VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g94 8/11 api 12-15
  • Tei mua faahou te mau kerisetiano i te tiribuna teitei no Ierusalema

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Tei mua faahou te mau kerisetiano i te tiribuna teitei no Ierusalema
  • A ara mai na! 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Mea nafea te aimârôraa i te haamataraa mai?
  • Parururaa no ǒ mai i te tahi mau taata manaˈo-ore-hia
  • Te mahana i roto i te tiribuna no Ierusalema
  • Te mau haapiiraa i hutihia mai
  • Te parururaa i te parau apî maitai i mua i te ture
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Aroraa no te tiamâraa e haamori ia Iehova
    Te faatere nei te Basileia o te Atua!
  • E tia ˈtu te feia poro i mua i te tiripuna
    Te faatere nei te Basileia o te Atua!
  • Te mau Ite no Iehova ‘tuuhia i mua i te mau tiribuna’
    A ara mai na! 1992
Ite hau atu â
A ara mai na! 1994
g94 8/11 api 12-15

Tei mua faahou te mau kerisetiano i te tiribuna teitei no Ierusalema

NA TE TAATA PAPAI A ARA MAI NA! I ISERAELA

UA TIA o Iesu i mua i te Sunederi, te haavaraa teitei roa ˈˈe i Ierusalema, i to ˈna haavaraahia no to ˈna ora. Noa ˈtu teie faateimaharaa, ua riro oia ei tia no te Basileia a te Atua ma te mǎtaˈu ore. (Mataio 26:57-68) I te roaraa o te mau hebedoma o te haavaraahia o Iesu, ua tia mai ta ˈna mau pǐpǐ piri roa ˈˈe i mua i teie â haavaraa teitei. I reira, ua horoa ratou i te hoê faaiteraa itoito mau no te Basileia a te Atua e no to ˈna Arii faatoroahia.—Ohipa 4:5-21.

Tau mahana i muri iho, i te hopoi-faahou-raahia te mau aposetolo i mua i te Sunederi, ua tupu te hoê tauiraa maere mau. Noa ˈtu te faaheporaa rahi a te feia haava, ua paraparau o Gamaliela ma te itoito, hoê o te mau melo faatura-rahi-roa ˈˈe-hia o te tiribuna no te turu i te mau pǐpǐ a Iesu. Ei faahopearaa o teie ohipa maere mau, ua faatiamâhia te mau aposetolo.—Ohipa 5:27-42.

Ua faatupu teie mau ohipa haavaraa i te mau parau a Iesu i roto i te Mataio 10:16-18: “Inaha! te tono nei au ia outou mai te mamoe i rotopu i te mau luko ra; . . . e tuu hoi ratou ia outou i te sunederi ra, . . . e no ˈu nei e hopoihia ˈi outou i te aro o te mau tavana e te hui arii, ei ite no ratou e no te mau Etene.” Noa ˈtu e aita ratou i taa-pinepine-hia, ua tui te roo o te mau pǐpǐ a Iesu na Iseraela atoa. Ua farii te mau tausani ati Iuda o te senekele matamua i te poroi a Iesu. (Ohipa 4:4; 6:7) Ua riro te reira ei faahopearaa o te pororaa itoito o te mau pǐpǐ ati Iuda a Iesu, tae noa ˈtu to ratou haereraa ma te mǎtaˈu ore i mua i te tiribuna.

I Iseraela i teie nei mahana, e mea iti te feia o te matau i te mau Ite no Iehova, o te naeahia fatata e 500 i teie nei i roto i te hoê fenua tau 5 mirioni taata. I te matahiti 1993 râ, aita te haavaraa o te hoê Ite apî i huti noa i te ara-maite-raa o te mau taata i nia i te ohipa a te mau Ite no Iehova, ua faaite-papu-hia atoa te tuearaa otahi roa i te pae o te aamu i rotopu i te faainoraa e te hamani-ino-raa ta te mau ati Iuda e te mau Ite no Iehova i faaruru.

Mea nafea te aimârôraa i te haamataraa mai?

Ua riro o Ariel Feldman, te hoê taurearea ati Iuda no Rusia e 17 matahiti to ˈna, e ora ra i Haifa i Iseraela, ei taata haapii aravihi i te fare haapiiraa e tei au-rahi-hia e te mau rave ohipa o te fare haapiiraa e to ˈna mau hoa haere haapiiraa.

I muri aˈe to ratou pororaahia ma te faanaho ore i roto i te aroâ i te taime o te Tamaˈi o te Ooa no Peresia, ua haamata ˈtura o Ariel e to ˈna utuafare i te haapii i te bibilia e te mau Ite no Iehova. Ua rave o Ariel i te hoê maimiraa hohonu e te hoê faaauraa o te mau haapiiraa a te haapaoraa ati Iuda e te mau faataaraa a te Bibilia vauvauhia ia ˈna e te mau Ite no Iehova. Ma te feruriraa paari, ua haere vitiviti o Ariel i mua i roto i ta ˈna haapiiraa o te Bibilia e ua riro oia ei melo matamua no to ˈna utuafare i bapetizohia ei Ite no Iehova.

Aita te reira i haafifi ia ˈna i to ˈna haereraa i te fare haapiiraa. I te matahiti hopea râ o ta ˈna haapiiraa tuarua, ua faaoti aˈera ta ˈna fare haapiiraa ia faaô i roto i te mau haapiiraa tumu i te hoê porotarama tamataraa no te faaineine i te feia haere haapiiraa i te tau faehau. Ua horoa te mau faehau i te mau faaueraa, e ua faaôhia i roto i te porotarama te faaohipa-roa-raa i te mau huru tiaraa e te mau ravea aravihi o te tamaˈi. Ma te manaˈo e e ofati to ˈna apitiraa i roto i taua porotarama ra i to ˈna haava manaˈo tei haapiihia e te Bibilia e to ˈna tiaraa amui ore ei Ite no Iehova, ua rave o Ariel i te mau tutavaraa tia no te faataa ˈtu i te vahine raatira o te fare haapiiraa i to ˈna tiaraa. (Isaia 2:2-4) Ua faataa oia ma te faatura e ua ineine oia i te apiti atu i roto i te tahi atu ohipa o te fare haapiiraa i taua taime ra aita râ oia i nehenehe e rave i te hoê mea tei patoi i to ˈna mau tiaturiraa.

Noa ˈtu e ua taa rii to ˈna raatira fare haapiiraa ia ˈna i te omuaraa, ua faaoti oia e ua hau aˈe ta ˈna aniraa i ta ˈna i nehenehe e farii. Ua horoa oia ia ˈna i te hoê maitiraa hopea: Te haaraa i roto i te faaineineraa no te tamaˈi aore ra te tiavaruraa i te fare haapiiraa. Aita o Ariel i nehenehe e ofati i to ˈna haava manaˈo. I te 31 no tenuare 1993, tau avaˈe noa hou ta ˈna hiˈopoaraa hopea, ua tiavaruhia oia i te fare haapiiraa e aita ˈtu e ravea.

Parururaa no ǒ mai i te tahi mau taata manaˈo-ore-hia

Ua fariu o Ariel i te Taatiraa no te mau tiaraa tivila i Iseraela. Ua hinaaro mau ratou e paruru ia ˈna, ma te pûpû i te hoê tauturu i te pae o te ture tamoni ore. E faatereraa demotaratia te Hau Iseraela no teie mahana. Noa ˈtu e aita ta ratou e pǎpǎ ture o te haapapu i te mau tiaraa a te taata tataitahi, te faaitoito ra te faˈiraa o te faatiamâraa iseraela i te tiamâraa i te pae faaroo e te tiamâraa o te haava manaˈo. I te pae o te ture, aita i itehia i te hoê haavaraa i Iseraela tei faaô i te tiavaruraa i te fare haapiiraa no te mau tiaturiraa faaroo.

Haamata ˈtura te mau vea i te anaanatae mai i taua aamu ra. Ma te pee i te aˈoraa tei au i te ture, aita o Ariel i farii i te mau uiuiraa manaˈo a te mau taata papai vea, ma te au aˈe e vaiiho i te tiribuna ia tuatapapa i ta ˈna ra ohipa eiaha râ te “tiribuna” o te huiraatira. Tera râ, ua oioi noa te raatira o te fare haapiiraa i te imi i te mau otoheraa no ta ˈna mau ohipa, i roto i te hoê uiuiraa manaˈo. I roto i te vea Hadashot o te 9 no febuare 1993, aita noa oia i faaite i to ˈna manaˈo e te faaino ra te tiaraa faaroo o taua taurearea haapii ra i te Hau Iseraela e tae noa ˈtu i te mau taata atoa o te here ra i te reira, ua faaino râ oia i te mau Ite no Iehova ei faanahonahoraa, ma te parau e: “E ohipa haavare, mâ ore, huna ta ratou. Te parare ra ratou mai te mau aveave o te hoê fee e te imi noa ra ratou i te taata paruparu.”

Ua ite e rave rahi mau Iseraela i te huru faaino o te mau manaˈo o te raatira. Ua horuhoru iho â râ o Tom Segev, te hoê taata papai vea i te pae o te aamu tei rave i te mau maimiraa e rave rahi no nia i te Taparahiraa ati Iuda, e taua uiuiraa manaˈo ra. Ua faahaamanaˈo te reira ia ˈna i te haerea faaitehia na te tahi mau taata i Helemani Nazi tei faaitoito maoti te mau pariraa haavare ia riri atu i te mau ati Iuda, tei haamâha to ratou faainoraa i roto i te hoê o te mau taparahiraa taata uˈana roa ˈˈe i roto i te aamu o te huitaata. Ia au i te manaˈo o Segev, e ere te tiaraa haapao maitai o te taurearea haapii te atâtaraa rahi roa ˈˈe no te Hau Iseraela, o te hiˈoraa farii noa râ faaitehia e te raatira o te fare haapiiraa. Ua turaihia oia ia papai i te hoê tumu parau no te paruru i te mau tiaraa a te mau Ite no Iehova. (A hiˈo i te tumu parau tarenihia, api 15.)

Ei faahopearaa i te tumu parau o Segev, ua faaite atoa vetahi ê i to ratou mau manaˈo. Ua papai te hoê taata no Ierusalema, tei tapeahia ei mau auri i roto i te hoê aua i te Piti o te Tamaˈi Rahi no te mea e ati Iuda oia, i te hoê rata i te taata pia vea no te faahaamanaˈo i te haerea maitai o te mau Ite no Iehova tei tapeahia i roto i te hoê â aua no to ratou patoiraa i te tavini i roto i te nuu Helemani.

I te mea e eita teie Ite apî haere haapiiraa e farii i te mau uiuiraa manaˈo, ua fariu te mau taata papai vea i te tahi atu mau melo o te amuiraa. Noa ˈtu e aita ratou i paraparau aˈe no nia iho â râ i te tupuraa a Ariel hou a haere ai i mua i te tiribuna, ua oaoa ratou i te horoa i te mau haamaramaramaraa no nia i te mau tiaturiraa a te mau Ite no Iehova e ta ratou ohipa i Iseraela. Ua aratai te reira i te pueraa tumu parau maitatai i roto i te mau vea iseraela tae noa ˈtu i te hoê uiuiraa manaˈo haapurorohia i roto i te radio e te hoê o te mau matahiapo no tera vahi. A tahi ra te mau taata e rave rahi i faarooroo ai no nia i te mau Ite no Iehova maoti teie faatianianiraa titau-ore-hia.

Te mahana i roto i te tiribuna no Ierusalema

Ua tamata tamau te amaa no Haifa o te Taatiraa no te mau tiaraa tivila i Iseraela i te haaferuri i te raatira, te Pû o te haapiiraa, e te Pû Faatere Hau o te haapiiraa i Ierusalema. Tera râ, aita teie mau tutavaraa atoa i manuïa. I te 11 no mati 1993, ua afaihia te hoê parau tarima no nia ia Ariel Feldman i mua i te Haavaraa teitei no Ierusalema, te tiribuna Teitei roa ˈˈe i Iseraela o teie mahana.

Ua haamauhia te 15 no mati 1993, ei taio mahana no te hoê rururaa matamua o taua ohipa ra. Ua riro te mau auvaha paruru o te Taatiraa no te mau tiaraa tivila i Iseraela ei tia no Ariel no te patoi i te Pû o te Haapiiraa, te raatira o te fare haapiiraa, e te fare oire no Haifa. Ua faatere e toru haava Iseraela no te Tiribuna Teitei i te rururaa matamua o taua ohipa ra.

Ua faataa te paruru no te Hau i teie tupuraa mai te hoê fifi o te faaiti i te mana o te fare haapiiraa mai te peu e ua vaiihohia i te taata haapii ia “faaoti” eaha te mau haapiiraa o ta ˈna e tuatapapa aore ra aita. Ua ani ratou i te tiribuna ia turu i ta ratou faaotiraa e opani i taua taata haapii ra ia hoi faahou mai i te aua o taua fare haapiiraa ra, noa ˈtu e eaha te tupuraa.

Ua vauvau te mau auvaha ture no te mau tiaraa tivila i te fifi mai teie e ua riro te huru haapaoraa a te fare haapiiraa i te reira e ofatiraa i te mau tiaraa tumu o te tiamâraa i te pae no te haamoriraa e te tiamâraa o te haava manaˈo. Ua ani te mau tavana i te mau uiraa no nia i te mau haapiiraa a te mau Ite no Iehova no te taa i te tumu o te tiaraa o te taurearea haapii. Ua faaite-atoa-hia ia ratou i te mau haamaramaramaraa e rave rahi i roto i te parau tarima papaihia no nia i te hoê â mau ohipa na te ao nei i reira te mau tiribuna teitei i te tururaa i te mau Ite no Iehova.

I roto i ta ratou parau haapotoraa ua faaite te mau tavana e ua aro na pae toopiti no te hoê faaueraa tumu. Tera râ, ia faitohia o vai te pae tei haapeapea-rahi-aˈe-hia mai te peu e e tia ia ˈna ia faarue i to ˈna tiaraa, papu maitai o te taata haapii ïa. Aita te mau tavana i tiaturi vave noa i te haerea o te raatira e te Pû o te Haapiiraa, ma te horoa ia ratou e ahuru mahana no te faataa ma te papai i ta ratou mau faaotiraa. Ua faatae te tiribuna i te hoê faaueraa no te hoê noa area taime ia farii-faahou-hia o Ariel Feldman i roto i te aua o te fare haapiiraa no te faaoti roa i te matahiti haapiiraa, e ia ore ia haafifihia ia haere atu i ta ˈna mau hiˈopoaraa hopea.

Tau mahana na mua ˈˈe i te rururaa hopea, tei faaotihia i te 11 no mati 1993, ua faaore te Pû o te Haapiiraa i ta ratou mau pariraa i nia ia Ariel Feldman. Ei faahopearaa, ua faaorehia te rururaa hopea, aita te mau faaotiraa tumu o taua ohipa ra i horoa-noa ˈˈe-hia e te tiribuna, e aita te hoê haavaraa tei riro ei hiˈoraa papu i te pae o te ture i haamauhia. Noa ˈtu e te haamatara ra te reira i te tahi atu mau aimârôraa tei au i te ture, ua haafaufaa te mau Ite no Iehova i te haerea tia faaitehia e te mau haava o te Tiribuna Teitei no Iseraela.

Te mau haapiiraa i hutihia mai

Mai te mau mahana mai â o Iesu e tae roa mai i teie nei, ua faaruru te mau Ite no Iehova i te patoiraa e te faainoraa tei aratai ia ratou i mua i te mau Tiribuna teitei roa ˈˈe i roto e rave rahi mau fenua. Ua riro taua mau ohipa haavaraa ra ei ‘faaiteraa no te mau nunaa.’ (Mataio 10:18) Noa ˈtu e mea iti roa ta ˈna mau Ite i roto i te tahi fenua, e nehenehe Iehova e ite i roto i te reira e te matau-maitai-hia ra to ˈna iˈoa. E mai te ohipa i tupu i te senekele matamua oia hoi te tauturu maere mau a te melo faaturahia o te Sunederi ra o Gamaliela, e nehenehe te Atua e pûpû i te tauturu no to ˈna nunaa no ǒ mai i te mau taata manaˈo-ore-hia.

[Tumu parau tarenihia i te api 15]

“Ta te hoê raatira o te fare haapiiraa i ite no nia i te mau Ite no Iehova”

(Mau tuhaa no roto mai i te tumu parau a Tom Segev i roto i te vea Ha’aretz, no te 12 no febuare 1993)

“I roto i te hoê nunaa e mau mea atoa to roto, te vai atoa ra te tahi mau Ite no Iehova Iseraela. Aita ratou i rahi, e mea iti o tei matau maitai ia ratou noa ˈtu e i Iseraela, mai roto i te mau fenua atoa, te tutava nei ratou i te faafariu i te mau pǐpǐ i ta ratou mau faaueraa tumu, na roto i te papairaa e te parau-noa-raa. Ma te ravea papu ore, ua naea ia ratou taua taata haapii ra o te fare haapiiraa tuarua no Hugim. I te mea e ua farii oia i te mau faaueraa tumu o taua haapaoraa ra, ua patoi oia i te apiti atu i roto i te mau haapiiraa faaetaetaraa tino no te faaineineraa no te tamaˈi i te fare haapiiraa. Aita te raatira i farii ia ˈna ia haapae ia ˈna i taua mau haapiiraa ra. Mai te peu e ua taa maitai au ia ˈna, ua faariro o ˈna ia ˈna ei haamǎtaˈuraa no te tau a muri aˈe o te pǔpǔ Zionisme. I taua hebedoma ra, ua faataa oia ia ˈu e: ‘E fare haapiiraa Zioniste matou; te haapii ra matou i te mau tamarii te taiva ore i te Hau e i te nunaa.’ . . .

“Ua tamata o Rina Shmueli, e vahine o te Taatiraa no te mau tiaraa a te mau taata huiraatira i Haifa, i te faataui i te manaˈo o te raatira e farii i te tiaraa o te taata haapii ia auraro i to ˈna haava manaˈo e ia vaiiho ia ˈna ia ore e apiti i roto i taua faaineineraa tamaˈi ra; ua nehenehe te reira e riro ei haapiiraa maitai roa o te faarii-noa-raa e o te faatereraa demotaratia. Ua tapea maite râ oia i to ˈna tiaraa. Te tiaturi ra oia e tei mua tatou i te hoê pǔpǔ faaroo amahamaha atâta o te huti nei i to ˈna mau melo maoti te faatianianiraa. . . .

“Te faahaamanaˈo ra te reira ia ˈu i te hoê ohipa ino roa. No reira ua taniuniu vau i te raatira e ua ani au ia ˈna e eaha ta ˈna i ite na no nia i te mau Ite no Iehova. Ua parau atura oia e ere to ˈna ite i te mea rahi ua faarooroo râ oia e te ohipa atoa nei ratou i roto i te tahi atu mau fenua, e ua farerei o ˈna iho ia ratou i Kanada e i Helemani. Ua ani au ia ˈna e mai te peu e ua ite oia eaha te mea i tupu i nia ia ratou i Helemani. ‘Aita vau i ite, e aita ˈtoa vau e hinaaro ra e ite,’ ta te raatira i pahono.

“Peneiaˈe te vai ra ta te fare haapiiraa tuarua no Hugim te hoê vairaa buka, e peneiaˈe te vai ra i roto i teie vairaa buka Te buka parau paari o te Taparahiraa ati Iuda (beretane), neneihia e Israel Gutman. Mai te peu e aita ta ratou taua buka ra, e tia ia ratou ia hoo mai. I raro aˈe i te upoo parau ‘taata haapii bibilia haapao maitai,’ e ite ïa te raatira e ua hopoi te mau Nazi i te mau Ite no Iehova i roto i te mau aua tapearaa taata.”

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono