Te parururaa i te oraora-maitai-raa o te tamarii
TE FAAITE ra te hoê tabula i piahia iho nei e te Afata a te mau Nunaa Amui no te Tamarii (UNICEF), oia Te haereraa i mua o te mau nunaa, e ua maitai mai te huru tupuraa i te pae no te oraora-maitai-raa o te mau tamarii i roto e rave rahi mau fenua. Na roto i te mau tutavaraa amui a te mau hau faatere e a te mau faanahonahoraa na te ao nei, ua topa te numera o te mau tamarii i raro mai i te pae matahiti e pohe nei, i roto e rave rau mau fenua. Teie râ, te faaite atoa ra te tabula ra Te haereraa i mua o te mau nunaa e, i te mau matahiti atoa, e mau mirioni tamarii â o te nehenehe e faaorahia na roto i te mau ravea ohie e te mâmâ roa, i roto iho â râ i te mau fenua ravai ore. E nehenehe te mau metua no taua mau fenua ra e no te tahi atu mau vahi, e tauturuhia na roto i te mau manaˈo i muri nei, e horoahia ra i roto i taua tabula ra.
Faaoteraa i te û mama. “O te faaoteraa i te û mama te omuaraa maitai roa ˈˈe no te fanaˈo i te oraora-maitai-raa e te maa maitatai,” o ta te tabula ïa e faataa ra. Ia au i te Faanahonahoraa no te Oraora-maitai-raa na te Ao nei (OMS), “hau atu i te 1 mirioni aiû iti i te matahiti o te nehenehe e faaorahia, ahiri e ua faaotehia te mau pêpe atoa i te û mama anaˈe i roto i na avaˈe matamua e ono.” I te mea e e tuhaa rahi ta te mau fare maˈi e te mau fare fanauraa e nehenehe e rave, te faaitoito nei te UNICEF e te OMS e “ia rave te fare maˈi i te opuaraa no te maitairaa o te pêpe.” Ta ratou fa, o te turairaa ïa i te mau fare maˈi ia horoa ˈtu i te mau mâmâ o te mau aiû fanau apî, te turu e te mau aveia e au no nia i te faaoteraa i te û mama.
Vai-mâ-raa e pape mâ. “E nehenehe te rahiraa tamarii e pohe nei i te maˈi e faaiti-rahi-hia, na roto i te raveraa i te pape mâ, te haereraa i te vahi haumitiraa, te horoiraa i te rima hou e tapea ˈi i te maa, e te faaineineraa e te faaherehereraa i te maa ma te papu,” o ta te tabula ïa e parau ra. Noa ˈtu e, i roto e rave rahi mau mataeinaa, mea fifi roa ia noaa mai te pape mâ navai maitai, e mea faufaa roa râ no te oraora-maitai-raa o te tamarii e o te utuafare.
Maa maitatai. E nehenehe te rave-atoa-raa i te vitami-A e faaora e toru aˈe mirioni tamarii i te matahiti hoê, ia au ïa i te tabula. Te vai nei te ravea no teie fifi e mea mâmâ roa atoa, o ta teie tabula ïa e parau ra, e nehenehe e naeahia na roto i te haamaitairaa ˈtu â i te mau maa e amuhia ra, te anoiraa i te maa faaitoito, aore ra te opereraa i te mau huero vitami-A. Te opere-tamau-hia nei te mau huero vitami-A e piti noa toata te moni hoo na te mau tamarii nainai, e ua ite-aˈena-hia te manuïaraa i roto i te mau fenua i reira mea pinepine roa te mau ereraa i te vitami-A i te itehia. Te faaitoito-atoa-hia ra ia amu i te mau maa hotu mai te iita, te vî, te carotte, te mau pota matie, e te huero moa.
Pape raau tamiti. Te na ô ra te UNICEF e, te afaraa o te mau tamarii e pohe nei i te matahiti i te maˈi hî, e nehenehe ïa e apehia na roto i te arai o te mau pape raau mâmâ e te ohie roa ia faaineine, oia te pape mâ, te miti papaa, e te tihota aore ra te raiti puehu.a E tia i te mau metua ia tamau noa i te horoa i te maa na te tamarii. Ua ite-aˈena-hia e, hoê mirioni tamarii paha i te matahiti o te faaorahia nei na roto i teie mau ravea.
[Nota i raro i te api]
a No te mau haamaramaramaraa hau atu no nia i te parururaa i te oraora-maitai-raa o ta outou mau tamarii, a hiˈo i te A ara mai na! o te 8 no Eperera 1995, mau api 3-14.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 31]
WHO