Hiˈoraa i nia i teie nei ao
Tutoo—E “ati ru no te ao nei”
I te mau matahiti atoa, te haapohe nei te maˈi tutoo i te taata paari hau atu i te taatoaraa o te mau maˈi mai te SIDA, te malaria, e te mau maˈi no te pae rua ma, o ta te Faanahonahoraa no te oraora-maitai-raa na te ao nei (OMS) ïa e faaite ra. I te mau tetoni atoa, e roohia te hoê taata i te hoê vahi i te tirotiro o te tutoo. E nehenehe oia e pee na roto i te hota aore ra te maitihe. Te manaˈo nei te OMS e, i roto i te hoê ahuru matahiti, e 300 mirioni taata te roohia i te tirotiro o te tutoo e e 30 mirioni o te pohe. Te mea ino roa ˈtu â, no te mea ua faura mai te tahi mau huru maˈi tutoo o te ore e pohe i te raau, peneiaˈe eita teie maˈi e nehenehe faahou e ora. Ia au i te OMS, “e 5-10 % noa o te mau taata e tirotiro to ratou, o te maˈihia aore ra o te haaparare atu, no te mea na te ravea parururaa o to ratou tino i ‘tapea’ i te tirotiro o te tutoo. Noa ˈtu râ, no te ino o te parareraa o te maˈi, ua parau te OMS e e “ati ru [teie] no te ao nei”—a tahi ra ïa parau mai te reira te huru i faahitihia e te OMS.
Heruraa ia Sodoma e Gomora
Te parau nei vetahi mau ihipǎpǎ Tuete e ua itea mai ia ratou ia Sodoma e o Gomora no tahito ra. Turuhia mai e te Piha toroa no te mau Taoˈa tahito no Amman, ua ite mai te mau aivanaa i te reira i El Lisan, i te pae hitia o te râ o te Miti Pohe, i Jordanie. Te faataa ra te vea Tuete ra Östgöta-Correspondenten e mea maere roa i te itearaahia mai te mau toetoea o te mau patu i haamouhia tau 1900 matahiti hou te Mesia. Te tiaturi nei te feia ihipǎpǎ e ua itea mai ia ratou ia Sodoma e o Gomora. I muri aˈe i to ratou hiˈopoaraa i te mau taoˈa araea, te mau patu, te mau menema, e te mau ofai, ua faaoti ratou e ua haamouhia te mau oire e te hoê ati natura. Tera râ, te faaite ra te Bibilia e na te Atua iho i haamou i teie mau oire no ta ratou mau peu faufau.
Te atâta o te upaupa puai
E nehenehe te mau hautiraa upaupa rock e faaturi roa i te tariˈa, o ta te vea ra New Scientist ïa e faataa ra. Ua tuatapapa te taote Farani rapaau i te tariˈa ra o Christian Meyer-Bisch, 1364 taata mai te 14 tae atu i te 40 matahiti, e ua itea mai ia ˈna e e rave rahi o te feia haere tamau i te mau hautiraa upaupa o tei turi-rii-hia te tariˈa. Te faaara ra o Meyer-Bisch e, no te mea e mea haere roa te taata i te mau hautiraa upaupa rock, e ere faahou teie mau faainoraa “i te fifi no te taata tataitahi, no te oraora-maitai-raa râ o te huiraatira taatoa.”
Te ino noa ˈtura te haerea o te mau vahine
• Te faataa ra te hoê vea no Brisbane, te Sunday Mail, e te rahi noa ˈtura te mau vahine apî i Auteralia o te parau ino nei. Te faataa ra te Orometua haapii ra o Max Brandle, raatira no te Pu no te mau Reo no teie nei Tau no Auteralia, e: “Ua itehia mai e te inu hua nei te mau vahine, te puhipuhi rahi nei i te avaava hau atu i ta ratou i matau na, ia faaauhia i te mau tane. Te parau ino rahi atoa nei ratou. Te vahi peapea, hoê o te mau faahopearaa oia hoi te ore nei te mau peu maitatai i matauhia na i rotopu i te mau tane e te mau vahine. Ia parau ino anaˈe te tane e te vahine, e moe oioi noa ïa te huru faahoaraa no mutaa ihora. Aita hoi e parahiraa faahou to te huru paraparau faahoa i matauhia e te mau ui na mua ˈtu, i roto i te totaiete no teie nei tau. Te ite nei au e ua parare roa te parau faufau i rotopu i te mau taurearea i teie mahana.”
• I Beresilia, ua tataipiti te faito o te mau ohipa iino ravehia e te mau vahine, i roto i te matahiti 1995. Ia au i te mutoi ra o Francisco Basile, te rahi noa ˈtura te mau vahine e taparahi nei i te taata, e eiâ nei, e e hoo nei i te raau taero, o ta te vea ra O Estado de S. Paulo ïa e faataa ra. E rave rahi mau vahine o te haamata i te rave i te ohipa ino, na roto i te puhipuhiraa i te raau taero crack i te mau arearearaa i reira te feia hoo raau taero e opere ai i te crack. Eita noa te mau vahine e riro roa mai ei tîtî no te raau taero, mea pinepine atoa râ, e hoo ratou iho i te raau taero. Ia au i teie vea, te faataa ra te raatira mutoi ra o Antônio Vilela, e: “Mea maere mau ia ite i te maraaraa o te numera o te mau vahine e hoo nei i te raau taero . . . , e aita e hiˈoraa i te matahiti.” E rave rahi, e mau vahine apî ïa i te area e 20 matahiti, te vai atoa nei râ te mau vahine i te area e 50 matahiti.
Te pure noa nei vetahi tei faaea i te haere i te pure
Ia au i te vea ra The Sydney Morning Herald, te faariro-pinepine-hia nei o Auteralia mai te hoê totaiete anaanatae ore i te faaroo, te topa nei to ˈna mau taata haere pure i te mau matahiti atoa i te mau faito raro roa. Teie râ, ua faaite te hoê maimiraa i ravehia aita i maoro aˈenei e, te pure tamau nei â vetahi mau Auteralia. Te faaite ra teie maimiraa e 1 taata paari i nia i te 5 e pure nei hoê taime i te mahana, e oia atoa, 11 % e pure nei hoê taime i te hebedoma. I roto i ta ˈna tumu parau no nia i te haapaoraa i te mau matahiti 1990, te faataa ra te Taatiraa Maimi Kerisetiano e, noa ˈtu e te iti noa ˈtura te feia haere pure, “e rave rahi mau taata o te atuatu noa nei i te tahi huru pae varua i roto i to ratou oraraa,” o ta te Herald ïa e parau ra.
Te piti o te “tapihaa” rahi o te ao nei
Ma te hoê apî tei hau atu i te 400 miria dala marite i te matahiti hoê, mea ruperupe maitai te hooraa raau taero opanihia e te ture, o ta te vea a te OMS ra World Health ïa e na ô ra. Te reira ïa te “tapihaa” maraa vitiviti roa ˈˈe i te ao nei. O te piti atoa o te tapihaa rahi o te ao nei—i muri mai i te mau mauhaa tamaˈi, na mua râ i te mori arahu. I roto i na matahiti e 30 i mairi aˈenei, ua maraa te ravea e noaa mai ai te raau taero opanihia, e ono taime. Te maraa atoa nei te faito raveraa i te mau raau faatiahia e te ture, mai te mau solvant, te mau raau e horoahia e te taote, e te ava.
Bapetizoraa hoo-pate-hia
E 300 matahiti to te Ekalesia Lutero no Tuete fanaˈoraa i te mau taairaa e te Hau. Aita râ i maoro aˈenei, ua faaite te mau tia ekalesia e, i te matahiti 2000, e faaorehia teie mau taairaa i rotopu i te Ekalesia e te Hau. Mai te mau senekele mai â, ua tapaohia te mau Tuete atoa ei melo ekalesia ia fanauhia mai ratou. Teie râ, mai te omuaraa o te matahiti 1996 mai â, ua haamauhia te tiaraa melo ekalesia i nia i te bapetizoraa. Te na ô ra te vea ra Dagens Industri e, te faaite ra te arii epikopo e e ravehia te hoê porotarama hooraa puai, e e haere roa ˈtu te mau ekalesiatiko na te mau fare no te ‘hoo i te bapetizoraa.’ Te parauhia ra e te rave ra te hoê vahine ekalesiatiko i Stockholm, i te hoê “ohipa hooraa uˈana” e “ta ˈna taoˈa hooraa matamua, o te bapetizoraa ïa.” Te faataa ra te vea ra Må Bra e e horoa te hoê paroita na te mau pêpe atoa e afaihia mai e bapetizo i te hoê buka moni e te tino moni ra e 100 kronor Tuete (15 dala marite).
Tamahine apî tei hapû
I Beresilia, i te matahiti 1994, ia au i te Pu no te Teotarafia e te Numera no Beresilia, 11 457 tamahine tei raro mai i te 15 matahiti o tei fanau. Ua maraa te numera o te mau tamahine i hapû e 391 % i roto i na matahiti 18 i mairi aˈenei, area te maraaraa o te huiraatira ra, e 42,5 % noa ïa i roto i tera area. Ua maraa te numera o te mau tamahine i rotopu i te 15 e te 19 matahiti o tei fanau e 60 %. Te faataa ra te taote Ricardo Rego Barros no te Fare haapiiraa tuatoru a te Hau i Rio de Janeiro e “te faaitoitohia nei ia taati i te pae tino i te apîraa ra, i te vahi e faaeahia ˈi, na roto i te afata teata, te mau buka, e te mau vea,” o ta te vea ra Veja ïa e faaite ra. Ua faataa te tahi atu taata aravihi e mea fifi â no te mau metua e te mau fare haapiiraa ia haapii i te mau tamarii no nia i teie mau tumu parau.
Eita te feia mataitai tele e huru ê faahou
Aita te feia mataitai tele e huru ê faahou nei i te ohipa taatiraa i te pae tino e te vai-tahaa-raa na roto i te afata teata, mai ta ratou i huru ê na hoê ahuru matahiti i teie nei, o ta te vea ra Independent no Lonedona ïa e faataa ra. Ia au i te hoê maimiraa i ravehia na te Pu Haapuroro Beretane (BBC), ua rahi atu te mau vahine paari o te farii nei i te ohipa taatiraa i te pae tino e te vai-tahaa-raa na roto i te afata teata. Tau 41 % o te mau vahine paari aˈe o te manaˈo nei e e ere teie mau porotarama tele i te mea ino. I rotopu i te mau taurearea, tau 75 % o te farii nei i te parau ino ia faaauhia e 69 %, hoê ahuru matahiti i teie nei. Te tauiraa rahi, no nia ïa i te haerea i mua i te peu mahu. E 40 % o te mau vahine tei hau atu i te 55 matahiti, e 56 % o te mau tane i rotopu i te 35 e te 55 matahiti, e 70 % o te mau taurearea tamaroa i rotopu i te 18 tae atu i te 34 matahiti, o te manaˈo nei e e ere te faaiteraa i te oraraa o te mahu na roto i te afata teata i te mea ino—te hoê ïa maraaraa e 20 % i roto i na matahiti hoê ahuru i mairi aˈenei.
Ua faahapa te hoê epikopo i te paari o te Bibilia
I mua i te hoê apooraa i Inidia no nia i “Te mau ture e faatere ra i te faaipoiporaa e te faataaraa i rotopu i te mau Kerisetiano,” ua parau te epikopo o te pǔpǔ faaroo a Nestorius, o Poulose Mar Poulose e, eita te Bibilia e nehenehe e ravehia ei pǎpǎ ture morare. Ia au i te vea ra Indian Express, ua faaite oia e, ia parauhia e eita te haapiiraa Bibilia no nia i te faataaraa e nehenehe e tauihia, te patoihia ra ïa te haereraa i mua o te taata no teie nei tau i roto i to ˈna maramarama no nia i te mau taairaa i rotopu i te tane e te vahine. Ia au i te Express, ua faahiti te epikopo i te hoê taata ite Hindou o tei parau e e piti pae to te irava tataitahi, hoê pae e tano no te hoê tau e o te mou, tei au ïa i te manaˈo o te feia no te tau e te fenua i reira te papairaahia, e te tahi pae mea mure ore e o te ore e mou, e te tano no te mau anotau e te mau fenua atoa. “I roto i te Bibilia,” o ta te epikopo ïa i parau, “e tia ia tatou ia faataa ê i te huero e te paa. E tia ia tatou ia faataa ê i te parau mau mure ore e te faahaperaa a te ihotumu . . . e ia faaoti e eaha te aveiˈa o to tatou iho oraraa.”