VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g97 8/1 api 4-5
  • Nafea te nounou ia mana i nia ia tatou?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Nafea te nounou ia mana i nia ia tatou?
  • A ara mai na! 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te taata poia e te taata e pohe nei
  • Te tîtî
  • Te taa-ê-raa e rahi noa ˈtura i rotopu i te taata ona e te taata veve
  • A manuïa i te aperaa i te marei o te nounou
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Te oraraa mai i roto i te hoê ao nounou
    A ara mai na! 1997
  • Feia o te mau i roto i te veve
    A ara mai na! 1998
  • Te hoê ao aita e nounou
    A ara mai na! 1997
Ite hau atu â
A ara mai na! 1997
g97 8/1 api 4-5

Nafea te nounou ia mana i nia ia tatou?

TE FAAINO nei te nounou i te oraraa o te mau mirioni taata. Te faariro ra oia i te taata nounou ei taata aroha ore e te haamauiui nei i te feia e faaruru ra i te reira. I roto i to outou oraraa, te ite atoa nei paha outou i te mau faahopearaa o te nounou. Te haamaraa ra te eiâ-noa-raa i roto i te fare toa, i te hoo o te mea o ta outou e hoo mai. Mai te peu e e moni ohipa haihai ta outou, e mea moni roa te mau mea faufaa o te oraraa i te mau mahana atoa, peneiaˈe te faaruru nei outou i te nounou o te tahi taata ê.

Te taata poia e te taata e pohe nei

Te haafifi nei te imiraa te mau nunaa nounou i ta ratou iho faufaa, i te mau tutavaraa a te mau faatereraa e tamata ra i te tauturu ma te aravihi i te taata veve. I te matahiti 1952 ra, ua parau te aivanaa e taata aravihi i te pae maa ra o Sir John Boyd Orr e: “Ua ineine te mau faatereraa i te tahoê i te taata e te mau faufaa no te hoê tamaˈi rahi, aita râ te mau Mana Rahi i ineine no te tahoê i te faaore i te poia e te veve na te ao nei.”—Food Poverty & Power, a Anne Buchanan.

Parau mau, te horoahia ra te tahi tauturu iti. Tera râ, eaha mau na te oraraa no te taata veve, te rahiraa o te huiraatira o te ao nei tei ore i tâuˈahia? Ua faaite te hoê tabula apî e noa ˈtu te rahiraa maa i tupu i roto i te tahi mau vahi, “te roo-noa-hia ra te rahiraa feia veve o te ao nei i te pohe poia e te navai-ore-raa o te maa . . . Hoê i nia e pae [hau atu i te hoê miria] o te taata na te ao nei e pohe nei i te poia i te mau mahana atoa.” Te na ô faahou ra te tabula e: “Hau atu, e 2 miria taata e faaruru nei i te parau no te ‘tano-ore-raa o te maa’ no te . . . [maa] ino o te nehenehe e faatupu i te tahi mau maˈi rahi.” (Developed to Death—Rethinking Third World Development) E tia hoi ia faahiti i teie mau numera i roto i te mau upoo parau rahi o te mau vea!

Te tîtî

Te onahia nei te mau paoti o te ohipa ino i te feia o ta ratou e hamani ino ra e i te huiraatira. Te faatîtî nei te raau taero, te haavîraa uˈana, te taiataraa aufauhia, e te faaheporaa i te pae faanavairaa faufaa, i te mau mirioni taata. Te na ô atoa ra o Gordon Thomas i roto i ta ˈna buka ra Enslaved e: “Ia au i te Taatiraa patoi i te Faatîtîraa, te manaˈohia ra e te vai ra e 200 mirioni tîtî na te ao nei. Te tahi 100 mirioni o ratou, e mau tamarii ïa.” Eaha te tumu rahi? Te faataa ra te tabula e: “Ua riro noa te hinaaro e faatîtî ei tuhaa ino o te huru o te taata . . . [Ua riro te faatîtîraa] ei hotu no te navenave, te nounou e no te here i te mana.”

Te faaere ra te taata puai i te taata paruparu e te paruru-ore-hia e te haapohe nei e rave rahi. “I roto e piti mirioni Inidia i ora na i Beresilia i te tae-matamua-raa mai te feia uouo, peneiaˈe e piti hanere tausani i ora mai.” (The Naked Savage) No te aha? O te nounou ïa te tumu rahi.

Te taa-ê-raa e rahi noa ˈtura i rotopu i te taata ona e te taata veve

Ua faaite The New York Times e ua parau o James Gustave Speth, tavana hau i roto i te Porotarama faahaereraa i mua a te mau Nunaa Amui e “te haaputu rahi nei te hoê pǔpǔ taata teitei na te ao nei . . . i te faufaa e te mana, area râ, hau atu i te afaraa o te huitaata, e mea veve roa ïa.” Te ite-maitai-hia ra te taa-ê-raa atâta i rotopu i te taata ona e te taata veve na roto i ta ˈna i parau e: “Te vai noa ra hau atu i te afaraa o te taata i nia i te palaneta e aita ta ratou moni ohipa i naeahia e 2 dala marite i te mahana hoê—hau atu i te 3 miria taata.” Ua na ô faahou oia e: “No te feia veve i roto i teie na pǔpǔ e piti na te ao nei, ua riro ïa te reira ei vahi tano maitai no te ereraa i te tiaturiraa, no te riri, e no te inoino.”

Te maraa ra teie ereraa i te tiaturiraa no te mea e au ra e aita e rave rahi feia ona e tâuˈa ra e aita atoa e aroha ra i te ati o te rahiraa taata veve e te pohe poia.

Tei te mau vahi atoa te feia e faaruru ra i te nounou. Ei hiˈoraa, a hiˈo na i te peapea rahi o te feia tapuni i haruhia i roto i te aroraa e titau i te mana i Bosnie, i Rwanda, e i Liberia. A hiˈo na i te faaoromai i nia i te hohoˈa mata o te feia e pohe ra i te poia i roto i te ao ona. Eaha te tumu o teie mau mea atoa? O te nounou ïa—e rave rau huru!

Nafea outou e ora mai ai ia haaatihia outou e te feia haamou nounou i roto i te hoê huru tupuraa ino? E tuatapapahia teie uiraa i roto i na tumu parau e piti i muri nei.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono