Te papai mai nei te feia taio
Hopoia Mauruuru no te mau tumu parau faahiahia ra “E hopoia anei ta tatou e amo no ta tatou mau ohipa?” (8 no Setepa 1996) Ua ite au e mea maitai roa teie mau tumu parau no te faaitoito i te mau aparauraa maitatai e te mau auvaha ture, te mau taata no te parururaa, te mau tia tapihoo, te feia nenei, te feia toroa a te hau, e vetahi atu o ta ˈu i tauaparau atu i roto i te mataeinaa tapihoo o to matou oire. Ua faaite au i te hoê vahine haapao i te vahi tapearaa pereoo o te oire, i te tumu parau ra “E ere na ˈu te hape!” Ua haru maira oia i te vea i roto i to ˈu rima, ma te parau e “mea iti te taata e farii nei i ta ratou iho mau hape.” Ua parau oia e te hinaaro ra oia e ia taio te mau rave ohipa atoa i teie vea.
B. S., Hau Amui no Marite
Faaanaanatae Mauruuru no te tumu parau ra “Te uiui nei te mau taurearea . . . Nafea vau e nehenehe ai e faaanaanatae?” (8 no Setepa 1996) 15 matahiti to ˈu, e mea rahi te mau taurearea i roto i ta matou amuiraa. E pinepine matou i te amuimui. Ei hiˈoraa, e haere matou e poro i te poipoi, e i te avatea, e haere matou e aˈu. Mea au roa! I te tahi mau taime, e amui atoa mai vetahi ê o ta matou amuiraa. E mea tamahanahana no to matou mau metua ia ite e mea maitai ta matou mau amuimuiraa.
I. W., Helemani
Here o te taati Te hinaaro nei au e haamauruuru ia outou, e au mau taeae here e, no to outou neneiraa i te tumu parau ra “Ia au i te Bibilia: Te here o te taati.” (8 no Atopa 1996) Ua tamata-rahi-hia to ˈu faaroo i te roaraa o te mau matahiti, e tae noa ˈtu i te pohe-taue-raa to ˈu nau metua. Te tamataraa rahi roa ˈˈe râ ta ˈu i faaruru, no ǒ mai ïa i te hoê taata i roto i te amuiraa. Ua horoa mai teie tumu parau i te puai e te tamahanahanaraa, i to ˈu taaraa e ua ite e ua taa ia Iehova i to ˈu mau roimata e te mauiui e te oto o ta ˈu i faaruru. Ua haapii au e ua faaruru atoa te aposetolo Paulo i te hoê â mau mauiui. Te tiaturi nei au e e tamǎrû iho â o Iehova i to ˈu mau pepe.
S. B., Kanada
I roto i teie faanahoraa ino, mea ohie no te hoê taata ia fariu ê i to ˈna feruriraa i te mau mea pae varua. E mea faaitoito roa te tumu parau e ua turai oia ia ˈu ia ohipa. Aita i maoro aˈenei, ua hepohepo roa vau no te mau haapeapearaa o te oraraa i te mau mahana atoa. Ua tauturu mai teie tumu parau ia ˈu ia taa i te faufaaraa e tiaturi i te here o Iesu, eiaha râ i nia i to tatou mau manaˈo horuhoru tia ore.
A. M., Hau Amui no Marite
Ua tupuhia na vau i te hepohepo no te aifaito-ore-raa i roto i to ˈu nei tino. Ua tauturu mai te tumu parau ia ˈu ia faaoromai i to ˈu hepohepo.
B. U., Hau Amui no Marite
Ino vaiiho-noa-hia Mauruuru no te tumu parau ra “Te uiui nei te mau taurearea . . . No te aha te Atua e vaiiho ai i te mau ohipa iino ia tupu?” (8 no Atopa 1996) I muri aˈe i to ˈu faarururaa i te moemoe, te haama, e te oto rahi i te roaraa o to ˈu faaipoiporaa 18 matahiti te maoro, i te hoê tane taiva, o te ore hoi e faatura ra i te mau vahine, ua riro to ˈu taioraa e e Atua here o Iehova o te haapao maira ia tatou mai te hoê raau tamǎrû. Mai te huru ra e na Iehova iho i tamahanahana mai ia ˈu.
H. T., Hau Amui no Marite