Te rohirohi-rahi-roa-raa—E nahea râ oe no te faaruru atu i te reira?
FAATEIMAHAHIA e te hepohepo e te peapea o te mahana taitahi, e rave rahi te inu no te haamoe i te manaˈo e te erehia ra ratou i te tahi mea. I teie nei mahana o te ava te rave-rahi-hia, e rave rahi te inu no te tamata i te haamoe i te mau fifi o te oraraa. Tei raro aˈe te tahi pae i te ohiparaa a te mau raau tamǎrû no te faaruru atu i te hepohepo. Tera râ e rave vetahi pae i te mau raau taero o te faaino i te feruriraa, mai te pakalolo, te methamphetamines, e te cocaine. Te ite-atoa-hia ra te mau tamarii o te rave ra i te raau taero no te haamoe i te fifi o te oraraa. Te parauhia ra e e 95 i nia i te hanere o te mau taurearea marite o te rave ra i te hoê taoˈa opanihia e te ture aore ra hau atu hou a roaa ˈi ta ratou parau tuite no te haapiiraa tuarua.
E te vai ra te feia e tamata ra i te ape i te faateimaharaa o te mahana atoa ma te arearea e to ratou mau hoa aore ra ma te faahua oaoa e te taiâ ra hoi ratou. Aore ra no te mau tumu hape, e imi ratou i te here e te aroha o te tane anei aore ra o te vahine anei. Ia faaohipa-anaˈe-hia râ te mau ravea no te haamoe i te faateimaharaa o te mahana atoa e faarahi noa ïa te reira i te manaˈo ereraa i te tahi mea. Ia tamata te mau taata i te faaiti i te faateimaharaa ma te inu i te ava aore ra ma te rave i te mau taoˈa o te faaino i te feruriraa maoti i te faaapî i to ratou iho itoito, anaanatae e hinaaro, e faarohirohi oioi rahi roa ratou ia ratou iho. Eaha ïa te tia ia rave ia ite-anaˈe-hia e te topa rii maite ra te itoito, te anaanatae e te hinaaro e vai ra?
Te ravea ia ora mai
Aita te A ara mai na! e turu ra i te tahi mau rapaauraa e mau raau taa ê. Atira noa ˈtu, te horoa ra oia i te tahi mau manaˈo tauturu faufaa niuhia i nia i te mau faaueraa tumu a te Bibilia o te nehenehe e tauturu ia oe ia apî faahou mai to oe itoito, to oe anaanatae e to oe hinaaro. Te faaitoito ra te taote o Yutaka Ono, te hoê faatere no te Haapiiraa tuatoru a te mau taote no Keio, e toru ravea no te faaruru atu i te rohirohi-rahi-roa-raa. Te faataa ra oia e: “Teie na ravea e toru oia hoi te haavîraa, te aparauraa, e te haaroaroaraa.”
No te faaore i te manaˈoraa e aita e ravea, e tia ia oe ia ite e e vî ia oe to oe iho mau manaˈo haaputapû e to oe haerea. Ia puai anaˈe te manaˈo e te erehia ra oe i te tahi mea e aita ˈtura e ravea faahou no te faaafaro i te mau fifi, e ohie ia tiaturi e aita te mau mea e vî ra ia oe. Eiaha roa râ e parahi noa ma te manaˈonaˈo i te mau fifi. A tamata i te faaafaro i to oe fifi te tahi i muri iho i te tahi. (A hiˈo i te upoo parau o te api 8) Eiaha e tuu noa i te reira i te hiti. Ia rave anaˈe oe i te mau ohipa maitatai, e haamata oe i te ora mai e e vî ia oe te mau mea.
A tamata i te faaiti i te riri o te hope hoi na roto i te mau manaˈo taiâ. Ei hiˈoraa, e riri haere noa te tahi pae i te mau mea rii o te oraraa. E onoono ratou i te huru raveraa i te mau mea e e riri ratou ia ore anaˈe te tahi atu pae e farii, e aore ra e inoino ratou i ta ratou iho mau hape. “Eiaha oe e faataata parau-tia hua ia oe iho,” ta te hoê taata paari i tahito ra i parau, “eiaha hoi e faapaari rahi hua; eaha hoi ta oe faufaa ia taparahi ia oe iho?” (Koheleta 7:16) Te tapaparaa i te mau tapao tia roa ma te iteraa e eita e naeahia ia oe o te ravea papu maitai ia roohia oe i te rohirohi-rahi-roa-raa.
Te tahi atu aˈo faufaa no ǒ mai i te Bibilia, teie ïa “te haere ma te [ite i to ˈna mau otia] i te aro o to Atua.” (Mika 6:8) Oia hoi te iteraa i to ˈna iho mau otia e aore ra te faaotiraa i “te hoê manaˈo aifaito no nia i to ˈna iho mau vahi aravihi.” Teie ïa te auraa peneiaˈe te parauraa ˈtu e eita oe e farii i te mau titauraa o te ore e maraa ia oe i te vahi raveraa ohipa.
E farii te feia tei ite i to ratou mau otia i te tauturu. Ua parau te hoê vahine toroa faatere tei roohia i te rohirohi-rahi-roa-raa e te ravea no te aperaa i te reira o te aniraa ˈtu ïa i te tauturu. Mai ta ˈna e na ô faahou ra, “e mǎtaˈu te rahiraa o te taata i te ani i te tauturu no te mea e hiˈo-ino-hia ratou i te mea e aita i oti ia ratou te ohipa.” Noa ˈtu e o te hoê ohipa i te fare, i te fare haapiiraa, aore ra i rapaeau—o te faarohirohi rahi roa ia oe—a horoa ˈtu ïa i te ohipa ia vetahi ê, ia nehenehe anaˈe. E maere oe i te iteraa e e oti te ohipa noa ˈtu â e aita oe iho e rave ra i te mau mea atoa.—A faaau e te Exodo 18:13-27.
E hinaaro paha oe e faafaaea rii. E mea maitai roa no te hoê taata te nehenehe e rohirohi rahi roa ia faaea i te ohipa ma te faatiahia. Ia ore anaˈe râ te huru tupuraa e faatia i te reira, e “ahiri ua ite oe e nahea ia faaoaoa ia oe iho, e itehia te taa-ê-raa rahi,” ta te vahine maimi o Ann McGee-Cooper e parau ra. Ia taui anaˈe oe i ta oe ohipa no te rave i te tahi atu e maraa mai ïa te rahiraa ohipa e oti ia oe, e itoitohia to oe feruriraa no te hamani mai i te tahi mau mea.” E parau mau â ta te Arii o Solomona i aˈo e mau matahiti i teie nei: “E maitai rahi te rima hoê ia î i te maa ma te hau, i na rima atoa e piti ia î, ma te peapea e te amu i te mataˈi ra.”—Koheleta 4:6.
Te aparauraa maoti te turu a te hoê pǔpǔ
Te piti o te ravea ta te taote Ono i faahiti o te aparauraa ïa. E mea anaanatae mau te iteraa e mea varavara roa te feia tupohe auahi i te rohirohi rahi roa. Peneiaˈe no te mea e e feia tuiroo aruehia ratou, e hau atu â ua taaihia ratou pauroa e te hoê auhoaraa piri roa. Ia vai anaˈe te hoê pûpû o ta oe e nehenehe e tiaturi, e nehenehe ïa e anihia ˈtu te tauturu i te tahi atu. Ihea roa e itehia ˈi ia oe te hoê pûpû o te horoa i te tauturu i teie nei mahana? I to ˈna faataaraa i te mau ravea a te mau taote no te faaruru atu i te rohirohi-rahi-roa-raa, te faˈi ra te buka ra Moetsukishokogun (Te mau tapao no te rohirohi-rahi-roa-raa) e: “No te mau taote, o to ratou utuafare, to ratou iho â hoa faaipoipo te taata maitai mau no te turu i te pae o te manaˈo hohonu.” E hinaaro te taata atoa i te hoê taata o ta ˈna e faaite atu i to ˈna mau manaˈo hohonu. No nia i teie tumu parau o te aparauraa, te horoa ra te Bibilia i te aˈoraa faufaa. Te faaitoito ra oia i te mau hoa faaipoipo ia vai noa te here te tahi i te tahi e te faaite ra i te taatoaraa ia noaa ia ratou te mau hoa o te nehenehe e horoa ˈtu i te mau manaˈo tauturu faufaa.—Maseli 5:18, 19; 11:14.
“E tia ia tatou ia haamau i ta tatou iho faanahoraa no te tururaa a te mau hoa rahi e te fetii,” o ta te USA Today e parau ra. I reira râ te na ô faahou ra e: “E tiamâraa atoa to tatou i te faaohiparaa i te mau faufaa a ta tatou mau pu faaroo e mau piha rapaauraa i te pae feruriraa.” No nia i te huru faaohiparaa i te mau faufaa a te faaroo no te tauturu, ua papai te taetaeae o Iesu o Iakobo e: “Te pohe ra anei te hoê o outou i te maˈi? e tii oia i te mau peresibutero o te ekalesia ra, e na ratou e pure ia ˈna, ma te faatahinu ia ˈna i te monoˈi i te iˈoa o [Iehova] ra.” (Iakobo 5:14) E nehenehe te mau kerisetiano e fifihia ra e ite i te haumǎrû ia aparau atu ratou i te mau matahiapo o te mau amuiraa a te mau Ite no Iehova. Noa ˈtu e e ere te mau matahiapo i te feia aravihi i te pae o te rohirohi-rahi-roa-raa, e mea faufaa râ te turu i te pae varua o ta ratou e pûpû atu.
Peneiaˈe e itoitohia tatou na roto i te hoê faanahoraa taata no te faaruru i te tahi atu mahana, eita râ te reira e ravai. I te omuaraa parau o ta ˈna buka, Te manaˈoraa e aita e ravea (beretane), ua tapao o Martin E. P. Seligman i te manaˈo tiamâ e te tiaturi ia ˈna iho e itehia ra i te pae Tooa o te râ ei tumu no te maraaraa te hepohepo rahi i teie nei mahana, e ua faaite oia e mea titauhia ia imi i te auraa o te oraraa. E ua faaite mai oia e “te hoê mea faufaa no te iteraa e e opuaraa to te oraraa o te taairaa ˈtu ïa i te tahi mea hau aˈe i te rahi ia oe iho.” Noa ˈtu e aita te rahiraa o te taata e haafaufaa ra i to ratou auhoaraa e te Atua, e nehenehe te aparauraa e te Poiete—o tei “hau aˈe i te rahi ia oe iho”—e tauturu ia oe ia faaruru i te manaˈoraa e aita e ravea.
Ua faaitoito te Arii o Davida, tei faaruru atu e rave rahi ati, i ta ˈna mau taata e: “E tiaturi [i te Atua] eiaha e faaea, e te mau taata e! e ninii hua i to outou aau i mua ia ˈna! o te Atua anaˈe ra to tatou haapuraa.” (Salamo 62:8) Ua ineine te Atua i te faaroo mai ia tatou, e tae noa ˈtu i ta tatou “uuru.” (Roma 8:26) Na roto i te aniraa ˈtu ia ˈna ma te aau tae mau e itehia mai te hau o te nehenehe “e [paruru] i to outou aau, e to outou manaˈo” i te rohirohi-rahi-roa-raa.—Philipi 4:6, 7.
Te tauiraa i ta oe huru hiˈoraa
I te pae hopea, e titauhia paha oe e taui i ta oe huru hiˈoraa i te mau mea e tupu ra i nia ia oe. O te haroaroaraa te ravea hopea ta te taote Ono i horoa no te faaruru atu i te rohirohi-rahi-roa-raa. Ia hepohepo roa anaˈe tatou, e ohie noa tatou i te faatupu i te manaˈo tano ore no nia i te mau mea atoa a topa ˈtu ai tatou i roto i te mau huru hiˈoraa faahapahapa noa. E tia râ ia tatou ia haapao i te mea mau. A hiˈopoa maite e niu mau anei to teie mau manaˈo faahapahapa aore ra aita. E riro mau anei ei faahopearaa ino mai ta oe e mǎtaˈu ra? A tamata i te hiˈo i te mau mea na nia i te hoê huru hiˈoraa ê atu.
“E nehenehe oe e haamata ma te manaˈo e mai te peu e ua rohirohi roa oe, peneiaˈe no te mea e taata ‘maitai’ oe e ere oe i te taata ‘ino,’” ta te vea Te mau metua (beretane), e parau ra. A haamanaˈo: e mau titauraa tia roa to te huru taata o te ohie i te faarohirohi rahi roa ia ratou ma te haapeapea noa no vetahi ê. Te mea faufaa roa no te hoê taata tei rohirohi rahi roa o te hoê ïa parau haamauruuru. E itehia te hoê taa-ê-raa rahi no te hoê metua vahine ahiri e e faaite ta ˈna tane e ta ˈna mau tamarii i to ratou mauruuru no te rahiraa ohipa e vai ra i te haapaoraa i te utuafare. Ahiri e ua rohirohi rahi roa te hoê faatere mono i ta ˈna vahi raveraa ohipa, e nehenehe te hoê parau haapopou e te tairiiri i nia i te tapono e haamaitai i ta ˈna huru hiˈoraa.
Te faaite ra te Bibilia e mea nafea ia aruehia te hoê vahine aravihi, e tia ˈi: “E tia ta ˈna mau tamarii ma te faaora ia ˈna; e tana tane atoa, ma te haamaitai ia ˈna. E rave rahi te vahine hamani maitai, o oe râ tei hau ia ratou atoa ra.” (Maseli 31:10, 28, 29) Oia mau, “e au te parau maitai i te topata rii meli ra; e momona i te taata nei, e ora hoi to te ivi.”—Maseli 16:24.
Ua ora maitai mai o Shinzo, te kerisetiano matahiapo o tei faahitihia i roto i te tumu parau matamua, i te rohirohi-rahi-roa-raa. Noa ˈtu e ua tauturuhia o ˈna e te feia aravihi, te mea o tei tauturu rahi ia Shinzo o ta ˈna ïa mau pure ia Iehova. I muri aˈe i ta ˈna mau pure aau tae mau no te ani i te tauturu, ua farerei oia i te matahiapo tei haapii ia ˈna i te Parau a te Atua i te haamataraa. Ua turu teie matahiapo, e te tahi atu mau hoa matahiapo ia ˈna ma te faarooraa ˈtu i to ˈna mau haamǎtaˈuraa. Ua taiohia ˈtu ia ˈna e ta ˈna vahine faaipoipo i te tahi mau tumu parau no nia i te arairaa i te mau manaˈo hohonu tano ore no roto mai i te hoê numera tahito no teie vea o ta oe e taio ra. (8 no atopa 1992) Ua taa rii mǎrû noa ˈtura oia e te tamata ra o ˈna i te rave i te mau mea atoa o ˈna anaˈe iho. Ua haamata oia i te taui i ta ˈna huru hiˈoraa i te mau mea e haaati ra ia ˈna. Noa ˈtu e i te haamataraa, mai te huru ra e tei nia o ˈna i te hoê eˈa fifi hopea ore e vai ra i roto i te mouˈa, ite atura oia maa maramarama i te tahi atu hopea o te rahi rii maite noa e a tapae atu ai oia i rapaeau i teie eˈa i roto i te mouˈa.
Mai ia Shinzo, e nehenehe atoa oe e aro atu i te rohirohi-rahi-roa-raa e ia faaruru faahou â i te oraraa.
[Tumu parau tarenihia i te api 8]
Na ravea ahuru ma piti no te paruru i te rohirohi-rahi-roa-raa
UA NIUHIA te parau i mua nei ia au i te tahi noa maa manaˈo i pûpûhia e te hoê taote aravihi i te pae rapaauraa i te feruriraa.
1. A haavî atu i to oe iho mau manaˈo, mau manaˈo haaputapû, e haerea—e tauturu rahi te pure.
2. Ia haamata anaˈe oe i te haapeapea, a taui ma te feruri maite i te mau manaˈo faufaa no te faaoti i te tahi mea.
3. Ia horuhoru te aau a huti hohonu i te aho e a tuu i te aho e ia topa te hau ma te opua mau.
4. A tamata i te hiˈo i te mau tupuraa ia au i te huru hiˈoraa a te tahi atu taata ia taa ia oe e mea nafea te faateimaharaa i te tupu i te rahi.
5. A manaˈonaˈo i te mea o ta oe e au ra ia vetahi ê e a haapopou atu ia ratou. Eiaha e faahua haapopou a arue râ ma te haavare ore.
6. A imi i te mau manaˈo ino haamou ma te tinai i te reira.
7. A ite e nafea ia parau atu e eita, ia ore anaˈe e maraa ia oe ia au i to oe puai e ta oe tabula ohipa.
8. A faaetaeta i to oe tino i te mahana taitahi—e mea maitai atoa ia haere ma te taahi haavitiviti.
9. A faatura ˈtu ia vetahi ê, ma te imi i te ravea ia faaite mai ratou i to ratou huru maitai roa ˈˈe.
10. Ia vai noa te huru faaarearea e te haerea ataata.
11. A vaiiho i te mau fifi a te ohipa i te vahi raveraa ohipa eiaha e hopoi i te reira i te fare.
12. A rave i teie â mahana te tia ia ravehia —eiaha ia tuuhia ˈtu i te hiti.
(Faatueahia e “Te faaauraa ˈtu i te mau manaˈo haaputapû, te upootiaraa i te rohirohi-rahi-roa-raa” a Ruth Dailey Grainger vahine, Te vea marite no nia i te utuuturaa (beretane), tenuare 1992.)
[Hohoˈa i te api 8, 9]
Mea pinepine o te feia itoito e o te amo i ta ratou hopoia te roohia i te rohirohi-rahi-roa-raa