Te aroraa a te taata i te mau ati
UA MAIRI e toru matahiti i teie nei, e aita te papai parau rahi ra o Boutros Boutros-Ghali no te mau Nunaa Amui i mauruuru. “Aita ta tatou ohipa i haere oioi noa i mua,” o ta ˈna ïa i parau i te hoê pǔpǔ taata aravihi i te omuaraa o te matahiti 1993. “I to ˈu aniraa ˈtu ia outou ia imi i teie nei eiaha râ a muri aˈe, ta ˈu opuaraa oia hoi te iteraa ïa e e nehenehe anei tatou e tapapa i te taime i pau. Te taime i pau? Eaha ta ˈna i manaˈo? E pae reta: IDNDR. Eaha to ratou auraa? E no te aha e ru ai?
I rotopu i te feia aravihi, ua apiti atoa o Frank Press i taua putuputuraa ra, te hoê taata tuatapapa i te mau huru o te fenua e te “Taata haamau” i te IDNDR. Hoê ahuru ma hoê matahiti i teie nei, ua haamata te taata aravihi ra o Press i te haaputuputu i te pǔpǔ aivanaa na te ao nei no te haamaraa i ta ˈna aroraa i te mau ati natura. E pae matahiti i muri iho, i te avaˈe titema 1989, ua pahono te mau Nunaa Amui i ta ˈna piiraa no te faaore i te hinaaro-ore-raa e ohipa na roto i te tapaoraa i te mau area matahiti 1990 e tae atu i te 2000 oia hoi te Hoê ahuru matahiti Na te mau fenua atoa no te Faaitiraa i te Ati Natura, aore ra IDNDR. Eaha ta ˈna tapao?
Te hoê tauiraa rahi o te feruriraa
Ua parau o Umberto G. Cordani, te hoê orometua haapii i te huru o te fenua no Beresilia e e melo atoa no te Tomite no te pae aivanaa e no te mau ravea aravihi o te IDNDR, ia A ara mai na! e te IDNDR o te hoê ïa piiraa i te mau oire na te mau fenua atoa ia amui mai i to ratou ite e te mau faufaa e ia ohipa ratou paatoa no te faaiti mai i te mauiui, te mouraa, te huehue, e te pohe faatupuhia e te mau ati natura. “Te titau nei te tapaparaa i taua tapao ra,” o ta te Orometua haapii ra ïa o Cordani i haapapu, “i te hoê tauiraa manaˈo rahi maoti i te horoa i te tauturu i muri aˈe e tupu ai te hoê ati, te imiraa râ i te ravea no te arai aore ra no te faaiti i te ati.”
Tera râ, mea fifi roa ˈtu â te hoê tauiraa rahi o te manaˈo i te tapao-noa-raa i te hoê roaraa e ahuru matahiti, no te mea “te huti nei te feia e rave ra i te mau faaotiraa,” o ta te vea ra UNESCO Environment and Development Briefs ïa e parau ra, “i te ara-maite-raa i nia i te tauturu e horoahia i muri aˈe i te hoê ati maoti râ i te arai.” Ei hiˈoraa, i roto i te taatoaraa o te moni e haamâuˈahia ra i teie mahana i roto i te faanahoraa i te fifi natura i Marite Latino, hau atu i te 90 i nia i te hanere no te tauturu e i raro aˈe mai i te 10 i nia i te hanere no te arai. Inaha, te tapao ra te hoê rata i roto i te hoê vea ra Stop Disasters a te IDNDR e, “ua rahi aˈe te tauturu [a te feia politita] no te tamahanahana i te mau taata tei tupuhia i te ati i te ani i te mau tute no te faanaho i te mau ravea iti o te arai aore ra e faaiti i te ati.”
Te haamauraa i te mau tapao
No te taui i teie huru haamâuˈaraa, ua faataa te mau Nunaa Amui e toru tapao e hoê ahuru matahiti te maoro. I te matahiti 2000, e tia i te mau fenua atoa ia faaineine i ta ratou (1) faaotiraa o te mau fifi faatupuhia e te mau fifi natura, (2) faaineineraa maoro e te mau ravea arairaa, e (3) te mau faanahoraa faaararaa. Ua faanahohia te mau tomite na te mau fenua no te faaô i te mau manaˈo philosopho e te maitatai a te IDNDR i roto i te mau opuaraa papu, e i te avaˈe me 1994, ua apiti atoa mai te fenua Tapone i te hoê Rururaa na te ao nei turuhia e te mau Nunaa Amui no nia i te Faaitiraa i te Ati Natura. Na roto i teie mau ohipa tei opuahia aore ra tei ravehia, no te aha aita o Boutros-Ghali i mauruuru? No te hoê aratairaa tano ore.
Te hoê aratairaa peapea
I te hoê pae, te manuïa nei te mau tutavaraa a te IDNDR. Ua tâuˈa rahi te mau aivanaa i te faaitiraa o te ati, e ua faaora te tahi mau ravea, mai te mau faanahoraa faaararaa tei haamaitaihia, i te mau taata e ua faaiti mai i te mau haamâuˈaraa. Tera râ, noa ˈtu teie mau manuïaraa, o ta te taata aravihi ra o Olavi Elo ïa e tapao ra, te faatere o te tuhaa papairaa parau a te IDNDR, “te tamau noa ra te numera e te rahi o te mau ati i te maraa, o te tairi nei e rave rahi â mau taata.” Ua ite na matou “i te hoê maraaraa e 3 taime hau atu mai te mau matahiti 1960 e tae atu i te mau matahiti 1980,” o ta te tahi atu taata aravihi no te mau Nunaa Amui e haapapu nei, “e te hoê maraaraa rahi hau atu â i te mau matahiti 90.” Oia mau, i te matahiti 1991, e 434 ati rahi tei haapohe e 162 000 taata na te ao nei, e i te matahiti 1992, hau atu i te 62 miria dala marite tei haamâuˈahia (mau Hau Amui). Ua riro te ao nei, o ta James G. Speth ïa e faaoti ra, taata haapao i te UNDP (Porotarama a te mau Nunaa Amui no te Tupuraa), “ei matini ati, o te faatupu tamau i te mau fifi ma te riaria.” (UNDP Update, novema 1993) Eaha to muri mai i taua aratairaa tano ore ra?
Eaha te tumu o te maraaraa?
No te pahono, e tapao tatou na mua i te taa-ê-raa i rotopu i te hoê fifi natura e te hoê ati natura. Te matamua o te hoê ïa tupuraa natura—mai te hoê pape pue aore ra te aueueraa fenua—e puai to ˈna o te riro mai ei ati e ere râ i te mea pinepine. Ei hiˈoraa, te mau pape pue tei tupu na i te anavai pape Amazonie i Beresilia aita e fare na reira, e mau tupuraa natura ïa te reira maa ohipa iti noa tei ino. Tera râ, e rave rahi taata tei pohe i roto i te mau pape pue tei tupu i te fenua Bangladesh i te anavai rahi ra Ganges tei faaeahia e te taata, e rave rahi atoa haamâuˈaraa i te pae materia, e ua faaino i te mau mea e haaati ra. E mea pinepine e mea rahi roa te mau ohipa tei pau eita te mau oire tei tairihia e nehenehe e faaruru ma te ore e tauturuhia mai e te tahi atu mau fenua. I roto i taua tupuraa ra, ua riro mai te fifi natura ei ati natura. No te aha râ teie mau aroraa riaria i maraa ˈi i rotopu i te taata e te natura?
Te tapao nei te taata aravihi ra o James P. Bruce e peneiaˈe “o te hoê aratairaa i te mau fifi ino roa ˈˈe e te pinepineraa te tumu.” Te farii nei râ o ˈna e te tahi atu mau aivanaa e te tumu matamua o te maraaraa o te mau ati e e ere ïa te hoê maraaraa o te mau fifi natura, o te hoê maraaraa o te faauraa te taata i taua mau fifi ra. Ua faatupuhia teie faauraa rahi, o ta te vea ra World Health ïa e haapapu ra, e te hoê “anoiraa o te mau huru tupuraa i te pae maraaraa o te taata, i te pae natura e te mau ravea apî.” Eaha te tahi mau tuhaa o teie anoiraa ati riaria?
Te aanoraa o te huiraatira te hoê tuhaa. I te mea hoi te aano noa ˈtura te fetii taata, e mea papu e rahi atoa te tairiraa a te hoê fifi natura i te tahi 5,6 miria taata na te ao nei. Hau atu â, te tamau noa ra te maraaraa rahi roa o te huiraatira i te faahepo i te mau mirioni taata veve ia noho i roto i te mau fare paruru-ore-hia i te mau vahi matauhia no te faaruru tamau i te mau aroraa a te natura. E ere i te mea maere te faahopearaa: Mai te matahiti 1960 mai, ua tataipiti te huiraatira na te ao nei, area râ te mau pau ua ahuru taime hau ïa te maraaraa!
Ua apiti-atoa-hia mai te mau tauiraa o te mau mea e haaati ra i roto i te mau fifi. Mai te Nepal e tae noa ˈtu i te Amazonie e mai te mau vahi papu i Marite Apatoerau e tae noa ˈtu i te mau motu no Patitifa, te tapûpû nei te taata i te mau uru raau, te faaapu rahi roa nei i te fenua, te tuparari nei i te mau aˈau, e te faaruru nei te natura no ta ˈna mau ohipa—te vai nei râ te mau faahopearaa. “I te mea hoi e te tapitapi nei matou no nia i te puai o te mau mea e haaati nei ia matou e te tauiraa o to ratou mau huru taa ê,” o ta Robert Hamilton ïa e parau ra, taata faatere tahito o te IDNDR, “e mea papu iho â e e riro mai te hoê fifi natura ei ati.”
Ahiri e te turu nei te mau ohipa a te taata i te maraaraa o te mau ati i roto i te mau tumu parau rarahi o te mau vea i teie mahana, e parau mau atoa ïa no te tahi aˈe pae: Na roto i te raveraa i te mau ravea arairaa, e nehenehe te taata e taui i te mau tumu parau rarahi i te mahana i muri iho. E nehenehe e faaiti mai i te pohe e te haamouraa. Ei hiˈoraa, te parau nei te feia aravihi e 90 i nia i te hanere feia pohe i roto i te mau aueueraa fenua te nehenehe e apehia. Tera râ, noa ˈtu e te faahepohia nei teie mau haapapuraa no te arairaa, e rave rahi taata e tamau noa ra i te manaˈo e eita e nehenehe e ape i te mau ati. Te tapao nei te vea ra UNESCO Environment and Development Briefs e ua riro teie manaˈo peapea mau ei “patu rahi roa ˈˈe hoê roa no te faaitiraa mai i te ati.” I teihea pae outou o taua patu ra?
Ape ore aore ra faaiti mai?
I te mau fenua ona iho â râ, ua aano roa teie manaˈo e aita e tiaturiraa faahou—e ere i te mea maere! I rotopu i te taatoaraa o te feia tei pohe i roto i te mau ati natura i te roaraa o na matahiti e 50 i mairi, 97 i nia i te hanere tei noho i te mau fenua ona! I roto i te tahi o taua mau fenua ra, o ta te Stop Disasters ïa e tapao ra, “no te pinepine-roa-raa o te mau ati e mea fifi roa ia faataa i te hopearaa o te hoê ati i te haamataraa o te tahi.” Inaha, e 95 i nia i te hanere o te taatoaraa o te mau ati tei tupu i te mau fenua ona. A apiti atoa i teie ohuraa hopea ore o te mau ati tataitahi—te veve, te ohipa ore, te mau huru oraraa ino—e e nehenehe outou e taa e no te aha te taata veve e topa roa ˈi i roto i te hepohepo mai te hoê are miti e maraa ra. Te farii nei ratou i te mau pau faatupuhia e te mau ati tamau mai te hoê tuhaa peapea e te faaoti-aˈena-hia o te oraraa. Tera râ, eita anei e nehenehe e ape i teie mau pau?
Ta outou e nehenehe e eita e nehenehe e rave
Parau mau, eita outou e nehenehe e faatere i te tupu-pinepine-raa aore ra te puai o te mau fifi natura, aita râ te reira e faahepohepo roa ia outou e aita e tiaturiraa. E nehenehe outou e faaiti mai i te faau atu i teie mau ohipa. Nafea? A feruri na i nia i teie faaauraa.
E paraparau tatou no nia i te hoê taata e hinaaro ra e faaiti mai i te haere i raro aˈe i te mahana (te ohipa natura) ia ore oia e tupuhia i te maˈi mariri ai taata o te iri (te ati). Eaha te mau ravea ta ˈna e nehenehe e rave? Parau mau, eita o ˈna e nehenehe e faatere i te hitiraa e te taperaa mahana (te pinepineraa o te ohipa). Eita atoa o ˈna e nehenehe e faaiti mai i te rahiraa hihi mahana ia hiti mai i nia i to ˈna vahi faaearaa (te puairaa o te ohipa). Teie nei, te faahepohepo ra anei te reira ia ˈna? Aita, e nehenehe o ˈna e faaiti i te haere i raro aˈe i te mahana. Ei hiˈoraa, e nehenehe o ˈna e faaea noa i roto i te fare i te mau taime veavea roa ˈˈe o te mahana, aore ra mai te peu e eita e nehenehe, e nehenehe o ˈna e tuu i te hoê taupoo e e oomo i te hoê ahu no te haere i rapae. Te paruru rahi nei te reira ia ˈna i te mahana (te ohipa) e te faaiti nei i te fifi e tupuhia i te maˈi mariri ai taata o te iri (te ati). Na ta ˈna mau ohipa paruru e tauturu ia ˈna ia arai i te reira!
E nehenehe atoa outou e rave i te mau faanahoraa o te haamaraa i to outou parururaa i te mana o te tahi mau fifi natura. Ia na reira outou, e faaiti mai outou i to outou neheneheraa e fifihia e te mau pau ia tairi anaˈe mai te hoê ati. No te feia e noho ra i te mau fenua ona, e mea faufaa ïa no ratou te mau manaˈo tauturu i roto i te tumu parau tarenihia “Ua ineine anei outou?”. E mai te peu e te noho ra outou i te fenua ona, e horoa mai te mau hiˈoraa i roto i te tumu parau tarenihia “Te mau haamaitairaa ohie mama” na outou i te manaˈo no nia i te mau ravea ohie e vai ra i teie nei. E nehenehe te reira e tauturu rahi no te faaora i te mau taata e no te faaiti i te mau pau. Na roto i te mau ravea aravihi apî e vai ra i teie mahana, o ta te taata tuatapapa i te mau huru o te fenua ra o Frank Press e haamanaˈo ra, “eita e farii-faahou-hia te tiaturiraa e ua faaoti-aˈena-hia te mau mea.” E mea papu e ia tupu anaˈe te mau ati natura, e mea maitai aˈe ia arai i te ati maoti râ i te tauturu i te feia tei fifihia.
[Tumu parau tarenihia i te api 24]
Ua ineine anei outou?
TE HOROA nei te Taatiraa Tauturu Ru a te Hau e rave rahi ravea no te faaruru ma te manuïa i te mau fifi. Teie te tahi mau tuhaa faufaa.
A ani i te mau haamaramaramaraa. A haere i te piha a te taatiraa tautururaa ru i to outou fenua e a ani atu e eaha te mau ati e nehenehe e tupu i roto i to outou oire. E ite paha outou i te tahi noa, area râ te tahi atu e maere paha outou. Ia ite noa ˈtu outou e e faaruru to outou fare i te mau fifi natura:
◻ A faaruru e to outou utuafare fetii e a tauaparau no nia i te mau huru atâtaraa o te nehenehe e haamâtaˈu ia outou. A faataa e eaha te rave i roto i te huru tupuraa tataitahi.
◻ A faanaho i te mau ravea ia ite noa to outou utuafare e teihea roa vetahi ê ia faataa-ê-noa-hia ˈtu no teie huru tupuraa. A maiti e piti vahi farereiraa: hoê i rapaeau i to outou fare ia tupu taue noa mai te hoê ohipa ru, mai te uraraa te auahi, e te tahi atu i rapaeau i te fare tapiri mai ia ore noa ˈtu e nehenehe e hoˈi i te fare.
◻ A ani i te hoê hoa e ia riro to ˈna fare ei vahi farereiraa no to outou utuafare ia ore noa ˈtu outou e tae i te mau vahi farereiraa ta outou i faanaho, e nehenehe ïa te taatoaraa o te mau melo o te utuafare e niuniu i to ˈna fare e e faaite e teihea roa ratou. A maiti i te hoê hoa e faaea ra i te hoê vahi atea no te mea i muri aˈe i te hoê ati, e mea ohie aˈe ia taniuniu i te hoê vahi atea i te taniuniu i roto noa i te vahi i tupuhia i te ati. A haapii i te mau tamarii e nafea ia taniuniu i taua hoa ra. A tauaparau no nia i te mau ohipa e rave ia titauhia outou ia faarue i te fare. A hiˈo atoa e nafea outou ia tauturu i te mau taata tapiri mai o te titau nei i te tauturu taa ê. A faanaho e nafea ia haapao maitai i ta outou mau animala.
◻ A tapiri atu i pihai iho i te mau niuniu atoa i te mau numera niuniu ru.
◻ A imi i te afata pu o te mau niuniu uira, te auri pape, e te mau tura mǎhu. A faaite i te mau melo utuafare tei taa i te haapaoraa e nafea e afea e tamau ai, e ia tuu i te mau tauihaa faufaa i pihai iho i te mau pitopito faufaa.
◻ A faaineine no te tupohe i te auahi. A tamaumau i te mau pu faaararaa tei faanaho-taa-ê-hia no te taˈi mai te peu e e auauahihia, i pihai iho â râ i te mau piha taotoraa.
[Tumu parau tarenihia i te api 26]
Te mau haamaitairaa ohie mama
I RARO noa ˈˈe i te afaraa o te huiraatira o te ao nei, o ta te Afata Moni na te Ao nei ïa e tapao nei, te ora nei ratou na roto e pae dala marite aore ra mea iti atu â, i te hebedoma hoê. Noa ˈtu e te farerei nei oe i taua huru tupuraa, o ta te feia aravihi ïa e parau ra, te vai ra te mau ravea papu o ta oe e nehenehe e faaohipa. A ani i te mau haamaramaramaraa no nia i te reira, no te mea ua riro te haapiiraa, o ta te taata aravihi ra i te pae no te ati no Pérou ra o Alberto Giesecke e haapapu ra, “ei ravea matamua e te mama no te tamǎrû i te mau faahopearaa o te hoê ati natura.” Teie e piti hiˈoraa no Marite Apatoa mai:
Te faataa nei te buka a te mau Nunaa Amui ra Mitigating Natural Disasters e eaha te nehenehe e rave no te patu maitai aˈe i te mau fare e te ofai araea taraˈihia i nia i te mahana, aore ra te repo fenua:
◻ I te hoê vahi mouˈa, a tâpû i te fenua no te haaparahurahu no te fare.
◻ E mea paari aˈe te mau fare oeha paetiˈa; mai te peu e te hinaaro ra outou i te hoê hohoˈa oeha, a hamani ïa i te hoê patu e piti taime e te afa roa ˈˈe i te tahi.
◻ Eita te mau niu etaeta aore ra paari e hautiuti roa ia aueue anaˈe te fenua.
◻ A faatia i te mau patu e hoê â teiaha, paari, e te teitei. Eiaha e haameumeu e e faateitei. E iti mai te mau haamâuˈaraa ia patu-anaˈe-hia te mau fare mai teie te huru ia tupu te mau aueueraa fenua i te mau fare patuhia e te repo fenua matauhia.
Te tahi atu ravea aravihi papu o te paturaa opea ïa (quincha) matauhia. Te parau nei te Stop Disasters e mea hamanihia te mau fare quincha i te mau aeho firihia e te mau amaa iti turuhia e te mau pou tarava e te faatia e maa vahi iti repo noa. Na roto i teie huru hamaniraa, e 10-15 tenetimetera te teitei o te mau patu, e hautiuti noa te mau fare ia aueue anaˈe te fenua, e ia faaea anaˈe te aueueraa fenua, e faatano-faahou-hia te mau fare i to ratou tiaraa matamua. I te tupuraa te hoê aueueraa fenua i te matahiti 1991, ua vai noa taua mau huru fare ra area râ na fare e 10 000 ê atu ua purehu ïa, e 1 metera te teitei o te mau patu, e e 35 taata tei pohe. Ia au i te hoê taata aravihi i te pae paturaa o te UNESCO ra o John Beynon, eita te mau aueueraa fenua e haapohe i te mau taata; na te mau fare râ e parari nei.
[Hohoˈa i te api 25]
I te tahi mau vahi, te tapûpû nei te taata ma te haapao ore i te mau uru raau, o te faarahi atu â ïa i te mau ati natura