i te fenua nei, ua parau aˈera oia “e mea maitai roa” te mau mea atoa o ta ˈna i hamani—ta ˈna poieteraa materia taatoa. (Genese 1:31) Ua opua te Atua e ia fanaˈo te tane e te vahine i te mau mea materia i roto i te ô i Edene ra. Te auraa o te iˈoa ra Edene o “Navenave” ïa aore ra “Oaoaraa.” (Genese 2:8, 9) E feia tia roa o Adamu raua o Eva e ua fanaˈo raua i te mau taairaa maitatai e to raua Poiete, e tae roa ˈtu i te taime i hara ˈi raua. Mai reira mai, ua riro atura te huru tia ore ei otia i rotopu i te Atua e te taata. Teie râ, ia haamâhahia te mau hiaai tia o te taata aore ra ia fanaˈohia te mau ohipa navenave o te tino i horoahia mai e te Atua, ia au maite i te mau ture morare a te Atua, eita roa ˈtu ïa te reira e haafifi i te mau taairaa i rotopu i te Atua e te feia e haamori ra ia ˈna!—Salamo 145:16.
Hau atu, te haapii papu ra te Bibilia e ua hamanihia te taata i te repo fenua ei tino iˈo, e o o ˈna iho te nephe. Aita te mau Papai e turu ra e e taoˈa fafa-ore-hia e te pohe ore te nephe, tei tapeahia i roto i te tino materia, aore ra na te tino e haafifi ra i te taata ia faatupu i te taairaa piri e te Atua.—Genese 2:7.
Papu maitai, te horoa ra te haapiiraa o te oraraa haapae i te hoê hohoˈa hape roa no nia i te taairaa i rotopu i te taata e te Atua. Ua faaara te aposetolo Paulo e, e farii aˈe te tahi feia faahua kerisetiano i te mau haapiiraa philosopho haavare a te taata nei, i te mau parau mau tumu a te Bibilia. (Timoteo 1, 4:1-5) No nia i te tahi feia mai te reira to ratou manaˈo, te na ô ra te hoê taata tuatapapa aamu faaroo e: “Na roto i te tiaturiraa e mea ino te paeau materia . . . e e tia i te nephe o te mau taata ia faatiamâhia i te ruuruu o te paeau materia, ua fa maira te hoê huru oraraa haapae etaeta roa o tei opani i te amu i te iˈo animala, te mau taatiraa o te tino, e vetahi atu mau mea, e te feia teitei ‘tia roa,’ piihia te mau perfecti, o ratou anaˈe ïa te nehenehe e pee i teie huru oraraa e e fariihia na ratou na roto i te tahi oroa taa ê.” Aita roa ˈtu teie huru feruriraa e turuhia ra e te Bibilia e aita atoa i tiaturihia na e te mau Kerisetiano matamua.—Maseli 5:15-19; Korinetia 1, 7:4, 5; Hebera 13:4.
Aita e faufaa ia pee i te oraraa haapae
E ere o Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i te feia haapae. Ua faaoromai ratou e rave rau mau tamataraa e mau ati, tera râ, e ere na ratou iho i haamauiui ia ratou. Ua faaara te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano ia haapao maitai ia ore te mau haapiiraa philosopho haavare a te taata nei ia faaruri ê ia ratou i te parau mau o te Parau a te Atua e ia aratai ia ratou ia rave i te mau peu tano ore e te haamauiui. Ua faahiti papu maitai o Paulo i “te [rave-ino-raa] i te tino nei.” Ua parau oia e: “E mea huru au maitai â hoi taua mau peu ra i te haamori a te hinaaro o te taata nei, e te faahaehaa ra, e te [rave-ino-raa] i te tino nei; eita râ e haamaitaihia ˈtu e mea faarearea taata nei ïa.” (Kolosa 2:8, 23; MN) Eita te oraraa haapae e horoa mai i te tahi tiaraa moˈa taa ê aore ra i te haamaramaramaraa mau.
Parau mau, e titau te auraroraa Kerisetiano ia faaitoito hua e ia aˈo ia ˈna iho. (Luka 13:24; Korinetia 1, 9:27) E tia ia rohi puai ia noaa mai te ite o te Atua. (Maseli 2:1-6) Oia atoa, te aˈo etaeta ra te Bibilia eiaha e riro ei tîtî no ‘te mau hinaaro e te navenave’ e ei feia “hinaaro i te mau mea e navenave ai ra aore hinaaro i te Atua.” (Tito 3:3; Timoteo 2, 3:4, 5) Teie râ, aita teie mau irava Bibilia e turu ra i te peu o te oraraa haapae. Ua fanaˈo o Iesu Mesia, e taata tia roa hoi oia, i te mau taime oaoa mau tei roto atoa te maa, te inu, te upaupa, e te ori.—Luka 5:29; Ioane 2:1-10.
E mea au maitai te paari mau, e ere i te mea etaeta. (Iakobo 3:17) Ua poiete te Atua ra o Iehova i to tatou nei tino ia nehenehe tatou e oaoa i te mau ohipa navenave e rave rahi o te oraraa nei. Te hinaaro nei oia e ia oaoa tatou. Te na ô ra ta ˈna Parau e: “Ite aˈera vau e aita ˈtu e maitai i taua mau mea ra, maori râ ia oaoa te taata e ia hamani maitai i te oraraa nei. O te reira ra, ua amu anaˈe te taata i te maa e ua inu i te pape, e ua rave oia i te maitai no ta ˈna ra ohipa, e mea ho-mai-hia mai ïa e te Atua.”—Koheleta 3:12, 13.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 22]
Saint Jerome in the Cavern/The Complete Woodcuts of Albrecht Dürer/Dover Publications, Inc.