E vahi anaanatae mau te fare tutu
“EIAHA e haere mai i roto i te fare tutu!” E rave rahi tamarii poia roa o tei tamaˈihia i to ratou hinaaroraa e tamatamata rii i te maa, hou te hora tamaaraa. Teie râ, e mea hau aˈe no te mau metua ia farii mai i ta ratou mau tamarii i roto i te fare tutu, eiaha râ ia tiahi atu. No te aha? No te mea e piha haapiiraa anaanatae mau te fare tutu.
Te fare tutu, o te hoê ïa vahi i reira te mau tamarii e faaaravihi ai i to ratou feruriraa e to ratou ite no te faatitiaifaro i te mau fifi, te hoê atoa vahi i reira ratou e haapii ai i te tavini ia vetahi ê, e i te rave amui i te ohipa, te hoê vahi i reira te mau aparauraa hohonu e te haaputapû i te mafatu, e hiti noa mai ai, te hoê vahi i reira te mau faufaa e haapii-mǎrû-noa-hia ˈi. Oia mau, i roto i te mau vairaa tauihaa e te mau afata ume apǐapǐ e i nia i te mau paepae o te fare tutu, ua rau te huru o te mau haapiiraa faufaa roa—tei ineine noa i te faura mai i te taime e faaineinehia ˈi te maa.
I teie anotau o te mau ravea aravihi e te mau ravea haapuroro, no te aha ïa e faaohipa ˈi i te fare tutu, ei vahi haapiiraa i te tamarii? Te pahonoraa, no te taime ïa. Mea rahi te metua o te farii nei e, aita ˈtu ravea, maoti râ e horoa i te taime no ta ratou mau tamarii—e ia rahi te taime!a Teie râ hoi te fifi, ihea e noaa mai ai te taime. Te faaitoito nei te tahi feia aravihi, ia faariro te mau metua i te mau ohipa matauhia o ta ratou e rave nei na te fare, ei mau ravea no te rave amui i te ohipa e ta ratou mau tamarii e no te haapii ia ratou. Ua tuea ïa te reira e te faaueraa ta te Atua i horoa na te mau metua o te nunaa Iseraela i tahito ra: “Teie nei mau parau ta ˈu e parau atu ia oe i teie nei mahana, ei roto i to aau e vai ai: e e haapii tamau maite oe i to mau tamarii i taua mau parau nei; o ta oe ïa e parau ia parahi noa oe i roto i te fare, e ia haere noa oe na te eˈatia ra, e ia taoto noa oe ra, e ia tia noa oe i nia ra.”—Deuteronomi 6:6, 7.
No te mea e tia iho â ia tatou ia rave i te ohipa i roto i te fare tutu, e vahi tano maitai ïa teie, no te rave-amui-raa i te ohipa ei utuafare fetii. Taa ê atu i te mau tere ôri-haere-raa, mea pinepine hoi e tia ia tiai roa ia tano te taime, ia tae te manaˈo, aore ra ia navai te moni no te haere, eita e nehenehe e faanuu noa i te taime tamaaraa. Taa ê atu i te reira, e vahi au-roa-hia te fare tutu e te tamarii. Ihea ˈtu hoi ratou e haapii ai ia faaohipa i te tipi e te tahi atu mau tauihaa? E riro atoa paha te tamarii i te faahuehue i te fare tutu! Eaha râ te mau mea e haapiihia i roto i te fare tutu?
Te “piha haapiiraa” o te fare tutu
Teie te parau a Louise Smith—o Mama Faraoa Monamona ïa to ˈna iˈoa piihia e te mau tamarii e maha matahiti o ta ˈna e haapii ra—ia au i ta ˈna i ite mai i muri aˈe 17 matahiti haapiiraa i te tunu maa i te mau tamarii nainai: “E ravea haapiiraa faahiahia roa te maa, no te mea e auraa to ˈna no te mau tamarii. No to ratou au rahi i te hâuˈa, te tamata, e te tapeapea i to ratou nainai-roa-raa ra, e hope roa ïa ratou i te anaanatae. Na roto i te ravea o te maa, e nehenehe oe e haapii ia ratou i te taˈi o te taˈo, te numeraraa, e te mau ravea faatitiaifaroraa i te fifi.” E manii, e tupaipai, e hohore i te paa, e titia, e faarapu, e haaparahurahu, e tauturu ïa te reira i te tamarii ia ite i te faaohipa i to ratou rima e ia faatuea i ta te mata e ta te rima. Te faataa-ê-raa (te hotu vine i te hoê pae, e te hotu huero i te tahi), e te faanahoraa (te faaôraa i te mau farii faito nainai i roto i te mau farii rarahi aˈe), e haapii te reira i te mau haaferuriraa o te riro ei ravea faaineineraa no te haapii i te numeraraa. Ua riro te taioraa i te hoê tabula hamaniraa maa, ei haamataroraa i te tamarii ia faaohipa i te mau numera, te mau faito, te taimeraa, te rave-nahonaho-maitai-raa, e te parau. E ia tomo atu oia i roto i te ao huru ê e te atâta o te fare tutu, e tia ia ˈna ia haapii i te haapao maitai ia ore oia ia pepe, i te ite i ta ˈna hopoia, i te faanahonaho ia ˈna iho, e i te ohipa e o vetahi ê.
Eiaha atoa ia moehia i te faufaaraa ia haapii i te tunu i te maa. E ere i te mea varavara e, i te omuaraa, e tauturu noa te mau tamarii i roto i te fare tutu, e ia naeahia ratou i te taurearearaa ra, ua ite roa ratou i te tunu i te maa. O vai ïa metua ohipa roa o te ore e oaoa ia tauturu mai ta ˈna tamarii ia faaineine i te maa? Hau atu, na roto i te tunu maa, e noaa atoa mai i te tamarii te tiaturi ia ˈna iho e te iteraa i te haapao ia ˈna iho—e mau huru faufaa roa hoi no a muri aˈe, ia amo ratou i te mau hopoia taata paari, noa ˈtu e e faaipoipo aore ra e faaea taa noa ratou.—A faaau e te Timoteo 1, 6:6.
Te haamanaˈo ra o Lee, o tei faaea taa noa e tae roa ˈtu i te area e 30 matahiti, e: “Ua haamata to ˈu mama i te haapii ia ˈu i te mau ohipa matauhia i roto i te fare tutu, i te onoraa o to ˈu matahiti. I te haamataraa, mea au aˈe na ˈu ia hamani i te faraoa noanoa, te faraoa monamona, e te tahi atu mau maa monamona. I te ivaraa râ o to ˈu matahiti, ua ite au i te faanaho e i te faaineine i te hoê tamaaraa taatoa no to matou utuafare, e ua tunu pinepine au i te maa. I muri aˈe, ei taata paari faaea taa noa, ua faaohie te iteraa e nafea ia rave i te mau ohipa fare, e tae noa ˈtu i te tunu i te maa, i to ˈu oraraa. E nehenehe vau e parau e, tera atoa te tahi tumu i manuïa ˈi to ˈu faaipoiporaa i teie mahana.”
Mea anaanatae roa te ohipa tunu maa!
Ihea e noaa mai ai te taime ia nehenehe te metua e haapii i ta ˈna mau tamarii i roto i te fare tutu? Te faaitoito nei te hoê metua vahine ia maiti i te mau taime aita i rahi te mau faahuehueraa. Mai te peu e mea rahi ta outou tamarii, mea maitai aˈe ia rave i te hoê tamarii i te taime hoê, i te haamataraa. No reira, a maiti i te hoê taime te taoto ra aore ra ua haere te tahi atu mau tamarii i te haapiiraa. A haamanaˈo e e pau rahi aˈe te taime, ahiri e o outou anaˈe te tunu i te maa. E a ineine i te faaanaanatae ia outou i roto i te fare tutu!
No te haapiiraa matamua, a vaiiho e na ta outou tamarii e maiti i te hoê maa auhia e ana. A faataa i te hoê tabula hamaniraa maa ohie o te oti oioi noa. A ara atoa e te vai ra te tahi mau ohipa i roto, o ta ˈna e nehenehe e rave faahope roa. Ia ore ta outou tamarii ia faaea noa e ia fiu, a ani ia ˈna ia imi na mua i te tahi mau maa anoihia e te mau tauihaa e hinaarohia. Peneiaˈe e nehenehe atoa ta outou e faaineine aˈena i te tahi o te mau maa anoihia, ia ore orua ia taerehia e ia haumani.
A taio i te tabula hamaniraa maa e ta outou tamarii, ma te faaite ia ˈna nafea ia rave i te tuhaa tataitahi. A faataa i te hoê vahi no ˈna i roto i te fare tutu—peneiaˈe te hoê afata ume e te tahi mau aˈua e te tahi atoa mau tauihaa—e a horoa atoa ˈtu i te hoê ahu tunu maa. Eiaha e horoa i te hoê ahu tunu maa vahine na ta outou tamaroa, a horoa ˈtu râ te tahi i hamanihia no te tane. I te omuaraa ra iho, a aˈo maitai ia ˈna no nia i te faufaaraa ia haapao maitai ia ore oia ia pepe, e a faataa i te tahi mau ture papu i roto i te fare tutu.—A hiˈo i te tumu parau tarenihia ra “Te haapiiraa matamua—Te arairaa i te ati,” api 18.
Te vahi faufaa roa, ia riro ïa teie haapiiraa ei taime anaanatae. Eiaha te tamarii ia hiˈo noa; a faahoroi râ ia ˈna i to ˈna rima, e a faarave atoa ia ˈna i roto i te faaineineraa i te maa. A vaiiho ia ˈna ia hiˈohiˈo haere, ia tamatamata, e ia uiui mai i te mau uiraa. E mai te peu e eita te hoê maa e manuïa, eiaha e haapeapea. Mai te peu e na ta outou iho tamarii i hamani, e amu iho â oia!
Te tahoêraa o te utuafare
Oia mau, te mau haamaitairaa hau roa ˈˈe e noaa mai i roto i te fare tutu, o te tahoêraa ïa, e te mau faufaa o te utuafare. Ua tapao paha outou e, i roto i te tahi mau utuafare i teie mahana, e haere te mau melo utuafare i to ratou iho pae no te rave i ta ratou mau ohipa, eita râ ratou e amuimui mau te tahi e te tahi. I roto i teie mau huru tupuraa, ua riro ïa te fare mai te hoê hotela, tamaa, taoto, tirara ˈtu ai. Area ra, te utuafare o te tunu amui i te maa, e tamaa amui atoa ïa oia, e e tamâ amui atoa oia i muri iho. Na roto i teie mau ohipa, e tauaparau, e ohipa amui, e e farerei tamau ïa te mau melo utuafare i te tahi e te tahi. “Ta ˈu mau aparauraa maitatai roa ˈˈe e ta ˈu mau tamaroa, i te taime horoiraa aˈua ïa,” o ta te hoê metua vahine ïa e haamanaˈo ra. E te na ô ra o Hermann, e metua tane kerisetiano oia, e: “E rave rahi matahiti to matou faaea-noa-raa e aita ta matou e matini horoi aˈua, na matou iho râ i horoi e i tamǎrô i te aˈua. Na ta mâua mau tamaiti e tamǎrô i te aˈua, te tahi i muri aˈe i te tahi. Aita ˈtu taime maitai aˈe no te tauaparauraa.”
Oia, te taime ta outou e horoa no ta outou mau tamarii i roto i te fare tutu—i tera e tera hebedoma, e i tera e tera matahiti—e niu ïa no te faatia i te mau faufaa pae varua e te mau huru maitatai paieti. I taua mau taime hau mau e te tahoê, e hiti mai ai te mau aparauraa huna ore i rotopu i te metua e te tamarii, e i reira te mana o te hiˈoraa o te metua e ohipa mǎrû noa ˈi i roto i te mafatu o te tamarii. E faufaahia te tamarii i teie huru haamataroraa i to ˈna oraraa taatoa, inaha te na ô ra te Maseli 22:6 e: “E haapii i te tamaiti i tana eˈa ia haere ra; e ia paari oia ra, e ore e faarue i taua eˈa ra.”
No reira, mai te peu e e metua outou, e te imi ra outou i te tahi mau ravea no te horoa rahi atu â i te taime no ta outou mau tamarii, a ani ïa ia ratou ia tauturu mai ia outou ia faaineine i te hoê faraoa monamona aore ra i te hoê tamaaraa taatoa! I reira outou e ite ai e e riro te raveraa i te ohipa e ta outou mau tamarii i roto i te fare tutu, ei ravea no te faaamu i to outou utuafare, i te auraa mau e i te auraa taipe.
[Nota i raro i te api]
a Ua tuatapapahia teie tuhaa i roto i te tumu parau ra “‘Taime hoona’ e tufa-mǎrû-noa-hia,” i roto i te A ara mai na! o te 22 no Me 1993, api 16-17 (Farani).
[Tumu parau tarenihia i te api 18]
Te haapiiraa matamua—Te arairaa i te ati
A ara ia ore ia pepe
• A faaara maitai i ta outou tamarii, eiaha râ e haamǎtaˈu atu, i te mau atâtaraa ia ohipa anaˈe i roto i te fare tutu, mai ta outou atoa e faaara ia ˈna i te mau atâtaraa o te tereraa pereoo i nia i te purumu. Ia horoa atoa outou iho i te hiˈoraa maitai, e tia ˈi.
• E tia ia vai noa te hoê taata paari no te hiˈopoa i te mau tamarii i roto i te fare tutu. Eiaha e vaiiho i te tamarii ia faaohipa i te hoê tauihaa aore ra i te hoê matini, matini uira iho â râ, maoti râ ia ite maitai oia e nafea ia faaohipa.
• Ia nahonaho maitai ta outou fare tutu. A tamǎrô i te mau mea i manii e a faanaho oioi noa i te mau tauihaa i apǎpǎ noa. Eiaha e faatia i te mau animala e te tahi atu mau mea faahuehue i roto i te fare tutu, ia tunu anaˈe outou i te maa.
A paruru i to ratou mau rima iti
• Eiaha e faatia i te tamarii ia faatere i te mau matini uira no te faarapu, no te faararerare, e no te tâpûpû i te maa, mai te peu e aita e taata paari to reira. A ara maitai e ua tupohehia te matini e ua tatarahia te taura uira, hou ta outou tamarii e tuu ai i te punu taipu i roto i te aˈua o te matini.
• Ia oˈi noa te mau tipi, no te mea mai te peu e mea mania ra, e tia ia taumi puai e e nehenehe ïa te tipi e hee.
• Ia haapii ta outou tamarii i te faaohipa i te tipi, a faaite ia ˈna e nafea râ: (1) a rave i te tipi na nia i te tapearaa, (2) a tuu i te tipi i nia i te maa, (3) a tuu i te tahi rima i nia i te tua o te tipi, e (4) a taumi no te tâpû i te maa.
• A rave i te hoê iri tâpûpûraa maa. Ia ore te mau maa ia hee noa ia tamata anaˈe ta outou tamarii i te tâpû, a tâpû na roto i te afaraa e a tuu atu i te vahi parahurahu i nia i te iri tâpûpûraa maa.
A ara ia ore ia paapaa
• A tupohe i te umu ia ore anaˈe e faaohipahia. A faaatea i te mau tauera, te mau buka maa, e te mau ahu tapea i te mau pani veavea, i te mau auvaha o te umu.
• A tuu i te tapearaa o te pani i ropu i te umu, ia ore ia tano e ia manii atu.
• Ia vaiiho outou i ta outou tamarii ia faaohipa i te umu, a haapao maitai e te tia ra oia i nia i te hoê vahi papu, e eita oia e marua mai.
• Eiaha e rave mai i te hoê farii veavea, mai te peu e aita outou i ite e ihea roa e tuu ai. A haapao maitai e ua ite te tahi mau pueraa i roto i te fare tutu e te amo ra outou i te hoê farii veavea, mai te peu iho â râ e e haere atu outou na muri ia ratou.