VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g88 8/1 api 5-6
  • Eiaha e faahoro puai roa eiaha atoa e iria noa!

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Eiaha e faahoro puai roa eiaha atoa e iria noa!
  • A ara mai na! 1988
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • A ara i te iria!
  • Te parururaa i te ati purumu—Te hoê titauraa rû mau
  • Te hoê huru faahororaa papu aˈe
    A ara mai na! 1988
  • Ua ineine anei au no te faahoro i te pereoo?
    A ara mai na! 1989
  • Te hae na nia i te purumu—Nafea outou ia faaruru i te reira?
    A ara mai na! 1997
  • Te parururaa i te ati purumu—Te hoê titauraa rû
    A ara mai na! 1988
Ite hau atu â
A ara mai na! 1988
g88 8/1 api 5-6

Eiaha e faahoro puai roa eiaha atoa e iria noa!

“AHANI e no teie mahana te hamaniraahia te pereoo, e opani-roa-hia ïa”, te parau ïa a Geoff Large, faatere piti no nia i te purumu no te taatiraa beretane RoSPA (Totaite na te hau no te parururaa i te ati purumu). “Eita roa e tia ia faatiahia ia hoohia te hoê mauhaa o te haapepe aore ra o te haapohe 300 000 taata i te mau matahiti atoa, i roto noa i te fenua Beretane.”

Ua ite iho â te feia hamani pereoo e e mea ataâta iho â te taoˈa ta ratou e hoo nei; te haamauˈa nei ratou i te tino moni rahi mau e te faaitoito ra ratou no te haamaitai i te parururaa i roto i te mau pereoo faito apî. Teie râ te parau ta tatou e nehenehe e taio i roto i te vea ra no Lonedona Sunday Express Magazine: “Ua ite te mau taata faahoro e haapeapea nei no to ratou parururaa e mea moni rahi te paruru i te pereoo — e te mau horopatete.” E noa ˈtu â ïa e te haapuai nei te mau faaiteiteraa no nia i te mau ravea no te parururaa, eaha teie e huti nei i te manaˈo o te taata hoo? Mea pinepine, o te mau ohipa faahiahia ïa o te pereoo, to ˈna puai, to ˈna tere, e to ˈna huru hamaniraa e to ˈna puroroa.

Te manaˈo ra te haava faatuhaahia o Richard Spiegel e “mea au roa [na te feia faahoro pereoo purutia] te tere puai roa (...), noa ˈtu â ïa e teie te tumu matamua roa no te mau ati purumu”. I to ˈna manaˈoraa, o taua huru ra teie e haafaufaa-rahi-hia nei e “te mau faaiteiteraa no te mau pereoo”. Mai te reira atoa anei i roto i to outou fenua?

Te tahi atu â mau tumu taa ê, mai te maraaraa te rahiraa o te mau pereoo e tere ra e te inoraa te mau purumu, tei haafifi rahi roa ˈtu â i te faahororaa pereoo i roto e rave rahi mau fenua. Te faataa mai nei te hoê maimiraa i ravehia i Beresilia, i te ati e tupu mai i nia i te maaraa purumu aita i tuuhia te mau tabula faaararaa. Te parau ra te vea Brazil Herald, e: “I taua mau vahi ra hoê aore ra e rave rahi feia faahoro e hitimahuta ra e e feaapiti ra, na te reira ïa e faatupu roa ˈtu i te hoê ati purumu.”

I mua i taua mau fifi ra, e tia roa ïa i te feia faahoro i te pereoo e tere puai, ia feruri maitai, ia ite maitai i te faahoro e ia haapeapea no vetahi ê. Te parau ra te buka tuete Trygg i trafiken? (Mea papu anei te purumu?) e: “I muri noa ˈˈe i te tiamâraa no te maiti, ua riro te parau faatia no te faahoro i te pereoo ei taoˈa faufaa roa ˈˈe ta te totaiete e horoa ra na outou.”

A ara i te iria!

Te haapohe nei te faahoro puai. Te haapohe nei te ava. ‘Tera râ, e parau mai paha outou e, te auraro nei au i te mau taotiaraa i te tere puai, e aita vau e inu nei hou vau a faahoro ai i to ˈu pereoo. Ua taa ia ˈu e te faahororaa i te pereoo, te vai ra ïa te ora e te pohe. Eaha ˈtu â ïa ta ˈu e rave?’

“Te faarahi nei te pereoo i te hoê ravea no te taata ia haere i tera vahi e i tera vahi, e te horoa nei oia i te ravea vitiviti roa ˈtu ia haere i te vahi atea roa i te haere avae noa”, ta te taote ïa no te pae feruriraa o Zulnara Port Brasil i papai. Ua parau faahou oia e: “E ere te reira i te mea ino.” Tei hea te fifi? Ia au ia Zulnara tane, “tei te huru ïa o te faaohiparaa a te taata tataitahi i teie puai.”

Mea papu maitai e hoê â to outou manaˈo e to te vea farani ra Le Monde: “Te hoê huru feruriraa tei parare e tei atuatuhia (...) teie e turai nei ia tatou ia faariro i te faahororaa pereoo mai te hoê taipe no te puai (...). Mai te peu e aita ta tatou e nehenehe e ape i te maamaa (...) a vetahi ê, e nehenehe ra tatou e faaau i ta tatou iho huru faahororaa.” — Na matou e haapapu nei.

Ua riro te faahororaa i te pereoo i teie nei ei mea fifi roa e te ataâta hoi no te “maraaraa te iria e te faatura ore o te feia faahoro”, ta te vea Glasgow Herald ïa i parau. No te iteraa i te mau tumu o te pohe-rahi-raa i nia i te purumu, a amui atoa mai “te feia faahoro haapao ore noa ˈtu te ati e tupu mai e te feia mea au na ratou i te faaô haere na roto i te tereraa pereoo”; “te haere noa nei” teie mau ohipa “i te rahi, ua tae roa te reira i te taputoraa e i te mau faaûraa pereoo”. I te fenua Canada, te parau nei te faatere o te mau mutoi, o Ken Cocke e: “Ua aramoinahia i te feia faahoro i te mau ture atoa e te rû noa nei ratou. Te manaˈohia nei e mea tia iho â ia iria; e faaô iho â te taata e aita hoê noa ˈˈe taata e tiai faahou nei i roto i te reni.”

Te faatupu ra teie huru iria o te feia faahoro i te fifi mau. Te parau ra te vea Rheinischer Merkur e: “Te hape ino roa ˈˈe o te tapiri-roa-raa ˈtu ïa i te tahi pereoo. (...) Mea iti roa te feia faahoro te nehenehe e ite i te ohipa a te tahi. Ei hiˈoraa, te faariro pinepine nei te feia e pereoo tere puai to ratou i te mau pereoo e piti huira ei haamǎtaˈuraa no ratou. Te manaˈo ra ratou e te faatihaehaehia ra ratou e e pohehae roa ratou; e nehenehe râ te pohehae e faatupu ohie noa i te iria.” No te pinepine hoi o teie hape ua faaite roa mai “te hoê taata i nia i te toru tei anianihia te manaˈo e ua riri roa oia e ua inoino roa no te mea ua faahemohia oia”.

Te parururaa i te ati purumu—Te hoê titauraa rû mau

E au ra e, te faaite ra te haavîraa uˈana e vai ra i nia i te mau purumu no Marite i teie huru iria. Ua faˈi te hoê tumu parau no te 3 no atete 1987 i roto i te Wall Street Journal i raro aˈe i te upoo parau ra “Te haere noa ˈtura te feia faahoro pereoo i te ino-roa-raa” e: “I roto e rave rahi oire o te fenua, te ite nei te mau mutoi i te hoê maraaraa o te mau paaina pupuhi, te mau taputoraa e e rave rahi atu â haavîraa uˈana i nia i te mau purumu, o te haamata hoi na roto noa i te mau marôraa. I roto i te tahi mau tupuraa, ua taparahi-pohe-roa-hia te tahi mau taata faahoro pereoo.” E nehenehe e taiohia i roto i te New York Times no te 6 no atete 1987: “Mai te afaraa o te avae tiunu mai ïa, ua faatupu te haavîraa uˈana i nia i te mau purumu rarahi no Kalifornia apatoa e 4 taata pohe (...) e 15 feia pepe.”

Mea papu maitai ïa te reira: te ara-maite-raa ia faahoro e mea titau-mau-hia ïa, no te maitai o te taata faatere e no vetahi ê atoa. I muri aˈe, i to ˈna faahitiraa ma te peapea i te rahiraa o te feia e pohe ra i te mau matahiti atoa i nia i te mau purumu no Beretane, ua horoa o John Moore, faatere hau tahito no te utaraa taata, i teie aˈoraa: “E tia te parururaa i te ati purumu (...) ia riro mai ei ohipa rû mau no te mau taata atoa e tere ra na nia i te purumu.”

No nia i te faaohiparaa, nafea ïa e roaa ˈi te hoê faahororaa papu aˈe? Eaha te tia ia ara maitai? Eaha te mau aˈoraa a te feia faahoro ara maitai e te ite maitai i te faahoro? Na te tumu parau i muri nei, oia hoi “Te hoê huru faahororaa papu aˈe”, e pahono mai i teie mau uiraa.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono