Te faarururaa i te tau faaearaa maˈi avaˈe
TE TAU faaearaa maˈi avaˈe e “tupuraa hoê roa o te vahine taitahi” e “te omuaraa o te hoê tuhaa apî e te tiamâ o to ˈna oraraa,” o te parau ïa a te mau vahine i papai i te buka ra Te tau faaearaa maˈi avaˈe natura—Te aratai taatoa no nia i te area oraraa taa-ore-roa-hia o te hoê vahine (beretane). Te faaite ra te mau maimiraa e ia maitai hau aˈe anaˈe oe e to oe oraraa—to oe manaˈo faatura ia oe iho e to oe ihotaata—e mea ohie aˈe ïa te tauiraa.
Parau mau, no te tahi mau vahine e mea fifi aˈe ïa teie taime o te oraraa i to te tahi atu pae. Ahiri e te fifihia ra oe, e ere ïa te auraa e te fifihia ra oe i te pae o te manaˈo faatura ia oe iho, aore ra te inohia ra to oe upoo, te erehia ra oe i to oe huru vahine, to oe ite, aore ra to oe hinaaro i te taatiraa i te pae tino. Area râ, no te rahiraa ua taaihia ïa te fifi i te huru o te ihiora.
“Tae noa ˈtu i te mau vahine tei roohia i te mau mauiui ino mau i te tau faaearaa maˈi avaˈe ua parau ratou e i muri iho e opuaraa e e itoito apî â to ratou,” ta te Newsweek e faataa ra. Ia au i te parau a te hoê vahine e 42 matahiti te paari: “Te tiai ra vau i te hau, i te taime e faaea ˈi to ˈu tino i te haapeapea ia ˈu.”
Ia faaruru maitai aˈe te mau vahine i te reira
E mea faufaa te tura e au no te mau vahine paari ia faaruru maitai atu ratou i te tau faaearaa maˈi avaˈe. I te mau vahi i reira e haafaufaahia ˈi to ratou tiaraa vahine paari, to ratou aravihi, e to ratou ite, e maa mauiui iti noa o te tino e o te mau manaˈo hohonu te itehia i te tau faaearaa maˈi avaˈe.
Ei hiˈoraa, te faatia ra Te buka parau paari a te mau vahine no nia i te oraora-maitai-raa e te rapaauraa natura (beretane), e i roto i te mau opu i Afirika “i reira te tau faaearaa maˈi avaˈe e farii-popou-hia ˈi ei tauiraa maitai i roto i te oraraa, e e faaturahia ˈi te mau vahine tei oti te tau faaearaa maˈi avaˈe no to ratou ite e to ratou aravihi, e varavara te mau vahine i te autâ noa i te mau mauiui rii o te tau faaearaa maˈi avaˈe.” Oia atoa, te parau ra Te area oraraa vai mamû noa—Te tau faaearaa maˈi avaˈe (beretane): “Eita te mau vahine inidia no te pǔpǔ Rajput e peapea ra i te hepohepo rahi aore ra i te mau mauiui i te pae o te feruriraa” i te tau faaearaa maˈi avaˈe.
I Tapone atoa e faatura-rahi-hia te mau vahine paari, e aore roa e itehia te rapaauraa e te oromona i te tau faaearaa maˈi avaˈe. E hau atu â, e au ra e mea iti roa e e ere i te mea ino roa te mau mauiui rii o te tau faaearaa maˈi avaˈe i ǒ te mau vahine no Asia i te mau vahine no te pae oraraa Tooa o te râ. E au ra e e tuhaa atoa to te huru o te maa o ta ratou e amu ra.
Inaha e tiai te mau vahine Maya i te tau faaearaa maˈi avaˈe, ia au i te mau maimiraa a te hoê vahine o te tuatapapa ra i te peu a te taata. No teie mau vahine e tiamâ mai ïa ratou i te tau faaearaa maˈi avaˈe i te fanau tamau noa i te tamarii. Ma te feaa ore, e tiamâ atoa mai ratou no te rave i te tahi atu mau mea anaanatae aˈe o te oraraa.
I te hoê â taime, eita atoa e tia ia tuu-roa-hia i te hiti te mau haamǎtaˈuraa taaihia i te tau faaearaa maˈi avaˈe. I roto i te mau peu a te mau nunaa i reira e haafaufaa-rahi-hia ˈi te huru apî e te tino apî, e pinepine te mau vahine tei ore â i tae i te tau faaearaa maˈi avaˈe i te mǎtaˈu i te reira. No teie mau huru vahine, eaha te tia ia ravehia no te faaiti i te mau fifi o teie tauiraa?
Eaha te hinaarohia ra e te mau vahine
Te faataa ra o Janine O’Leary Cobb, vahine papai buka e na ˈna i haamata i te haapiiraa i nia i te tau faaearaa maˈi e: “Eaha ta te rahiraa o te mau vahine e hinaaro ra o te tahi ïa maa haamanaraa i to ratou huru haerea—e e ere o ratou anaˈe iho mai te reira te huru.”
E mea faufaa roa ia taahia te huru e ei hiˈoraa maitai atoa, e tia ˈi. Ua parau te hoê metua vahine e 51 matahiti tei tae i te tau faaearaa maˈi avaˈe e: “Te tiaturi mau nei au e e ohipa to oe huru hiˈoraa i te oraraa i nia i to oe haerea i te tau faaearaa maˈi avaˈe. . . . Ua ite au e e paari iho â tatou. E au tatou i te reira e aore ra aita, e tupu mai iho â te reira. . . . Ua faaoti vau e e ere te reira i te hoê maˈi. E tuhaa noa te reira no to ˈu oraraa.”
Ia piri anaˈe mai teie tuhaa apî o to oe oraraa, a faahoona i te taime ma te feruri maite i te mau mea anaanatae apî te tia ia naeahia. Eiaha ia tâuˈa-ore-hia te mau mea o te tupu mai i nia i te tino i te tau faaearaa maˈi avaˈe. Te faaitoito ra te mau taote e te tahi atu feia ite i te mau faaueraa tumu i mua nei no te oraora-maitai-raa o te tino ma te faaineineraa i teie tauiraa oia hoi—te maa tano, te faafaaearaa ravai, e te faaetaetaraa tino ma te au.
Te maa e te faaetaetaraa tino
Ia paari anaˈe mai te hoê vahine eita e iti mai te maa titauhia no te haamaitai i te tino (te poroteina, te turuto, te hinu, te vitami, te mau taoˈa mai te auro, te ario e te vai atu â), tera râ o te tarori titauhia te iti mai. E mea faufaa ïa ia amu i te mau maa î i te mau taoˈa haamaitai i te tino e ia haapae i te tihota, te maa hinu e e “mau tarori faufaa ore anaˈe te reira.”
E faarahi te faaetaetaraa tino i te ravea no te faaruru atu i te faateimaharaa e te hepohepo. E maraa mai ïa te ito ma te tauturu eiaha ia poriahia. E topa rii maite noa te rahiraa ito e titauhia ra ia vai oraora noa te tino ia paari anaˈe mai, e ahiri e eita te reira e haamaraahia na roto i te faaetaetaraa tino, e poria-rii-mǎrû-noa-hia.
E mea faufaa roa ia ite te mau vahine e te faaetaetaraa tino amuihia ˈtu i te raveraa i te taratiumu e nehenehe te reira e tinai i te maˈi ivi parauhia osteoporose, e ivi apoopoo e te fati ohie. Te faˈi ra te buka ra Ia paari anaˈe te mau vahine (beretane), e “te faaetaetaraa tino no te haamaitai i te hutiraa aho e te taheraa toto e ravehia ra i roto i te mau piha, te haereraa na raro, te horohororaa, te pereoo taataahi e te tahi atu mau huru faaetaetaraa tino, e te amo tapau faito nainai atoa hoi,” te manaˈohia ra e mea maitai roa ïa. Ma te anaanatae mau, eita e itehia te maˈi ivi i rotopu i te tahi mau huiraatira oraraa tumu i reira te haa ra te taata e tae roa ˈtu i to ratou ruhiruhiaraa. I taua mau vahi ra e oraraa maitai to te mau vahine e tae roa ˈtu i te 80raa e te 90raa o to ratou matahiti. Hou oia e haamata ˈi i te hoê porotarama faaetaetaraa tino, e mea maitai ia haere e hiˈo i te taote.
Te faarururaa i te veavea taue
No te rahiraa o te mau vahine, e mea fiu roa te veavea taue. No te tahi pae, e riro mai ïa ei fifi mau no te mea e pinepine i te tupu e aore ra ma te faaara tamau noa. Eaha te tia ia ravehia?
Na mua roa ˈˈe, eiaha roa e mǎtaˈu. Ia amuihia ˈtu te ahoaho e rahi mai ïa te fifi. E mea maitai ia faaetaeta uˈana i te tino ma te tamau ia ite te tino i te faaruru atu i te veavea rahi e ia oioi i te faahaumǎrû. A tamata atoa na i te ravea ohie o te inuraa i te hoê hapaina pape toetoe aore ra te tuuraa ˈtu i nau rima i roto i te pape toetoe.
Hau atu â, a haamatau i te omono i te ahu vi ore te tahi i nia iho i te tahi ma te ohie i te tatara aore ra i te omono mai. E marô ohie aˈe te hou ahiri e e ahu vavai aore ra e ahu lino i tei hamanihia e te taata. I te po a tamata i te tuu i te paraitete te tahi i nia iho i te tahi ia nehenehe e tatara e aore e tuu ia titau-anaˈe-hia. A vaiiho i pihaiiho ia oe te hoê ahu taoto no te taui.
A tamata i te ite e na te aha e faatupu mai i te veavea taue. E nehenehe te inuraa i te ava, te taofe, te amuraa i te tihota, te maa oporo e faatupu i te reira, mai te puhipuhiraa i te avaava. E nehenehe te tapaoraa e afea e ihea roa e tupu ai te veavea taue e tauturu ia oe ia ite e eaha te maa e te huru ohipa o te faatupu taue mai i te reira. E a haapae roa ïa i te reira mau mea.
Te faaitoito ra te mau taote tei tuatapapa taa ê i te rapaauraa e te mau taoˈa haamaitai i te tino e rave rahi mau ravea no te faaiti i te veavea taue, mai te raveraa i te vitami E, te monoˈi tiare evening primrose, e te hoê raau hamanihia e te aa o te rea tinito, te dong quai, e te cimicifuga racemosa. Ia au i te manaˈo o te tahi mau taote te raveraa i te mau raau Bellergal e te clonidine, te mau huero raau œstrogène aore ra te mau ahu tapiri œstrogène e mau raau haumǎrû ïa hau aˈe i te maitai o ta ratou e parau ra.a
E nehenehe e rapaauhia te marôraa o te anahua na roto i te raau parai hamanihia e te maa tupu aore ra te maa hotu, te hinu vitami E, e te mau monoˈi paari. Ahiri e eita te reira e ravai, e tauturu te monoˈi paari œstrogène ia meumeu faahou mai te iri e ia rarirari faahou â. Hou oia a haamata ˈi i te tahi noa ˈˈe huru rapaauraa a ani i te hoê taote na mua ˈˈe.
Eaha te parauhia ra no nia i te faateimaharaa?
I te hoê â taime e faaruru atu ai te hoê vahine i te mau tauiraa o te mau oromona e i nia i to ˈna atoa tino i te tau faaearaa maˈi avaˈe, e farerei pinepine atoa o ˈna i te mau tupuraa teimaha, e ua faahiti-aˈena-hia te tahi pae o ratou i roto i te tumu parau i muri. I te tahi atu pae, e nehenehe te mau mea maitai mai te fanauraa i te hoê mootua aore ra te raveraa i te mau ohipa apî i muri aˈe i te faarueraa te tamarii i te fare e haamama i te teimaharaa ino mau.
I roto i ta raua buka Te tau faaearaa maˈi avaˈe natura (beretane), te horoa ra o Susan Perry e te taote ra o Katherine A. O’Hanlan i te tahi mau manaˈo faufaa no te oraora-maitai-raa i te faateimaharaa. Te faaite ra raua e mea faufaa ia itehia te mau tumu no te faateimaharaa e ia faafaaea rii i te rave i te ohipa i tera e tera taime. Teie paha ïa te auraa te imiraa i te tauturu no te haapao i te hoê melo o te utuafare tei maˈi-tamau-hia ra. Te faaitoito ra raua e: “Ei oraraa ru ore, e tia ˈi. A tamata i te tuu i te hiti te tabula ohipa rahi roa . . . A haapao maitai i te mau mauiui rii o to oe tino.” Ua na ô faahou â raua e: “E nehenehe te tautururaa ˈtu ia vetahi ê . . . e faatopa i te faateimaharaa. . . . A faaetaeta tamau i te tino. . . . A ani i te tauturu i te feia aravihi ia ore anaˈe te faateimaharaa e vi ia oe.”
E nehenehe te mau melo o te utuafare e tauturu
E hinaaro te hoê vahine tei tae i te tau faaearaa maˈi avaˈe e ia taahia to ˈna huru e ia turu-maitai-hia o ˈna. I to ˈna faataaraa e eaha râ ta ˈna e rave ia tupu noa ˈtu te ahoaho, ua parau te hoê vahine faaipoipo e: “E faaite atu vau i te mau mea i ta ˈu tane, e ia taa anaˈe ia ˈna to ˈu huru, i reira vau e ite ai e e ere hoi i te fifi rahi mai ta ˈu i manaˈo no to ˈu huru feruriraa ahoaho.”
E farii atoa te hoê tane tei haapao i te huru o ta ˈna vahine e eita o ˈna e nehenehe faahou e rave i te hoê â rahiraa ohipa ia tae i te tau faaearaa maˈi avaˈe. No reira ïa e ara o ˈna no te tauturu atu i te amoraa i te mau hopoia o te utuafare, e puˈa i te ahu, e hoo mai i te maa, e te vai atu â. Ma te here, e haapao ïa o ˈna i te hinaaro o ta ˈna vahine na mua ˈˈe i to ˈna iho. (Philipi 2:4) E ani paha o ˈna e e haere raua e tamaa i rapae au i te tahi taime aore ra e rave i te tahi atu ohipa ei tauiraa i tei matauhia i te mau mahana atoa. E tamata mau o ˈna i te ape i te mau tatamaˈiraa e ma te turu i te mau tutavaraa a ta ˈna vahine i te amu-tamau-raa i te mau maa maitatai.
Hau atu â, e haamâha te hoê tane i te hinaaro o ta ˈna vahine ma te faaite-tamau-raa ˈtu ia ˈna i to ˈna here. E ara maite o ˈna ma te farii e e ere roa ˈtu i te taime tano no te hauti i ta ˈna vahine no nia i to ˈna iho huru. Te pee ra te hoê tane o te aupuru ra ma te here i ta ˈna vahine i te aˈoraa a te mau Papai e ‘parahi ia ˈna ma te ite, i te faaturaraa ˈtu ia ˈna ei vahine.’—Petero 1, 3:7.
Oia atoa, e tia i te mau tamarii ia tutava mau no te taa i te tumu o te huru tauiui noa o to ratou metua vahine. E tia ia ratou ia farii e e hinaaro o ˈna maa taime no te faaea o ˈna anaˈe iho. Ia haapao anaˈe ratou i te mau manaˈo hohonu o to ratou metua vahine te faaite ra ïa te reira e te here mau ra ratou ia ˈna. I te tahi atu pae, ia hoata-rii-anaˈe-hia no to ˈna huru tauiui noa e ino roa ˈtu ïa te tupuraa. A ani i te mau uiraa tano ia taa-maitai-hia te ohipa e tupu ra, e a tauturu atu ma te rave i te mau ohipa no te utuafare ma te ore e anihia ˈtu. E mau ravea rii noa teie no te turu atu i te hoê metua vahine i teie taime o to ˈna oraraa.
Te oraraa i muri iho i te tau faaearaa maˈi avaˈe
Ia oti anaˈe teie tuhaa o te oraraa o te hoê vahine, mea pinepine e rave rahi atu â mau matahiti to mua ia ˈna. E mea faufaa roa te aravihi e te ite tei noaahia mai ia ˈna. Te mau maimiraa a te taata papai buka o Gail Sheehy no nia e “ono ahuru tausani feia paari marite o te haapapu ra e te mau vahine tei tae i te pae-ahuru-raa o to ratou matahiti, ia au i ta ratou iho mau hiˈopoaraa, ua hau atu â ratou i te oaoa e te oraora maitai i te tahi noa ˈtu taime o to ratou oraraa.”
Oia mau, e roaa mai i te mau vahine tei oti teie mau matahiti tauiraa te hoê hiˈoraa apî i nia i te oraraa. E noaa mai te itoito apî i te hamaniraa i te tahi mea. E oraraa î maitai â to ratou i te raveraa i te mau ohipa faufaa. “E faaohipa noa vau i to ˈu feruriraa. E tuatapapa tamau noa vau i te mau mea apî e ma te haapii,” ta te hoê vahine tei oti te maˈi avaˈe i parau. Ua na ô â oia e: “Mea taere rii vau, aita râ vau e manaˈo ra e o te hopea te reira o to ˈu oraraa. Tei mua â ia ˈu e rave rahi atu â mau matahiti.”
Ma te faahiahia mau, i to ˈna aniraa i te manaˈo o te mau vahine, ua ite o Sheehy e te mau vahine “tei hoonahia i roto i to ratou tiaraa e to ratou manaˈo faatura ia ratou iho i muri iho i te tau faaearaa maˈi avaˈe o te mau vahine ïa tei rave i te mau toroa i reira te ite, te haroaroaraa, te hamaniraa i te tahi mea, aore ra te puai i te pae varua e haafaufaa-rahi-hia ˈi.” E pǔpǔ rahi o teie mau vahine e oaoa ra i te horoaraa ˈtu i to ratou ite e to ratou maramarama no nia i te Bibilia ma te haapii atu ia vetahi ê i to ˈna mau faufaa rahi.—Salamo 68:11.
Taa ê atu i te tapearaa i te hoê manaˈo maitai no nia i te oraraa e te raveraa i te ohipa faufaa, e mea maitai ia haamanaˈo te mau vahine noa ˈtu eaha to ratou matahiti e ua ite to tatou Poiete î i te here i to tatou mau huru e te tapitapi mau ra oia no tatou. (Petero 1, 5:7) Oia mau, ua faaineine te Atua ra o Iehova no te feia atoa e tavini ra ia ˈna ia fanaˈo ratou i te oraraa i te pae hopea i roto i te hoê ao apî parau-tia e aore e maˈi, aore e mauiui, e aore atoa hoi e pohe faahou.—Petero 2, 3:13; Apokalupo 21:3, 4.
No reira ïa, outou tei tae i te tau faaearaa maˈi avaˈe, a haamanaˈo e e tuhaa noa teie o te oraraa. E hope ïa, ma te vaiiho e rave rahi atu â mau matahiti o te haamaitai-rahi-hia ahiri e ua haafaufaahia te reira i te taviniraa ˈtu i to tatou Poiete î i te here.
[Nota i raro i te api]
a Aita A ara mai na! e faaitoito ra i te tahi noa ˈˈe huru rapaauraa.
[Tumu parau tarenihia i te api 24]
Eaha te parauhia ra no nia i te rapaauraa ma te monoraa e te œstrogène?
E nehenehe te œstrogène e tinai i te maˈi mafatu e te maˈi ivi parauhia osteoporose, e piti na maˈi rahi i ǒ te mau vahine tei oti te maˈi avaˈe. Ia topa te faito œstrogène, e haamata ïa teie mau maˈi i te tupu mai e e ite-papu-hia te reira i roto e pae aore ra hoê ahuru matahiti. Ua faaitoitohia te rapaauraa ma te monoraa e te œstrogène aore ra te rapaauraa ma te monoraa e te mau oromona (œstrogène e progestérone) no te arai i teie nau maˈi.
E nehenehe te monoraa e te œstrogène e faaiti i te rahiraa o te ivi e pau ma te arai i te tupuraa mai te maˈi mafatu. Ia amuihia ˈtu te progestèrone i te tabula monoraa e te oromona na te reira e faaiti i te roohia i te mariri ai taata o te titi e o te vairaa tamarii e faaore râ te reira i te ohipa maitai a te œstrogène i nia i te maˈi mafatu.
E tia ia niuhia te faaotiraa e rave aore ra eita i te rapaauraa ma te monoraa e te oromona i nia i te huru tupuraa, te oraora-maitai-raa o te vahine taitahi, e te huru oraora maitai o to ˈna mau fetii i mutaa ihora e i teie nei.b
[Nota i raro i te api]
b Hiˈo ia A ara mai na! no te 22 no setepa 1991, api 14-16 (farani).
[Tumu parau tarenihia i te api 25]
Eaha te maa maitai roa ˈˈe?
No roto mai i te buka ra Te tau faaearaa maˈi avaˈe natura—Te aratai taatoa no nia i te area oraraa taa-ore-roa-hia o te hoê vahine (beretane), a Susan Perry e te taote ra o Katherine A. O’Hanlan te mau manaˈo tauturu i mua nei.
Poroteina
• A faaiti i te rahiraa poroteina ta oe e amu hau atu i te 15 i nia i te hanere o te taatoaraa o te tarori ta oe e rave mai.
• E amu faarahi i te poroteina o te mau maa tupu e ma te faaiti i te mau poroteina o te mau animala.
Te mau turuto
• “A amu faarahi i te mau turuto mai te mau huero, te mau faraoa aita i faateateahia, te maa pipi, te huero e apu to ratou mai te auteraa te huru, te raiti, te maa tupu, e te maa hotu.
• A tarani i te tihota e te mau maa tatihota-rahi-hia.
• A amu faarahi i te maa e veuveu pota to roto.
Te maa hinu
• A faaiti i te taatoaraa o te maa hinu o ta oe e amu ra hau atu i te 25 e tae atu i te 30 i nia i te hanere o te taatoaraa o te tarori o ta oe e rave.
• Ia faaiti anaˈe oe i te maa hinu taatoa o ta oe e amu ra, a faarahi atu ïa i te faito ‘hinu maitai’ (mai te mau hinu: to popaa, huero vine, soja, tournesol te huru) ma te faaiti i te ‘hinu ino’ (mai te mau hinu: hinu haari, tamara te huru).
Te pape
• A inu e ono e tae atu i te vau hapaina pape i te mahana taitahi.
Te mau vitami e te mau taoˈa mai te ario e te auro e te vai atu â
• A amu i te mau maa tupu e te mau maa hotu e rave rau i te mahana taitahi.
• Te u, te pata paari, te broccoli, e te mau maa tupu rauere matie e mau tumu maitatai no te taratiumu.
[Hohoˈa i te api 26]
Ta te mau melo o te utuafare e tia i te rave no te tauturu: A faaite i te here, a rave i te mau ohipa o te utuafare, a haapao maitai ia paraparau anaˈe, i te tahi taime a rave i te tahi mea taa ê