Ia au i te Bibilia
Na te mau tamarii anei e maiti i ta ratou iho haapaoraa?
MAI te taime a fanauhia mai ai te hoê tamarii e ua taurearea mai, na te mau metua e maiti no ta ratou tamarii. I taua taime atoa ra, ua ite te hoê metua paari e i teihea taime oia e ineine ai i te taui, na roto i te hiˈopoaraa e eaha ta te tamarii e hinaaro, i te mau taime atoa e nehenehe.
Tera râ, e riro paha te faatiaraa e na te hoê tamarii e maiti, ei fifi rahi no te mau metua. Parau mau, e nehenehe te mau tamarii e rave i te mau maitiraa maitatai e e fanaˈo i te tahi faito tiamâraa, e parau mau atoa râ, e nehenehe ratou e rave i te mau maitiraa tano ore, e ati ïa te tupu i muri iho.—Te mau arii 2, 2:23-25; Ephesia 6:1-3.
Ei hiˈoraa, mea pinepine te mau tamarii i te maiti i te maa amuamu, i te maa paia maitai. No te aha? No te mea i to ratou tamarii-rii-roa-raa, eita ratou e nehenehe e rave i te mau faaotiraa papu no ratou iho. E mea paari anei no te mau metua, ia vaiiho noa i ta ratou mau tamarii ia rave mai ta ratou e hinaaro i roto i teie tuhaa, ma te tiaturi e e maiti iho â ratou i te pae hopea i te maa paia maitai? Eita. Tera râ, e tia i te mau metua ia maiti no ta ratou mau tamarii, na roto i te anaanatae-mau-raa i te maitai o ta ratou mau tamarii a muri aˈe.
No reira, na te mau metua e rave ma te au i te mau maitiraa no ta ratou mau tamarii, no nia i te maa, te ahu, te huru faanehenehe, e te huru morare. Eaha ïa no nia i te haapaoraa? Na te mau metua atoa anei e maiti i te reira?
Te maitiraa
E parau vetahi e, e eiaha te mau metua e faahepo i ta ratou mau tamarii, ia farii i ta ratou mau tiaturiraa faaroo. Inaha hoi, hau atu i te 160 matahiti i teie nei, ua horoa vetahi o tei faahua haapii i te mau tiaturiraa kerisetiano, i te manaˈo e “eiaha e haapii i te mau tamarii no nia i te haapaoraa, oi riro ai to ratou feruriraa i te tahi mau haapiiraa taa ê, tera râ, e tia ia vaiiho noa ia ratou e tae noa ˈtu i te taime ratou e nehenehe ai e rave i te hoê maitiraa, e e faaoti ai i te na reira.”
Tera râ, aita teie manaˈo e tuea ra e to te Bibilia. Te haamatara ra te Bibilia i te faufaaraa ia haapii hohonu i te mau tiaturiraa faaroo i roto i te mau tamarii mai to ratou fanauraahia mai â. Te na ô ra te Maseli 22:6 e: “E haapii i te tamaiti i tana eˈa ia haere ra; e ia paari oia ra, e ore e faarue i taua eˈa ra.”
Te faito matahiti o ta te taˈo Hebera i hurihia na roto i te parau ra “tamaiti” e faataa ra, mai te tamarii-rii-raa mai â ïa e tae noa ˈtu i te taurearearaa. No nia i te faufaaraa ia haapii mai te tamarii-rii-raa mai â, teie ta te Orometua haapii ra o Joseph M. Hunt, no te Fare haapiiraa tuatoru no Illinois, mau Hau Amui no Marite, i parau: “I roto i na matahiti matamua e maha aore ra e pae o te hoê tamarii, e mea oioi roa ˈˈe to ˈna tupuraa, e e taui rahi roa ˈˈe oia. . . . Peneiaˈe, e 20 % o [to ˈna] mau aravihi faufaa tei tupu mai hou to ˈna matahiti matamua, peneiaˈe te afaraa hou oia e naeahia ˈi e maha matahiti.” Te haapapu noa ra te reira i te aˈoraa faauruahia a te Bibilia, oia hoi e mea faufaa no te mau metua ia horoa i te aratairaa paari mai te tamarii-rii-raa mai â o te hoê tamarii, ma te haapii ia ˈna i te mau eˈa a te Atua.—Deuteronomi 11:18-21.
Ma te faahiahia, te faaue nei te mau Papai i te mau metua e mǎtaˈu ra i te Atua, ia haapii hohonu i te here no Iehova i ta ratou mau tamarii. Te na ô ra te Deuteronomi 6:5-7 e: “E [here] atu oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to [“nephe,” MN] atoa, e ma to puai atoa. E teie nei mau parau ta ˈu e parau atu ia oe i teie nei mahana, ei roto i to aau e vai ai: e e haapii tamau maite oe i to mau tamarii i taua mau parau nei; o ta oe ïa e parau ia parahi noa oe i roto i te fare, e ia haere noa oe na te eˈatia ra, e ia taoto noa oe ra, e ia tia noa oe i nia ra.” Te horoa ra te parau haa Hebera i hurihia na roto i te pereota ra “haapii tamau maite” i te manaˈo e faaoi i te hoê mauhaa, mai te hoê faira. Eita te mauhaa e oi na roto i te tahi noa faaoiraa, e tia râ ia rave-tamau-hia, ia na nia iho noa. Te huri ra The New English Bible i te parau haa Hebera ra “na nia iho faahou.” Ma te papu maitai, te titau ra te “haapii-tamau-maite-raa,” i te vaiihoraa ˈtu i te hoê manaˈo o te vai maoro.—A faaau e te Maseli 27:17.
No reira, e tia i te mau metua kerisetiano mau ia rave maitai i ta ratou hopoia, ia haapii hohonu i ta ratou mau tiaturiraa faaroo i roto i ta ratou mau tamarii. Eita roa ˈtu ta ratou e nehenehe e haapae i ta ratou hopoia, na roto i te faatiaraa i ta ratou mau tamarii ia maiti no ratou iho. Te auraa, e afai i ta ratou mau “tamarii” i te mau putuputuraa. I reira, e parahi te mau metua i pihai iho ia ratou, e e tauturu ia ratou ia taa i te maitai pae varua o ta te hoê utuafare tahoê e nehenehe e fanaˈo, na roto i te faarooraa i te mau tumu parau no roto mai i te mau Papai e te apitiraa ˈtu.—Deuteronomi 31:12, 13; Isaia 48:17-19; Timoteo 2, 1:5; 3:15.
Te hopoia a te mau metua
Na roto noa i te parauraa ˈtu i te hoê tamarii ia amu i te tahi maa, no te mea e mea maitai, e ere ïa te auraa e e au te tamarii i te reira. No reira, ua ite te hoê metua vahine paari e nafea ia faaineine i teie mau maa maitatai ei mea au roa ia amu, no te turai i te tamarii ia tamata. E parau mau, e faaineine oia i te maa o ta te tamarii e nehenehe e faatopa.
Oia atoa, e patoi mai paha te hoê tamarii i te omuaraa i te mau haapiiraa faaroo, e e ite paha te hoê metua e aita e manuïa ra ta ˈna tutavaraa i te haaferuri ia ˈna. Tera râ, mea maramarama maitai te faaueraa a te Bibilia—e tia i te mau metua ia rohi no te haapii i ta ratou mau tamarii mai to ratou tamarii-rii-raa mai â. No reira, te horoa nei te mau metua paari i te haapiiraa faaroo ma te anaanatae, na roto i te vauvauraa ˈtu i te reira ma te hoê ravea e auhia e te tamarii, na roto i te haapaoraa i to ˈna aravihi e apo mai i te reira.
Te ite rahi nei te mau metua here i te hopoia e horoa i te mau mea faufaa o te oraraa no ta ratou mau tamarii, e i roto i te rahiraa o te mau tupuraa, aita hoê aˈe taata i ite i te mau hinaaro o te hoê tamarii hau aˈe i te mau metua. Ia au i te reira, te tuu ra te Bibilia i te hopoia matamua, e horoa i te mau mea i te pae tino, e i te pae varua atoa, i nia i te mau metua—te metua tane iho â râ. (Ephesia 6:4) No reira, eiaha te mau metua e ape i ta ratou hopoia, na roto i te horoaraa i te hopoia na te tahi atu taata e rave. Noa ˈtu e te fanaˈo ra paha ratou i te tauturu e pûpûhia, e riro te reira ei apiti, eiaha râ ei mono, i te haapiiraa faaroo no ǒ mai i te mau metua ra.—Timoteo 1, 5:8.
Inaha, i te hoê taime i roto i te oraraa, na te taata tataitahi e faaoti e teihea tiaturiraa faaroo ta ˈna e haapao aore ra eita. Mai te peu e te rave ra te mau metua kerisetiano i ta ratou iho hopoia e horoa na ta ratou mau tamarii i te haapiiraa i te pae faaroo mai te tamarii-rii-raa mai â, e mai te peu e te faaohipa ra ratou i taua taime ra no te haapii ia ratou ia feruri i nia i te niu o te mau faaueraa tumu papu, e riro paha te maitiraa ta te tamarii e rave i muri iho i roto i te oraraa, ei maitiraa maitai.—Paraleipomeno 2, 34:1, 2; Maseli 2:1-9.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 14]
The Doré Bible Illustrations/Dover Publications, Inc.