Te oraraa mai i roto i te hoê ao nounou
“NAFEA vau e nehenehe ai e ora mai?” Ua uiui na o James Scott i teie uiraa i to ˈna moe-roa-raa i nia i te mau Mouˈa no Himalaya. Tei roto mau oia i te fifi rahi, e toetoe roa oia aore ra e pohe i te poia. Ua haamanaˈo oia i te tahi mau taata o ta ˈna i ite i roto i te mau tataˈuraa karate “i te paruparu-mǎrû-noa-raa, i to te tupaˈiraa taitahi haaparuparuraa i to ratou huru feruriraa, e tae noa ˈtu . . . i te taime e aita to ratou e puai faahou.” Ua na ô oia e: “O ta ˈu atoa ïa i faaruru a huti ai au i te hutiraa o ta ˈu pute taotoraa, e a amu ai ma te paruparu maa hiona. Ua paruparu roa to ˈu huru feruriraa e aita vau i tiaturi faahou e ora. Aita vau i hepohepo roa aˈenei mai teie te huru.”—Lost in the Himalayas.
Inaha, e rave rahi taata i teie mahana mai ia ˈna te huru—o tei topa i roto i te hoê ao faaterehia e te nounou. E manaˈo paha outou e te paruparu e te pau mǎrû noa ra outou. Te tahi noa mau taata o te nehenehe e ape roa i te mau faahopearaa oioi o te nounou. Ia au i te vahi o ta outou e faaea ra i te ao nei, e tauiui noa te mau fifi o ta outou e farerei—mea taa ê to te nounou mana i nia i te taata i roto i te mau fenua navai ore, e i nia i te feia o te mau fenua ona. Noa ˈtu râ eaha te mau fifi, e nehenehe paha ta outou e haapii e nafea ia ora mai ma te fifi ore i te pae tino, i te pae o te manaˈo hohonu, e i te pae varua e tae noa ˈtu i te taime e tae mai ai te tauturu. Nafea? Na roto ïa i te apeeraa i te mau aˈoraa papu e horoahia ra e te feia aravihi i te pae faaoraraa.
E piti manaˈo faufaa roa e matara ra i roto i ta ratou mau aˈoraa. Te aˈoraa matamua, o te aperaa ïa i te faaino-roa-raa ˈtu â i te hoê huru tupuraa i fifi aˈena. Te na ô ra The Urban Survival Handbook e: “E tia ia outou ia ape i te mau atâtaraa faufaa ore . . . e e ia faaiti i te fifi faatupuhia e te mau atâtaraa o ta outou e ore e nehenehe e ape.” Te piti—e te manaˈo faufaa roa ˈˈe paha—te huru feruriraa ïa. Te na ô ra The SAS Survival Handbook e: “Te oraraa mai, o te hoê ïa huru o te feruriraa, ua tuea noa i te faaoromairaa i te pae tino e te ite.”
A rave i ta outou e nehenehe i roto i te mau huru tupuraa
Te faaite ra te buka ra Staying Alive—Your Crime Prevention Guide e: “Te haapohehia nei te hoê taata i te mau Hau Amui no Marite i te mau 22 minuti atoa, te eiâhia nei i te mau 47 tetoni atoa, e te hamani-ino-hia nei i te mau 28 tetoni atoa.” Eaha ta outou e nehenehe e rave i roto i teie mau huru tupuraa? E nehenehe outou e tutava i te ape i te riro ei tapao aore ra ei taata ohie i te hamani-ino-hia. A ara e a haapao maitai. A rave i ta outou e nehenehe no te faaiti i te atâtaraa.a
Ei hiˈoraa, eiaha e faaino roa ˈtu â i to outou huru tupuraa ma te vare ohie noa. Te faaite ra The New York Times e 18 % o te mau Marite e farii nei e ua tavirihia ratou—ua eiâhia ratou e te tahi tausani dala marite na te mau taata taiâ ore o te imi nei i te mau taata e vare haere noa. Te taviri-pinepine-hia nei te feia paari mai te hoê vahine ivi e 68 matahiti o tei eiâhia e 40 000 dala marite. Teie te upoo parau o te ohipa o ta ˈna i farerei: “Mai te peu e e rouru hinahina, mea matie ïa [oia hoi te dala marite matie] no te feia taviri aravihi.”
Tera râ, aita e faufaa ia riro outou i te tavirihia, te hoê taata aita e tauturu e tiai noa ra e ia eiâhia oia. Te faaara maira te buka ra Staying Alive e: “A ara i te luko e hohoˈa mamoe.” Ua faaohipa te hoê mama ruau e 70 matahiti i teie aˈoraa. Ua pûpûhia na ˈna te hoê parau parururaa o te aufau i te mau rapaauraa, no te hoê noa tino moni 10 dala marite i te avaˈe hoê. Te na ô ra taua parau ra e: “Te ohipa noa ta Mama ruau e rave, o te horoaraa ïa na mua e 2 500 dala marite i te taata hoo ra.” Aita o ˈna i horoa. I to ˈna taniuniuraa i te taiete paruru, ua ite atura oia e e taata taviri teie taata. “I to ˈna faataere-noa-raa i te taata hoo ra ma te faainu ia ˈna i te ti, ua tae maira te mau mutoi e ua afai atura ia ˈna.”
Te horoa atoa ra te Bibilia i te mau aˈoraa no nia i ta outou e nehenehe e rave no te paruru ia outou iho. “Te faaroo ra te ite ore i te mau parau atoa ra; te hiˈo maitai ra râ te taata haapao ra i to ˈna taahiraa.” (Maseli 14:15; 27:12) Te faariro nei e rave rahi i te Bibilia mai te hoê buka tahito e ere i te mea ohie ia faaohipa. E nehenehe râ ta ˈna mau aˈoraa papu e tauturu ia outou ia ora mai. Ua papai te Arii paari ra o Solomona e: “E haapuraa hoi tei te paari [mai tei itehia i roto i te Bibilia], e haapuraa tei te moni, teie râ te maitai o te paari ia noaa, na te reira e horoa mai i te ora i te feia fatu ra.”—Koheleta 7:12.
E rave rahi feia taio i te A ara mai na! tei ite e e parau mau iho â te reira. Ei hiˈoraa, ua nehenehe vetahi e paruruhia na roto i te tuôraa ma te reo puai i to ratou haamǎtaˈuraahia e te feia mafera aore ra e te tahi atu mau haavîraa uˈana, ia au i te mea i faahitihia i roto i te Deuteronomi 22:23, 24. Ua faaohipa vetahi i te aˈoraa a te Bibilia e ape i te mau mea atoa e “haaviivii i te tino e te feruriraa.” (Korinetia 2, 7:1, The Twentieth Century New Testament) Ua paruru ïa ratou ia ratou iho i te feia hoo avaava e te raau taero, o te faaona nei ia ratou ma te tâuˈa ore i te oraora-maitai-raa o te taata. Ua ape atoa e rave rahi feia taio i te mau marei a te feia poro nounou moni na roto i te tele e te feia politita hiaai mana. (A hiˈo i te tumu parau tarenihia, api 7.) A taio i te Bibilia. E maere paha outou i te mea e mea ohie ta ˈna tauturu e horoa ra ia faaohipa-anaˈe-hia.
A ape i te rirohia i te nounou
Parau mau, te vai ra te tahi atu fifi o te nounou—e nehenehe outou iho e riro ei taata nounou. E nehenehe te reira e faaere ia outou i te mau huru maitatai morare o te faataa ê ia outou i te mau animala. Ma te faataa i te hoê ohipa tapihoo no te mau huru taata atoa, i reira te feia tapihoo e faaohipa ˈi i te mau ravea atoa ia onahia ratou, ua faahitihia te hoê taata hiˈopoa i parau e: “E au ratou i te puaa popore. Aita te nounou . . . i vî faahou.” E parau faaino aˈe râ hoi teie i te mau puaa, i te feia tapihoo nounou! E au ra e aita roa ˈtu ratou e tâuˈa ra i te aˈoraa maitai ta Iesu Mesia i horoa: “E ara ia outou i te nounou taoˈa.”—Luka 12:15.
Ua horoa o Iesu Mesia i taua aˈoraa ra no te mea ua ite o ˈna e e nehenehe outou e faaino ia outou iho mai te peu e te mana ra te nounou i nia ia outou. E nehenehe te hiaai i te mau mea materia—e parau mau, te hiaai atoa i te mana aore ra i te pae taatiraa o te tino—e riro ei mau mea haafaufaa-roa-hia i roto i to outou oraraa, o te eiâ i to outou taime aore ra i to outou hinaaro e haapao i te taata aore ra i te mau faufaa pae varua. Te parau ra o Anthony Sampson i roto i ta ˈna buka ra The Midas Touch e: “Ua fanaˈo te moni e rave rahi ateributi a te hoê haapaoraa.” Nafea ïa? Ua riro te moni ei atua. Te pûpûhia ra te tahi atu â mau mea i nia i te fata taipe o te nounou e te moni. Te faahopearaa, o te faufaa ïa. Te faufaa rahi aˈe, o te mea maitai aˈe ïa. I te tupuraa mau râ, noa ˈtu te rahiraa taime ta outou e horoa ra no te reira, eita roa ˈtu te nounou i te mau mea materia e mâha roa. Te parau ra te Koheleta 5:10 e: “O tei nounou i te ario ra, e ore ïa e mauruuru i te ario; e tei nounou i te taoˈa ra, e ore ïa e mauruuru i te taoˈa e ia rahi noa ˈtu.” Oia atoa, “o tei nounou” i te mana, i te mau taoˈa, aore ra i te taatiraa o te tino, e ore roa ˈtu oia e mauruuru, noa ˈtu te rahiraa taoˈa ta ˈna e fanaˈo ra.
Eiaha roa ˈtu e faarue i te tiaturiraa e ora mai
Te hoê ravea faufaa no te ora mai, o te tapearaa ïa i te hoê huru feruriraa tiaturi e te maitai. I te tahi taime, mea iti ta outou e nehenehe e rave no te ape i te mana o te feia nounou. Ei hiˈoraa, mea pinepine e mea iti roa te ravea a te feia pohe poia, no te ape i te ati o ta ratou e faaruru nei. Tera râ, eiaha e tuu; eiaha e taora i te tauera. “Mea ohie ia faarue outou, ia hiˈa e ia faainohia e te aroharaa ia ˈna iho” ia faaruru anaˈe outou i te hoê huru tupuraa fifi aore ra atâta, o ta The SAS Survival Handbook ïa e parau ra. Eiaha e hema i te mau manaˈo e te mau manaˈo horuhoru iino. E maere paha outou e e nehenehe ta outou e faaruru. “Ua faaite te tahi mau tane e mau vahine e e nehenehe ta ratou e ora mai i roto i te mau huru tupuraa iino roa ˈˈe,” o ta taua noâ ïa buka ra e parau ra. Eaha ta ratou i rave? Ua ora mai ratou, o ta te buka ïa e parau ra, “no te mea ua hinaaro mau ratou e na reira.” Ia papu to outou hinaaro e eiaha outou e haaparuparuhia e teie faanahoraa nounou.
Ua ora mai o James Scott, i faahitihia ˈtu na i te omuaraa, i te pae hopea i te mea o te nehenehe e riro ei menema no ˈna i Himalaya. Ua parau oia e ua horoa mai to ˈna tutavaraa e ora mai i te tahi haapiiraa faufaa na ˈna. Eaha ïa? “Aita e tautooraa fifi roa ia faaruru i roto i te oraraa,” o ta ˈna ïa i parau. Ua huti atoa mai o Tim Macartney-Snape i te tahi haapiiraa, e taata paiuma mouˈa aravihi oia o tei maere e ua nehenehe o James Scott e faaoromai e tae noa ˈtu i to ˈna itearaahia mai. Teie ta ˈna i parau: “A ite-noa-hia ˈi te tahi tapao o te tiaturiraa, eiaha roa outou e tuu.” No reira, noa ˈtu te ino o te huru tupuraa, e faaino roa ˈtu â outou i te mau mea mai te peu e ua erehia outou i te tiaturiraa. Eiaha roa ˈtu e faarue i te tiaturiraa e ora mai.
Tera râ, te vai ra anei te tahi “tapao o te tiaturiraa,” te tahi ravea mau no te ora mai roto mai i te hoê ao tei î roa i te nounou? E faaore-roa-hia anei te feia nounou o te faaino nei i teie palaneta e te ora o te mau miria taata? Inaha, te vai ra te hoê ravea papu e ora mai. E hiˈo anaˈe i te pahonoraa a te Bibilia i roto i te tumu parau i muri nei.
[Nota i raro i te api]
a A hiˈo i te tumu parau “Te haavîraa uˈana—Nafea ia paruru ia outou,” i roto i te A ara mai na! o te 8 no Eperera 1989, mau api 7-10.
[Tumu parau tarenihia i te api 7]
Mau faaararaa a te Bibilia i te taime au
Maseli 20:23 “E mea [“riri,” MN] na Iehova te mau tapao au ore; e te mau faito haavare ra, e ere ïa i te mea maitai.”
Ieremia 5:26, 28 “Te vai atura hoi te feia paieti ore i roto i to ˈu ra mau taata, te tiai maite ra ratou, mai te here manu ra; ua tuu hoi ratou i te marei, ia noaa ia ratou te taata. . . . Ua poria ratou e ua hinuhinu: ua hau to ratou ino i to te paieti ore, area te parau ra aore ratou i faatia, te parau a te otare, te maitai noa ra râ ratou; e aore hoi i haapao i te parau a te veve ra.”
Ephesia 4:17-19 “E teie nei, teie ta ˈu parau, ta te Fatu ta ˈu e faaite hua ˈtu nei, Atire roa outou i te haere i ta te tahi pae Etene haerea, i te haapaoraa i te parau maamaa a to ratou aau, ma te manaˈo haapourihia, e te taa ê hoi i te ora a te Atua i te ite ore i roto ia ratou, e no te etaeta o to ratou aau: e no te ite ore i te haama, ua horoa noa ia ratou iho i te mau peu taiata ra, ei rave i te mau parau faufau atoa ma te ru rahi.”
Kolosa 3:5 “E tena na, uumi iho i to outou mau melo i te mau mea o teie nei ao, mai te faaturi, te parau faufau ra, te paia ra, te hinaaro tia ore ra, e te nounou taoˈa, e haamori idolo ïa.”
Timoteo 2, 3:1-5 “E tupu te ati rahi i taua anotau hopea nei, ia ite mai oe. E riro te taata nei ei miimii, e nounou moni, e faaahaaha, e teoteo, e faaino, e faaroo ore i te metua, e mauruuru ore, e te viivii, e aroha ore, e tahemo parau au, e pari haavare noa, e haapao ore, e iria, e te au ore i te taata maitatai ra, e haavare, e mârô, e faateitei, e te hinaaro i te mau mea e navenave ai ra aore hinaaro i te Atua, e hohoˈa paieti hoi to ratou, o te puai râ o te reira ra, ua hunahia ïa ia ratou, e fariu ê oe i te reira.”
Petero 2, 2:3 “No te nounou taoˈa ra, e taoˈahia ta ratou ia outou i ta ratou parau haavare: aita râ ta ratou utua i faaitehia i tahito ra i faatautau, e to ratou pohe aore ïa i varea i te taoto.”