Te rohirohi-rahi-roa-raa—O vai te roo-ohie-hia e no te aha?
A FERURI na e ahiri te haa ra oe i roto i te hoê piha ohiparaa e e utuafare fetii atoa hoi—aore ra tera iho â te huru tupuraa. Ua teitei roa te mau api parau i nia i te iri papairaa. E taˈi noa mai te niuniu paraparau e te mau aniraa a te feia hoo o te ore e naeahia ra. Aita te raatira ohipa e mauruuru ra ia oe no te mea aita i oti ta oe tuhaa ohipa. Te fifihia ra ta oe tamaroa i te fare haapiiraa. Te hinaaro ra te orometua haapii tamarii e farerei oioi ia oe. Aita to hoa faaipoipo e tâuˈa maira i ta oe aniraa i te tauturu. Ia ore anaˈe e maraa ia oe teie huru tupuraa, e ahoaho oe i teie faateimaharaa, e e rohirohi rahi roa ïa oe.
O te rave-hua-raa i te ohipa anei te tumu o te rohirohi-rahi-roa-raa? Ua parau o Ann McGee-Cooper, te hoê vahine maimi i te pae o te roro, e te rohirohi-rahi-roa-raa o “te faahopearaa ïa no te hoê oraraa aifaito ore, o te huru mau ïa o te taata te haamauˈa faarahi i te taime i te rave-noa-raa i te ohipa ma te faaiti i te faafaaea.” E ere anaˈe iho te rave-hua-raa i te ohipa te tumu; i raro aˈe i te hoê â huru faateimaharaa e huru tupuraa, e rohirohi roa te vetahi pae eiaha râ te tahi atu pae.
Te feia te roo-ohie-hia e te rohirohi-rahi-roa-raa
Hoê â huru no te feia o te pee-ohie-noa-hia e te hoê maˈi, te vai ra te mau huru taata o te rohirohi ohie noa. “Ia roohia oe i te rohirohi-rahi-roa-raa,” ta Elliot Aronson, orometua no te pae o te ite no nia i te feruriraa o te Haapiiraa tuatoru no Kalifornia, “na mua roa ˈˈe e tia ia anaanatae rahi oe i te tahi mea.” No reira te feia te rohirohi ohie e tapapa ratou i te mau tapao e te mau manaˈo tia roa. Te parauhia ra e te feia te rohirohi rahi roa e mea pinepine e feia rave ohipa maitatai roa ˈˈe a te hoê taiete.
Ma te haapoto i te faataaraa o te huru ihotaata o te feia tei roo-ohie-hia e te rohirohi-rahi-roa-raa, ua papai te orometua Fumiaki no te Satauro uteute Tapone no te Haapiiraa tuatoru a te mau tuati, i roto i ta ˈna buka, Moetsukishokogun (Te mau tapao no te rohirohi-rahi-roa-raa): “E taata au-maitai-roa-hia te taata te rohirohi ohie noa, te tâuˈa i te taata, te putapû te aau, te itoito, ma te manaˈo tia roa. Eita ratou e au i te rave i te ohipa e te mau matini mea au aˈe râ na ratou ‘ia rave i te ohipa e te taata,’ ei faaauraa parau noa.”
Ma te anihia e haamau i te hoê tamataraa no te tuu i te hiti te feia tei rohirohi ohie noa, ua parau te hoê taata ite e tia maoti ia ravehia te tamataraa ei ravea tihepuraa. “Ta te mau taiete e tia ia rave,” ta ˈna i parau, “o te imiraa i te taata o te tapitapi ra no vetahi ê ma te faarohirohi roa ia ˈna . . . e i muri iho e tia ia ratou ia haamau i te mau porotarama no te faaiti e aore ra faaore i te rohirohi-rahi-roa-raa.”
O tei ati-taa-ê-hia o te feia ïa te rave ra i te mau ohipa na te taata, mai te mau ohipa turu utaa, te mau taote, te mau utuutu maˈi, e te mau orometua haapii tamarii. E tamata mau ratou i te tauturu i te taata, ma te horoa noa i to ratou taime, to ratou puai e ta ratou faufaa no te haamaitai i te oraraa o vetahi ê e peneiaˈe e rohirohi roa ratou ia ite anaˈe ratou e aita e naeahia ra tera e tera tapao tia roa o ta ratou iho i haamau. E nehenehe atoa hoi te mau metua vahine o te tapitapi noa ra e rohirohi rahi roa no te hoê â tumu.
No te aha te taata e rohirohi rahi roa ai
Ua faaite mai te hoê uiuiraa manaˈo i rotopu i te mau utuutu maˈi e toru tumu te faatupu mai i te rohirohi-rahi-roa-raa. Te tumu matamua i tapaohia o te rahiraa peapea o te mahana taitahi te faatupu mai i te inoino. Ei hiˈoraa, e tia i te rahiraa o te mau utuutu maˈi ia amo i te mau hopoia teiaha, ia faaafaro i te mau fifi e te feia maˈi, ia faaau i te mau matini apî, ia faaruru i te maraaraa te mau haamâuˈaraa, e ia faaoromai i teie huru oraraa tauiui noa. “O teie mau peapea o te mahana taitahi ïa te fifi rahi roa ˈˈe e rohirohi rahi roa ˈi ratou,” o ta te buka ra Moetsukishokogun e parau ra. Ia ore anaˈe e faaafarohia te mau fifi, e rahi mai ïa te inoino ma te faarohirohi rahi roa.
Te piti o te tumu i tapaohia o te ereraa ïa i te tauturu, e aita atoa e taata te nehenehe e tiaturihia. No reira te hoê metua vahine o tei faataa ê ia ˈna iho i te tahi atu mau metua vahine e ohie o ˈna i te rohirohi rahi roa. Ua itehia e te uiuiraa manaˈo i faahitihia iho nei e ohie noa te utuutu maˈi faaea hoê noa i te rohirohi rahi roa i tei faaipoipohia. Area râ, e nehenehe te faaipoiporaa e faarahi i te mau peapea o te mahana taitahi ahiri e aita e vai ra te tauaparauraa mau i rotopu i te tane e te vahine. Noa ˈtu e tei te fare te taatoaraa, e nehenehe te hoê taata e vai moemoe noa no te mea te mataitai noa ra te mau melo o te utuafare i te afata teata.
Te toru o te tumu o te manaˈoraa e aita e ravea. Ei hiˈoraa, e ohie aˈe te mau utuutu maˈi i te manaˈoraa e aita e ravea i te mau taote no te mea te ere ra te mau utuutu maˈi i te mana no te taui i te mau mea. E nehenehe te feia toroa faatere mono e rohirohi roa ia ite anaˈe ratou e aita ta ratou mau tutavaraa i tapae i nia i te fa hinaarohia. Mai ta te hoê faatere i te pae o te faufaaraa o te taata i parau, e tupu mai te rohirohi-rahi-roa-raa ia “inoino anaˈe te taata i te tamataraa i te rave i te tahi mea faufaa e ma te ore e tâuˈahia ˈtu.”
E tupu i te rahi i roto i te taata te manaˈoraa e aita e ravea ia haaati-anaˈe-hia o ˈna e te mau haerea mauruuru ore o te faahotu mai i te rohirohi-rahi-roa-raa. E rohirohi roa te mau vahine faaipoipo ia ore anaˈe ta ratou iho tane e farii i te rahiraa ohipa e ravehia ra i te fare e te aupururaa i te mau tamarii. E rohirohi roa te feia faatere mono ia ore te paoti ohipa e tâuˈa mai i te hoê ohipa rave-maitai-hia e ma te patiatia noa ia ratou no te tahi maa hape rii. “Teie te mea faufaa roa e hinaaro hoi tatou pauroa ia mauruuru te taata ma te farii i ta tatou mau tutavaraa,” ta te vea ra Mau metua (beretane) e parau ra, “e ahiri te rave ra tatou i te ohipa i roto i te hoê vahi e aita tatou e haamauruuruhia no ta tatou mau tutavaraa—noa ˈtu e tei te fare aore tei te piha raveraa ohipa—i reira râ e roo-ohie-hia tatou i te rohirohi-rahi-roa-raa.”
Ma te anaanatae hoi, e rohirohi rahi roa te hoê faito rahi o te mau utuutu maˈi, e mea iti aˈe te mau vahine faafanau i te roohia i te reira. Na nia i te taatoaraa, te ohipa a te vahine faafanau o te tautururaa ˈtu i te hoê mea ora apî ia haere mai i te ao nei. E haamauruuru te mau metua vahine e te mau metua tane ia ratou no ta ratou ohipa. Ia haamauruuru-anaˈe-hia te taata, i reira ratou e manaˈo ai e mea faufaa ratou e e itoitohia mai ratou.
Ia ite-anaˈe-hia e o vai te ohie i te rohirohi rahi roa e no te aha, e mea ohie aˈe i te aro atu i teie fifi. E nehenehe te tumu parau i muri iho e tauturu i te feia tei rohirohi rahi roa ia noaa mai ia ratou te hoê hiˈoraa aifaito no nia i te oraraa.
[Parau iti faaôhia i te api 6]
Te rohirohi-rahi-roa-raa o te faahopearaa ïa a te taata te pau rahi te taime i te rave-noa-raa i te ohipa ma te ore e faafaaea