Faaamuraa i te tamarii—No te aha e nafea?
NO TE aha te rahiraa o te mau tamarii faaamuhia i topa roa ˈi i Beretane i roto i na matahiti e 20 i mairi aˈenei? E piti paha tumu—te haamaruaraa tamarii faatiahia e te ture e te rahi-roa-raa te taata e farii nei e ia rave te hoê metua vahine i ta ˈna tamarii e aita ta ˈna e tane. Te faarirohia nei te utuafare hoê anaˈe metua ei hopoia o te nehenehe e amohia ma te manuïa i roto i te totaiete o teie nei tau.
Hau iti noa ˈtu i te 100 matahiti i teie nei, e ere ïa mai te reira te huru. I to Polly, te metua vahine o Edgar Wallace, te taata beretane o tei papai i te mau buka aamu taparahi taata, hapûraa no te tamaiti a to ˈna paoti ohipa, ua tapuni oia no te fanau huna. E iva mahana to Edgar i to te vahine faafanau faanahoraa e ia haapao te vahine a George Freeman, te hoê taata faauta tauihaa i te matete hooraa iˈa no Billingsgate i Lonedona, ia ˈna. Auahuru tamarii ta Freeman ma na raua iho, e ua paari mai o Edgar i raro aˈe i te iˈoa ra o Dick Freeman. Ua hapono tamau o Polly i te moni ia aupuruhia ta ˈna tamarii, e aita te metua tane i ite noa ˈˈe e e tamaiti ta ˈna.
I teie mahana, ia ore te mau pepe e hinaarohia, mea pinepine e na te mau tia a te hau e haapao ia ratou. E rave rahi tamarii e na reirahia nei no te mea e tia ratou ia paruruhia i te hamani-ino-raa aore ra no te mea e huma melo aore ra e huma roro ratou. Te haere noa mai nei te mau tamarii tei riro ei otare i muri aˈe i te mau ohipa riaria o te tamaˈi e te mau pepe i fanauhia mai i te maferaraahia to ratou mama, e faarahi i te numera o te mau tamarii e hiaai rahi nei i te here e te paruru a te mau metua—oia hoi ia faaamuhia ratou.
E faaamu anei aore ra eita?
E ere i te mea ohie ia faaamu i te hoê tamarii, e e ere i te mea paari ia rave ru noa i te faaotiraa. Mai te peu e ua pohe ta oe pepe, mea maitai aˈe ia tiai ia mǎrû rii mai to oe mauiui aore ra to oe oto hou a rave ai i te faaotiraa hopea e faaamu i te tahi tamarii. Hoê â huru no te hoê tane e te hoê vahine tei faaarahia e eita ta raua tamarii e noaa.
Te vai ra to te tamarii tataitahi te tahi mau huru otahi roa no ǒ mai i to ˈna mau metua ra. E pinepine te mau metua i te maere i te mau huru taa ê o ta ratou iho mau tamarii, tera râ mea fifi roa ia faataa eaha te huru o te hoê pepe i te pae feruriraa e i te pae no te mau manaˈo hohonu, mai te peu e aita i itehia e o vai râ to ˈna mau metua.
Mea faufaa anei no outou ia manuïa te tamarii i te haapiiraa? Mai te peu e e, eaha ïa to outou huru mai te peu e eita e naeahia i te tamarii ta outou e faaamu ra te faito ta outou e tiaturi ra? Mai te peu e e huma melo aore ra e huma roro ta outou tamarii, e maraa anei ia outou ia faaruru i taua hopoia ra?
E uiui mai te mau rave ohipa haamatarohia a te mau pu faaamuraa tamarii aore ra te mau rave ohipa turuutaa a te hau, ia outou i teie mau huru uiraa hou outou a rave ai i ta outou faaotiraa. Ta ratou tapitapiraa matamua, te maitairaa ïa e te oaoaraa o te tamarii.
Ia faaoti outou e faaamu i te tamarii . . .
Te vai ra ta te fenua tataitahi ta ˈna iho mau ture e mau faatureraa i te pae no te faaamuraa i te tamarii, te tia ia tuatapapahia. I Beretane, te vai ra e mau hanere taiete haapao i te faaamuraa tamarii, e mea pinepine ratou i te rave amui i te ohipa e te mau tia mana a te hau. E mau ture taa ê ta te mau taiete tataitahi.
Te hoê peu matauhia i Beretane, o te mau amuimuiraa ïa no te faaamu i te tamarii, i reira e farerei te tahi mau metua e opua ra e faaamu i te tamarii, e te mau tamarii e tiai nei ia faaamuhia ratou, ma te ape râ i te hepohepo o te farerei-hoê-hoê-raa i te tamarii. No te huru auhoa o taua mau amuimuiraa ra, mea ohie aˈe no te mau metua ia ore e farii e faaamu i tera aore ra i tera tamarii, e eita atoa ïa te mau tamarii e huru ê, no te mea aita te hoê tamarii i faataa-ê-hia mai te mea e o ˈna anaˈe te anaanataehia ra.
Mea pinepine, e titauhia te tahi faito matahiti no te feia e opua ra e faaamu i te tamarii, i te area e 35 aore ra 40 matahiti—noa ˈtu e e tano teie nei titauraa no te faaamuraa i te mau pepe, eiaha paha no te mau tamarii paari aˈe. Te na ô ra te mau taiete haapao i te faaamuraa tamarii e, i roto i te faito matahiti taotiahia, te hiˈo-atoa-hia ra te roaraa o te oraraa e toe nei i te mau metua. Teie râ, ua papu ia ratou e, mea rahi aˈe te ite i noaa mai i te feia paari aˈe.
Tau matahiti na mua ˈtu, o te feia faaipoipohia anaˈe te nehenehe e faaamu i te tamarii. I teie mahana, e nehenehe te feia faaipoipo-ore-hia e ani e e manuïa i te faaamu i te tahi mau tamarii. Oia atoa, e ere te ereraa i te ohipa e te hapepa i te mau tumu e patoihia ˈi te mau metua e opua ra e faaamu i te tamarii. Teie hoi te uiraa faufaa roa ˈˈe, Eaha ta teie faanahoraa e hopoi mai no te tamarii?
Noa ˈtu e e faaotihia te hoê faaamuraa tamarii, e riro te mau metua i te hiˈopoa-tamau-hia no te haapapu e te tere maitai ra te mau ohipa.
Tamarii nunaa ê?
A toru ahuru matahiti i teie nei i Beretane, mea fifi roa ia horoa i te mau tamarii ereere ia faaamuhia e te mau utuafare ereere, e no reira, e rave rahi tei faaamuhia e te mau metua uouo. Mai te matahiti 1989 mai, te huru raveraa faaotihia i te fenua Beretane, oia hoi ia tuuhia te mau tamarii i roto i te rima o te mau metua faaamu hoê â nunaa. Te manaˈohia ra e, na roto i teie raveraa, e faaau ohie aˈe te hoê tamarii i to ˈna nunaa taata e to ˈna ihotumu. Ua faatupu râ te reira i te mau tupuraa huru ê roa.
Aita i maoro aˈenei, ua faatia te vea ra The Sunday Times e ua “tapaohia” vetahi mau metua uouo “ei feia ‘ereere’” ia nehenehe ratou e faaamu i te hoê tamarii ereere. E ere i te mea varavara ia aupuru te mau metua uouo i te hoê tamarii ereere, oia hoi te auraa e haapao ratou ia ˈna i roto noa i te hoê area taime. Teie râ, mai te peu e i muri iho, eita ratou e faatiahia ia faaamu roa i teie tamarii, e nehenehe te mau metua e te tamarii atoa e mauiui hohonu roa.
Aita i maoro aˈenei, ua faaruru te hoê tane e te hoê vahine faaipoipohia no Ekosia, tei aupuru e piti tamarii no Inidia mai e ono matahiti te maoro, i te fifi matauhia o te faaamuraa i te tamarii e ere hoê â nunaa taata. Ua faatia te tiribuna i teie faaamuraa ma te haapapu e “e rave” te mau metua “i te mau tutavaraa atoa no te ara e ia ite te mau tamarii i to raua tiaraa [nunaa] e ia paari mai raua ma te papu i to raua nunaa tumu e ta raua mau peu tumu,” o ta te vea ra The Times ïa e faatia ra. I roto i teie hiˈoraa, ua haamata aˈena te mau metua faaamu i te na reira. Te haapiihia ra na tamarii i te reo Pendjabi e i te tahi taime, ua oomo raua i te ahu no to raua fenua.
E rave rahi te farii ra i te mau faataaraa a te auvaha vahine a te tuhaa turuutaa no Beretane, o tei parau e e tia ia faatiahia ia faaamu te mau metua i te tamarii e ere hoê â nunaa. Ua parau oia e: “Te ora nei tatou i roto i te hoê totaiete nunaa rau, e e tia ia ite-atoa-hia teie tapao i roto i te aupururaa e te faaamuraa i te tamarii.”
Tamarii no te fenua ê?
Ua riro te faaamuraa i te tamarii no te mau fenua ěê mai, ei ‘ohipa o tei maraa taue,’ ia au i te vea ra The Independent. Noa ˈtu e te faaite ra te mau tabula e, aita paha vetahi o teie mau huru raveraa i faatiahia e te ture, o Europa Hitia o te râ te pu e noaa mai ai te rahiraa o te mau tamarii e faaamuhia i Beretane.
Ei hiˈoraa, ua faaruehia vetahi mau pepe tei fanauhia i te maferaraahia te mau vahine i te tau a amaha ˈi o Yugoslavia tahito ra. Te na ôhia ra e, ua haamaruahia vetahi ahiri e aita te tahi “taata faaau pepe” i tapea i te reira, tei tǎpǔ e e horoa-faaamu-hia teie mau aiû ahiri e e fanauhia mai ratou. Te tapitapi nei râ te mau faatereraa o te mau fenua no te pae Tooa o te râ no nia i te moni e aufauhia ra ia noaa mai teie mau tamarii faaamu.
Te tahi tapitapiraa rahi atu â, no nia ïa i te mau papie e faaî-hape-hia e te mau taote i te taime fanauraa. Ua faatia te vea ra The European e ua faaite vetahi mau mama no te fenua Ukraine e, ua parauhia mai ratou e ua pohe to ratou pepe i te fanauraa. Ua na ô-atoa-hia e ua hoohia teie mau pepe i muri iho. Peneiaˈe ua faaarahia vetahi mau mama e e huma roro ta ratou mau tamarii. I roto i teie tupuraa taiâ, mea ohie aˈe ia râma i te mau mama o tei hepohepo roa ia horoa faaamu i ta ratou mau tamarii. Peneiaˈe aita te tahi atu mau tamarii i tapae i te mau fare tamarii otare, te vahi ratou e afaihia ˈi, tera râ, ua faatioihia ratou i te mau fenua ěê.
Te maraa ra te inoino i roto i te mau fenua ravai ore. Te na ô ra ratou e, mea maitai aˈe ia tutava te mau nunaa ona no te pae Tooa o te râ, i te tauturu i te mau utuafare o taua mau fenua ra, ia haapao i ta ratou mau tamarii i to ratou iho vahi, eiaha râ e afai ia ratou e horoa faaamu i roto i te hoê nunaa ihotumu ê.
E tia atoa i te mau nunaa no te pae Tooa o te râ ia papu i te peu no tahito mai â, o te mau fetii tapiri, e niu hoi no te oraraa huiraatira i roto i te ihotumu o te mau nunaa e rave rahi. Eita te hoê tamarii e erehia i te aupuru mai te peu e te ora ra oia i roto i te mau opu fetii, noa ˈtu e e pohe to ˈna mau metua. Taa ê atu i te mau fetii piri, mai te papa aore ra te mama ruau, e faariro te tahi atu mau fetii tapiri, mai te mau tati e te mau tonton, i teie tamarii mai te mea e na ratou iho, e ia ani noa mai te taata ê ia faaamu ia ˈna, eita ratou e taa e no te aha e e hiˈo ratou i te reira mai te tahi aniraa tia ore roa.a
E ere i te mea ohie ia rave i te faanahoraa no te faaamu i te hoê tamarii, e noa ˈtu e e faaoti-roa-hia, e titauhia ia rohi puai ia manuïa te reira. Mai ta tatou râ e ite atu, te vai atoa ra te mau oaoaraa rahi.
[Nota i raro i te api]
a No nia i te tuatapaparaa i te peu e horoa i te tamarii i te tahi atu mau fetii, a hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no setepa 1988, mau api 28-30 (farani), neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
[Tumu parau tarenihia i te api 5]
E imi anei ta ˈu tamaiti ia ˈu?
UA FAATAA to ˈu na metua ia raua, i te 11raa o to ˈu matahiti. E hinaaro rahi hoi to ˈu i te here. I to ˈu haereraa i te haapiiraa tuatoru, ua here au i te hoê tamaroa; tera hoi ta ˈu ravea e ia herehia mai au. Ua peapea roa râ vau i te iteraa e ua hapû vau. E tupuraa maau roa. E tamarii noâ hoi mâua to ˈu hoa haapiiraa. Aita vau i rave aˈenei i te raau taero, i inu aˈenei i te ava, aore ra i puhipuhi aˈenei i te avaava, tera râ, ua ino-roa-hia to ˈu hoa mai te tau a rave ai oia i te raau taero ra LSD.
Ua faaitoitohia vau ia haamarua i ta ˈu tamarii, tera râ, ua paraparau mai to ˈu papa eiaha e na reira. Aita vau i hinaaro ia hapû, aita atoa râ vau i hinaaro e haapohe i teie aiû iti. I to ˈu fanauraa i ta ˈu tamaiti i te matahiti 1978 ra, ua faaoti ihora vau eiaha e papai i te iˈoa o to ˈna papa i nia i ta ˈna parau fanauraa, ia ore oia ia itehia mai e te papa. Inaha, ua farii au i te horoa i te pepe e faaamu i to ˈna fanauraahia mai iho â; no reira, ua faataa-ê-hia mâua i tera iho taime, e ua afaihia oia e na te pae turuutaa e haapao. Aita vau i ite aˈe ia ˈna. Ua taui râ vau i to ˈu manaˈo i muri iho. Ua rave maira vau i ta ˈu pepe mai taua haapaoraa turuutaa ra, e ua tamata aˈera vau i te mau ravea atoa e na ˈu iho e rave ia ˈna. Aita râ ta ˈu i nehenehe, fatata to ˈu upoo i te ino-roa-hia.
Fatata e ono avaˈe to ta ˈu tamaiti i te taeraa mai te parau faaamuraa, e ua tia roa ia ˈu ia horoa ia ˈna. Te haamanaˈo ra vau e, mai te mea e ua patiahia vau i te tipi. Ua pohe te manaˈo aroha i roto ia ˈu. I te taime noa a fanaˈo ai au i te tauturu i te pae feruriraa a te feia aravihi i na matahiti e piti i mairi aˈenei, i manuïa ˈi au i te faatupu i te mau taairaa au maitai e te taata. Eita ta ˈu e nehenehe e oto—aita hoi ta ˈu tamaiti i pohe. Eita atoa râ ta ˈu e nehenehe e manaˈonaˈo ia ˈna—aita hoi au i faatia ia ˈu ia na reira. E mea peapea roa.
Te mea mauiui roa ˈtu râ, ia faaroo anaˈe vau i te taata ia parau e: “Ua horoa faaamu oe i ta oe tamarii, aita oe i here ia ˈna.” E ere râ mai te reira no ˈu nei! No to ˈu here i ta ˈu tamaiti, no reira vau i horoa ˈi ia ˈna! E tae roa i te minuti hopea, ua aniani noa vau ia ˈu iho e: ‘Eaha ta ˈu e rave? Eaha ta ˈu e nehenehe e rave?’ Aita ˈtu e ravea. Ua ite au e eita e maraa ia ˈu e e mauiui to ˈu pepe mai te peu e e tamata vau i te tapea mai ia ˈna.
I teie nei i Beretane, te farii nei te totaiete taata i te mau utuafare hoê anaˈe metua—e ere râ mai te reira i te taime a fanau ai au. Ahiri au i nehenehe e haapao i ta ˈu tamaiti ma te au. Peneiaˈe e tauturu mai te mau aˈoraa o ta ˈu i fanaˈo iho nei i taua taime ra, i teie nei râ, ua maoro roa. Te ora noa ra anei ta ˈu tamaiti? Eaha ïa to ˈna huru i teie nei? Ia naeahia ratou i te 18 matahiti, e faatia te ture i te mau tamarii faaamu ia maimi i to ratou mau metua. Te aniani noa nei au e e imi anei ta ˈu tamaiti ia ˈu.—Na te hoê vahine taio.
[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 8]
Ua manuïa no matou
E TA mâua e piti taurearea tamaroa, e utuafare beretane oaoa matou e te tahoê. Aita matou i manaˈo noa ˈˈe e e noaa mai ta matou te hoê tamahine nunaa ê. I reira to Cathy fauraraa mai i roto i to matou oraraa. Ua fanauhia o Cathy i Lonedona, i te fenua Beretane. Ua paari oia ei katolika, tera râ, i to ˈna nainairaa, ua haere oia e to ˈna metua vahine i te tahi mau putuputuraa i te Piha no te Basileia a te mau Ite no Iehova. I te 10raa râ o to ˈna matahiti, ua tuuhia oia i roto i te hoê fare haapaoraa tamarii.
Noa ˈtu e mea fifi aˈe no ˈna i tera vahi, ua imi noa râ o ˈna i te ravea no te haere i te mau putuputuraa i te Piha no te Basileia, i reira hoi to matou farereiraa ia ˈna. E tamahine maramarama roa o Cathy. I to ta ˈu vahine e o vau haereraa e hiˈo ia ˈna i te fare haapaoraa tamarii, ua tapao mâua e ua î roa te papai i pihai iho i to ˈna roˈi i te mau hohoˈa animala e te mau fenua, eiaha râ to te feia himene tuiroo ta te tahi atu mau tamahine e tapiri i nia i te papai.
Maa taime i muri iho, ua titauhia o Cathy ia tia ˈtu i mua i te hoê tomite hiˈopoa, o tei ani mai ia ˈna e e hinaaro anei oia e faarue i te fare haapaoraa tamarii no te ora i roto i te hoê utuafare. “Hoê utuafare Ite no Iehova râ!” o ta ˈna ïa i pahono atu. I to Cathy faatiaraa mai i te reira e ta ˈna atoa i parau, puta mai nei te tahi manaˈo. Hoê piha vata to matou. E maraa anei teie hopoia ia matou? Ua paraparau aˈera matou e ua pure atoa matou i roto i te utuafare. I muri roa iho to matou iteraa e e huru raveraa apî teie ta te mau pu turuutaa—oia hoi e ani i te manaˈo o te tamarii—te hoê tamataraa o te maimihia ra i taua tau ra.
Ua uiui te mau rave ohipa turuutaa no nia ia matou i pihai iho i te mau mutoi e to matou taote, e ua paraparau atoa ratou i te feia i matau ia matou. Ua ravehia ˈtura te hoê faaauraa. Ua parauhia mai e e nehenehe matou e rave ia Cathy ia matou ra, no te hoê tau tamataraa e e nehenehe matou e faahoˈi ia ˈna mai te peu e eita matou e hinaaro ia ˈna! Ua huru ê roa matou i teie huru parau, e ua haapapu maitai atu matou e e ore roa matou e na reira. E 13 matahiti to Cathy i to matou raveraa ia ˈna e faaamu.
Te haere noa ra te taairaa no te here otahi roa i rotopu ia matou i te puairaa. Te tavini nei o Cathy i teie nei ei pionie (poro evanelia ma te taime taatoa) i roto i te hoê amuiraa farani a te mau Ite no Iehova i te tuhaa apatoerau no Lonedona. I te matahiti a reva ˈi oia no te tavini ei pionie, ua papai mai oia i te hoê poroi putapû mau: “Te na ô ra te hoê maseli e, ‘eita ta oe e nehenehe e maiti i to oe utuafare.’ Teie râ, te hinaaro nei au e haamauruuru ia outou mai te hohonuraa mai o to ˈu mafatu no te maitiraa mai ia ˈu.”
Auê matou i te mauruuru e, i to Cathy haereraa mai ia matou ra! Ua î-roa-hia to matou oraraa i te faufaa i to ˈna riroraa mai ei melo no to matou utuafare. Ua manuïa no matou!—Na te hoê taata taio.
[Hohoˈa]
O Cathy e to ˈna mau metua e mau taeae faaamu
[Hohoˈa i te api 7]
E rave rahi tamarii e hiaai rahi nei i te here e te paruru a te mau metua