Afea teie ati e hope ai?
AFEA e ore faahou e haruhia, e rave-ino-hia, e faatîtîhia te mau tamarii, e te haafifi-pinepine-hia e te mau tamarii iho? E paruru ra anei te faaohiparaa i te ture e te mau faautuaraa etaeta rahi i te mau ohipa ino i ravehia i nia i te tamarii? E tapea anei te mau porotarama turu utaa e rave rahi no te horoa i te maa, te fare, e te haapiiraa i te rave-ino-raa e te faarueraa i te fare? E tauturu anei te haapiiraa i te mau metua tei poihere i ta ratou mau tamarii ia aravihi i te tauaparau no te patoi atu i te mau manaˈo hape o te anaanataeraa rahi o te faahema ra i ta ratou mau tamarii i roto i te mau huru oraraa haamou?
E nehenehe paha teie mau ravea e tauturu, e tae noa ˈtu i te taime e mou ai te tumu hohonu o teie mau ati, e faaruru tamau â te mau tamarii e rave rahi roa haamauiuiraa. Ia au i te hoê taurearea, e ere roa ˈtu i te mea faufaa te hoê noa ˈˈe ravea no te faaruru i te fifi o te mau tamarii o tei horo ê ia ore anaˈe te rave-ino-raa aore ra i te aupuru-ore-raa i te fare e tinaihia, ua oti aˈena ïa te ino i te ravehia.
Te tumu hohonu
Eaha te tumu o teie mau fifi taatoa? Nafea te reira e haamouhia ˈi? Te faataa ra te Bibilia e tei raro aˈe te utuafare fetii i te aroraa a te mau varua iino ite-mata-ore-hia e te taata, oia hoi Satani e ta ˈna mau demoni, o te au rahi i te haerea taehae, te faatîtîraa i te pae taatiraa, e te mau taatiraa hairiiri. (Genese 6:1-6; Ephesia 6:12) I to Iesu parahiraa i te fenua nei, ua hamani-ino-hia te mau tamarii e teie mau demoni. Ua haamauiuihia te hoê tamaroa ma te roohia i te maˈi iriti e ma te hurihia i roto i te auahi.—Mareko 9:20-22.
E mau senekele hou Iesu a parahi ai i te fenua nei, e navenave te mau demoni i te haamauiuiraa e te tutui-pohe-raa i te mau tamarii apî tei faatusiahia na te mau atua etene faufau, mai ia Baala, ia Kemosa, e ia Moloha. (Te mau arii 1, 11:7; Te mau arii 2, 3:26, 27; Salamo 106:37, 38; Ieremia 19:5; 32:35) No reira, i teie mahana, i roto i teie ao o te viivii hau atu â, e ere ïa i te mea maere e te opuaraa a te mau demoni o te haamauiuiraa ïa i te mau tamarii e ta ratou iho mau taata tei au i te faahaehaa, te haamauiui, e te haapohe i te mau tamarii apî. E pinepine te feia hara o te rave ra i teie mau ohipa iino mehameha mau i te faaamu i to ratou feruriraa i te mau hohoˈa hairiiri, o te faaitoito i ta ratou mau taatiraa hairiiri.
Ua maraa te haafifiraa a te mau demoni i nia i te huitaata nei i to tatou nei tau, no te mea te pii ra te Bibilia i teie tau o te aamu te “anotau hopea nei” o te faanahoraa o te mau mea iino. Ua tohu oia e e “tupu te ati rahi.” I teie nei hau atu â i to mutaa ihora, e itehia te ohiparaa a te mau demoni na roto i to te mau taata faaiteraa i te haerea viivii o teie mau varua iino. Ua tohu te Bibilia e e riro te taata i to tatou nei mahana i te iria, te hitahita ore, te aroha ore, e te au ore i te taata maitatai.—Timoteo 2, 3:1-5, 13.
Te faataa maitai ra te reira i te feia nounou o te hamani ra i te mau hohoˈa taviri, te mau ripene, te mau vea, e te mau buka o te arue ra i te faaturi, te raau taero, te haapoheraa ia ˈna iho, te taparahiraa taata, te haruraa i te vahine, te taatiraa i to ˈna iho fetii, te faatîtîraa, e te haamauiuiraa. Na roto i te reira e te tahi atu mau ravea, ua faaitoito te mau demoni i te mau peu, e au i te mataˈi ino te huru, o te haaviivii ra i te mau feruriraa e te mau mafatu o te feia apî e te feia paari atoa, ma te faaino i te mau faufaa o te utuafare e te huru morare paieti.
Ua riro te maraaraa te haruraa, te hamani-ino-raa, e te taparahi-pohe-raa i te tamarii ei tapao no te mau mahana hopea. Hau atu â, ua parau te Bibilia e ‘e riro te taata ei miimii, e tahemo parau au, e te viivii, e te haavare.’ E i teie mau mahana e pinepine te mau taairaa o te faaipoiporaa i te motu oioi i muri noa iho i te faaipoiporaa. Ia maraa anaˈe te faataaraa, e maraa atoa ïa te mau tamarii o tei haruhia e to ratou iho mau metua. E te rahi noa ˈtura te mau hoa faaipoipo tahito aore ra no teie nei i te tairihia e te taparahi-pohe-hia, e mau vahine ïa te rahiraa i rotopu ia ratou. No reira ïa, te ite ra tatou i te hoê ui tamarii o te faaitoitohia ra e to ratou metua ia horo ê ma te ore e haapao ia ratou aore ra ma te rave-ino-raa ˈtu. Hau atu â, e tapao atoa no to tatou tau te mau tamarii “faaroo ore i te metua,” e “mârô,” e te puai te hinaaro i te horo ê e te tahi atu mau tamarii maoti i te faatura i te mau faufaa paieti—Timoteo 2, 3:2-4.
Ua fatata teie ati i te hope
Ua fatata roa hoi te haafifiraa a Satani e ta ˈna mau demoni i te hope. (Apokalupo 12:12) Te na ô ra te parau tohu a te Apokalupo 20:1-3 e e haamou te Atua ia Satani e ta ˈna mau demoni. I muri aˈe, na te Basileia o te Atua i nia i te raˈi, i te rima o Iesu Mesia, e faatere i te fenua nei ma te tia, ma te faatupu i te parau-tia e ma te haapapu i te hau no te taatoaraa. (Salamo 72:7, 8; Daniela 2:44; Mataio 6:9, 10) Ua mou ïa te mau tapihooraa nounou e haavî ra i te feia veve e o te haafaufaa ra i te mau vahi paruparu o te taata ia monihia ratou, no te mea “te mou nei hoi teie nei ao, e ta to te ao atoa e hinaaro nei.” (Ioane 1, 2:17) E haamouhia te feia atoa e rave ra i te ohipa ino, mai ta te Maseli 2:22 e tohu ra: “E tâpû-ê-hia ra te paieti ore i te fenua nei.”
Te faataa ra te Mika 4:4 e i roto i te ao apî a te Atua e vai ai te ino ore e te hau na te taatoaraa: “E aore roa e taata e haamǎtaˈu mai ia ratou.” Nafea te reira e tupu ai? Na roto ïa i te ture arii o te aroha. Na teie ture hau aˈe i te teitei e faatere i te mau manaˈo e te mau ohipa. E tia i te feia e ora ra i tera tau ia haapii i te faaite i te huru o Iesu e o to ˈna ra Metua, te Atua ra o Iehova, ahiri e eita ratou e na reira, eita ïa ratou e faatiahia ia tamau i te ora. Ma te ahuraa ia ratou i te ‘aau aroha noa, te hamani maitai, e te haehaa, e te mǎrû,’ i reira ïa e mou roa ˈi te miimii i roto i te taata. (Kolosa 3:12) E î te oraraa i te oaoa; e e itehia te mau utuafare î i te mahanahana e te here na te fenua taatoa.
Te tǎpǔ ra te Isaia 65:21-23 i te maa e rave rahi e te mau fare maitatai na te taata atoa: “E patu ratou i te fare, e na ratou iho e parahi; e na ratou e tanu i te ô vine, a amu ai i te maa i reira. . . . E ore hoi ratou e ohipa faufaa ore noa; e ore ratou e faafanau i te tamarii pohe noa.” Eita faahou e rave-ino-hia te tamarii. E ore te mauiui o te mau tamarii e o te mau metua atoa.
Ia faufaahia oe i teie nei â
I teie nei â, i te mau hora hopea o teie faanahoraa ino, e faufaahia tatou i te ite no nia ia Iehova e ta ˈna opuaraa e faaapî i teie nei fenua ei paradaiso. Ua horoa te reira i te mau taurearea e te mau metua e rave rahi i te hoê tiaturiraa e te hoê tumu oaoaraa, noa ˈtu â e ua roohia ratou i te ati o to tatou nei tau. Ei hiˈoraa, te faataa ra o Tamara, tei faahitihia i roto i te tumu parau na mua ˈˈe e eaha tei tupu mai i roto i to ˈna oraraa.
“I te 18raa o to ˈu matahiti, ua faaipoipo ihora vau e ua faarue rii vau i ta ˈu pǔpǔ ‘hoa,’ e ua mau te tahi i rotopu ia ratou i te fare auri, i te raveraa i te raau taero, aore ra i te taiata-haere-raa. To huru taata noa iho â to ˈu, e ua haamata ˈtura vau i te aimârô noa e ta ˈu tane. I muri iti noa iho i to ˈu fanauraa i ta ˈu tamaroa, ua tupu te tahi ohipa o tei taui roa i to ˈu oraraa. Ua ite au i te hoê Bibilia e ua haamata vau i te taio i te reira. I te hoê po, ua taio vau i te pene i roto i te Maseli o te parau ra ‘te imiraa i te paari e au i te imiraa i te taoˈa hunahia.’ (Maseli 2:1-6) Hou vau i te haere e taoto i taua po ra, ua pure au no te ani i te paari. Ia poipoi aˈe, ua pate te mau Ite no Iehova i te oe i to ˈu uputa. Ua haamata vau i te haapii i te Bibilia e o ratou, e maa taime ra te titauhia ia faaohipa vau i ta ˈu e haapii ra i roto i te Bibilia. I te pae hopea, ua faaoti papu vau e pee i te huru oraraa kerisetiano e ua bapetizohia vau. I teie nei, te tauturu ra vau e ta ˈu tane atoa ia vetahi ê ia noaa ia ratou te tamahanahanaraa no ǒ mai i te Atua ra.”
Oia mau, ua itehia ia Tamara te Tumu no te tamahanahanaraa taatoa, oia hoi te Atua ra o Iehova. O oia te Metua e vai ra i nia i te raˈi, o te ore roa e faarue i te feia e haafatata ˈtu ia ˈna. Te parau ra te Salamo 27:10 e: “Faarue noâ tau metua tane e tau metua vahine ia ˈu, ei reira Iehova e rave mai ai ia ˈu.”
Ua ite-atoa-hia ia Domingos, tei faahiti-aˈena-hia te parau, te hoê utuafare mau tei tamahanahana, tei faaitoito, e tei tauturu ia ˈna. Te faatia ra o ˈna e: “I te hoê mahana ua noaa ia ˈu te hoê buka Faaroo i te Orometua rahi e ua maere roa vau i te iteraa e e iˈoa to te Atua, o Iehova ïa.a Ua tae au i te hoê o te mau putuputuraa a te mau Ite no Iehova e ua maere vau i te iteraa e aita e vai ra te taa-ê-raa i te pae totiare. Ua haamata te mau Ite i te haapii ia ˈu i te Bibilia noa ˈtu to ˈu mau ahu hiˈoraa ino, ta ˈu mau peu huru ê, e to ˈu tiaturi-ore-raa i te mau taata atoa. Ua tauturu maite ratou ia ˈu ia faarue i ta ˈu huru oraraa tahito. Ua tauturu atoa ratou e ia roaa mai ta ˈu ohipa. I te pae hopea, ua tauturuhia vau ia haere i mua e tae atu ai i te bapetizoraa.”
Ua riro te mau amuiraa a te mau Ite no Iehova ei ravea no te paruru i te feia apî. E oaoa te mau Ite i te tauturu i te taata tei hinaaro e ite i te tiaturiraa faahiahia e vai ra i mua. E mea maere mau te tamahanahanaraa e horoahia i te feia e imi ra i te taairaa e to ratou Metua i te raˈi ra, i te mea e ua haapiihia te mau Ite ia horoa ˈtu i te aˈoraa e te aratairaa no ǒ mai i te Parau a te Atua, te Bibilia. Te faataa ra te hoê Ite e tia ia faaitehia i te feia apî e te tupuraa au ore roa i reira paha ratou i te toparaa e mea au ore roa atoa ïa no Iehova. Te faˈi ra teie Ite e: “Aita o Iehova e hinaaro ra e ia rave-ino-hia te mau tamarii. Aita o ˈna e hinaaro ra e ia ore ratou e oaoa. Aita atoa râ oia e hinaaro ra e ia monohia te hoê huru rave-ino-raa no te tahi atu huru rave-ino-raa—te rave-ino-raa e vai ra i nia i te purumu. E nehenehe ratou e haere e farerei i te mau taata paari o te faanahonahoraa a Iehova no te aparau no nia i to ratou mau fifi e ia faaitehia ratou e nafea ia faatitiaifaro i te fifi.”
No te mau tamarii mafatu tae, e horoa te Parau a te Atua i te hoê hinaaro puai no te ape i te marei o te faaheporaa a te feia apî. Ua faaitoitohia o Frances, te hoê potii 17 matahiti te paari, e te hoê hoa haere haapiiraa ia mairi i te fare haapiiraa e rave rahi taime ma te ore e faaite i to ˈna mau metua. I te pae hopea ua faarue o ˈna i to ˈna fare. I muri aˈe i te mau hora ahoahoraa no to ˈna mau metua, ua hoˈi mai oia i te fare. I muri iho, ua haere e piti na Ite no ta ˈna amuiraa e farerei ia ˈna. Ua ite raua e e ere te huru oraraa o te utuafare te tumu o te fifi, e ua aˈo raua ia ˈna ma te here. Ua faataa raua i te faaueraa kerisetiano e e tia i te feia apî ia faatura i to ratou mau metua (Ephesia 6:1, 2); te titauraa e haapae i te haavare i te mea e ua mairi oia i te haapiiraa ma te ore e faaite i to ˈna nau metua (Ephesia 4:25); e te faufaaraa i te haapae roa i te amuimuiraa iino. (Korinetia 1, 15:33) Ua farii maitai oia i te reira.
Te tauturu no nia mai
Ua ite atoa o Cheryl i te tauturu no ǒ mai ia Iehova i te haruraahia ta ˈna mau tamarii e to ˈna hoa faaipoipo tahito.b I te aniraahia e na te aha i tauturu ia ˈna ia faaruru atu i teie tupuraa riaria mau, ua na ô oia e: “Te ohipa matamua o ta ˈu i rave o te taioraa ïa i te mau Salamo, te Salamo 35 iho â râ. E mea tamahanahana mau te iteraa e te ite ra o Iehova i te ohipa ino o ta ˈu e faaruru ra.” Te na ô ra te Salamo 35:22, 23: “Ua hiˈo mai oe, e Iehova, eiaha e mamû noa; e [Iehova], eiaha oe e faaatea ê atu ia ˈu nei. A ara, e tau Atua, e faatia mai ia ˈu: . . . i ta ˈu nei parau.”
I muri aˈe e piti matahiti, e ma te turu a Iehova e ma te tauturu no ǒ mai i te mau Ite, ua farerei o Cheryl i ta ˈna tane faaipoipo tahito, e ua haere oia e hiˈo i ta ˈna mau tamarii. Ua nehenehe oia e horoa i te mau pahonoraa tamahanahana ia raua ma te haapapu atu e aita oia i faarue ia raua. No te mea ua haapii o Cheryl i ta ˈna mau tamarii ia faahanahana ia Iehova, ua nehenehe oia e parau atu e te tiaturi ra o ˈna ia raua. Te faataa ra oia e: “Ua ite au e te here ra ta ˈu mau tamarii ia Iehova, e eita oia e vaiiho noa e ia haamauiui-tamau-hia raua.”
Mea na reira te fifi i te faatitiaifarohia. I to Cheryl tutava-tamau-raa e te mau tia o te piha hiˈopoaraa feia ěê e ma te tiaturi ia Iehova ma te pure haavare ore, ua faahoˈihia mai ta ˈna mau tamarii. Te na ô ra o Cheryl e: “E tia mau ia ˈu i te parau e maoti te rima anaˈe o Iehova i te noaa-faahou-raa ia ˈu ta ˈu mau tamarii.”
E mea faufaa roa i te haapii i ta tatou mau tamarii i teie nei â ia ite ratou e o vai mau o Iehova e ia haamori ia ˈna! Te faˈi ra te Bibilia i roto i te Petero 1, 3:12 e to Iehova ra mata “tei te feia parau-tia hoi . . . e tei ta ratou pure hoi to ˈna tariˈa.” Ua riro o Iehova ei haapuraa mau no ta tatou mau tamarii. E to ˈna ra iˈoa “e pare etaeta ïa; te horo nei te parau-tia i reira e ua ora ihora.”—Maseli 18:10.
Noa ˈtu â e te ora ra tatou i te mau taime ati mau ma te ore e ite e eaha te nehenehe e tupu mai i nia i ta tatou mau tamarii, ua ite râ te mau metua o te haamori ra ia Iehova e eita e vai tamau noa te mauiui i nia i te feia apî haapao maitai. Ua tǎpǔ atoa oia e e faahoˈi mai oia mai roto mai i te pohe te feia tei roohia i te ati no to tatou nei tau ma te faaore i te oto e te mauiui tei tae mai i nia ia ratou.—Isaia 65:17, 18; Ioane 5:28, 29.
Te tiaturiraa o te ao apî a te Atua e tiaturiraa maere mau ïa. Oia atoa ïa no te ohipa e tupu mai e ua fatata te Atua i te iriti ia Satani e ta ˈna faanahoraa ino i te fenua nei. Eita ta tatou mau tamarii e haamǎtaˈu-faahou-hia. Te faataa ra te hoê o te mau himene e himenehia ra e te mau Ite no Iehova i ta ratou mau putuputuraa a te amuiraa no nia i te faanahoraa apî mai teie te huru: “E himene te tamarii./[Ei te vahi atoa te oaoa e te hau]./E tia mai te feia pohe./Ia tiatonu to tatou mata i nia i te re”!
Ia farerei noa ˈtu oe i te tahi mau Ite no Iehova, a ani atu ia ratou ia faaite mai e nafea atoa oe e ite hau atu â no nia i te oaoa e fatata ra i roto i te ao apî parau-tia a te Atua e piri maira. E oaoa ratou i te tauturu atu ia oe ia ite oe e mea nafea te Parau a te Atua e tamahanahana rahi ai ia oe i teie nei â e i muri iho i te ora mure ore.—Salamo 37:29; Apokalupo 21:4, 5.
[Nota i raro i te api]
a Neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
b A hiˈo i te tumu parau o te api 6.
[Parau iti faaôhia i te api 12]
“Aita roa ˈtu Iehova e hinaaro ra e ia rave-ino-hia te mau tamarii”