VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g94 8/9 api 24-25
  • Eaha te nehenehe e tauturu ia outou ia arai i te hepohepo rahi?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Eaha te nehenehe e tauturu ia outou ia arai i te hepohepo rahi?
  • A ara mai na! 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • A ape i te mau tiairaa tia-ore
  • A haavî i te hepohepo o te hiaai o te manuïaraa
  • Te mau ohipa ta outou e nehenehe e rave
  • Eaha te rave ia rahi roa te haapeapearaa?
    A ara mai na! 2020
  • Eaha te haapeapearaa?
    A ara mai na! 2020
  • Te ahoaho: Ravea no te faaiti mai
    A ara mai na! 2014
A ara mai na! 1994
g94 8/9 api 24-25

Ia au i te Bibilia . . .

Eaha te nehenehe e tauturu ia outou ia arai i te hepohepo rahi?

UA ROOHIA anei outou i te hepohepo rahi? Mai te peu e e, te vai nei e rave rahi feia mai ia outou. Tera ‘te tau ati rahi,’ e te roohia nei te feia atoa i te hepohepo rahi noa ˈtu e eaha to ratou matahiti e mau huru oraraa. (Timoteo 2, 3:1) Te parau ra te tahi feia tuatapapa e hau atu i te afa o te feia atoa e haere ra e farerei i te mau taote, no nia ïa i te mau fifi o te hepohepo rahi.

Tera râ, e ere roa te hepohepo rahi i te hoê ohipa ino. “Oia mau,” ta te hoê taata faatere i te fare maˈi e rapaau i te hepohepo rahi e parau ra, “e faatupu te reira i to tatou oraora, te anaanatae no te ora, te puai no te rave faaoti i te mau ohipa. E oaoa tatou i te reira—mai te peu e e nehenehe tatou e haavî ia ˈna.”

I te tahi aˈe pae, e nehenehe te hepohepo rahi e riro ei faainoraa, ei haamouraa. Eaha ïa mai te peu e o te hepohepo rahi te tumu o to outou mau fifi? Teie te tahi mau manaˈo i niuhia i nia i te paari o te Bibilia o te nehenehe e tauturu ia outou ia faaiti i ta ˈna mau faahopearaa ino.

A ape i te mau tiairaa tia-ore

“Ia faaroaroahia te taoˈa tiaihia ra e fatimauu te aau,” ta te Bibilia e parau ra. (Maseli 13:12) Ia ore noa ˈtu te mau tiairaa e tupu, e nehenehe te hepohepo rahi e haaparuparu. Fatata te reira e faahepohia ia tupu mai te peu e e tuu tatou i ta tatou mau tiairaa i te vahi teitei e o te ore roa e tupu.

Ei hiˈoraa, te haavare ra te mau pu haapurororaa e rave rahi feia ia tiaturi e e tupu to ratou oaoa mai te peu e e roaa ta ratou mau taoˈa materia. Ia hiaai uˈana te hoê taata i te mau taoˈa o te ore e roaa ia ˈna, e nehenehe te reira e faatupu i te hepohepo rahi e te inoino. No reira te horoa ra te Bibilia i teie aˈoraa: “E maa ta tatou, e te ahu, ia mauruuru tatou i te reira.” (Timoteo 1, 6:8) E, noa ˈtu e aita to outou e pereoo, e fare, aore ra e tauihaa e hinaarohia ra e outou, a haafaufaa i te mea e vai ra ia outou ra. A tapea i te mau tiairaa au noa i te pae materia.

E nehenehe atoa te mau tiairaa tia-ore no nia i te taata e faatupu i te hepohepo rahi. Ei hiˈoraa, mai te peu e e tiaraa to te hoê paoti aore ra to te taata faatere ia titau i te hoê faito aravihi au noa i te feia e faaterehia ra e a ˈna, mea maamaa ïa ia tiai ia faaite ratou i te tia-roa-raa. Ua parau o Carlos, te hoê taata faatere i te pu hamaniraa taoˈa i Beresilia, e: “E tia ia outou ia farii i te mau taata noa ˈtu e eaha to ratou huru. Mai te peu e e tiai outou hau atu i ta ratou e nehenehe e horoa, e haamaraa te reira i te faito o te hepohepo rahi, o te ore e faaoaoa i te taatoaraa.”—Faaau e te Ieremia 17:5-8.

A haavî i te hepohepo o te hiaai o te manuïaraa

Te faaite ra te vea ra Latin America Daily Post i te tahi atu tumu o te hepohepo rahi, ma te parau e te ‘haerea o te tataˈuraa, te manuïaraa e apiti atu e te hoê hiaai ia manuïa ra, e tumu papu te reira no te faatupu i te maˈi mafatu.’ Ua faˈi te hoê taurearea e toroa numera i te pae o te moni e: “I te piha raveraa ohipa, te haapeapea rahi nei au e te mǎtaˈu nei au i te faaite i te tahi paruparu. Te haa rahi nei au e te inoino nei au no te mea aita vetahi e faaite ra i to ratou mauruuru ia ˈu.”

No nia i taua mau huru titauraa i te haamauruururaa e te manuïaraa, ua parau o Solomona e: “Ua hiˈo ihora vau i te mau mea i ravehia, e te mau ohipa tia ra; ua feii-atoa-hia hoi te reira e te taata tupu nei. E mea faufaa ore atoa te reira e te amu i te mataˈi.”—Koheleta 4:4.

I te tupuraa mau, ‘e ere tei te avae oioi te hororaa’ ia faaohipahia te reira no te haereraa i mua aore ra no te haapopouraa i te vahi ohiparaa. (Koheleta 9:11) Ua parau o Maria, te hoê vahine rave ohipa no Beresilia, i teie manaˈo: “Peneiaˈe mea aravihi te hoê taata, e nehenehe râ te mau huru tupuraa, e te faatiatiaraa tia ore atoa paha, e haafifi i te haamaraaraa o te toroa.”—Faaau e te Koheleta 2:21; 10:6.

Ia vai au noa ta outou mau tiairaa e ia ite outou i to outou mau otia. A ohipa no te oaoa ta te ohipa iho e afai mai maoti i te ohipa noa ia haamaraahia te toroa. (Koheleta 2:24) Oia mau, te hoê taata e hinaaro uˈana ra i te manuïaraa, eita oia e ere-noa-hia i te oaoa o te oraraa, e nehenehe atoa râ e haapeapea rahi e na ˈna e faaino i ta ˈna iho mau tutavaraa no te manuïa. No reira te taote Arnold Fox i faaara ai e: “Te hinaaro e riro ei taata maitai aˈe i roto i ta outou tuhaa, e titauraa faahiahia mau te reira, eiaha râ e faatia e na te hoê manaˈo e faatere i to outou oraraa. Mai te peu e aita outou i ite i te mau manaˈo o te here, te ata, e te oaoa o te oraraa, aore ra ia hinaaro uˈana outou i te manuïa no reira e moehia ˈi ia outou ia fanaˈo i te oraraa, te faahepohepo ra ïa outou ia outou iho.”

Te mau ohipa ta outou e nehenehe e rave

Te tahi atu ravea no te arai i te mau faahemaraa o te mau mahana atoa, o te atuaturaa ïa i te manaˈo oaoa. (Koheleta 3:4) Eita e titauhia ia haavarevare outou no te faaite i te haerea oaoa. “E maitai to te aau rearea mai te raau maˈi atoa ra; e mǎrô râ te ivi i te aau taiâ.”—Maseli 17:22.

E peu matauhia anei e outou i te faataere i te mau ohipa no te poˈipoˈi aˈe? I te pae hopea, e haamaraa te faataereraa i te hepohepo rahi maoti i te faaiti i te reira. Te faaara ra te Bibilia e: “Eiaha ia toaruaru i te ohipa.” (Roma 12:11) A hamani i te hoê tabula, papaihia aore ra i ferurihia, o te mau ohipa ta outou e hinaaro ra e rave. (Maseli 21:5) I muri aˈe a faaoti e eaha te mau ohipa te tia ia ravehia na mua—e a haamata i te rave.

Eaha ïa mai te peu e noa ˈtu ta outou mau tutavaraa maitai aˈe, te tapitapi aore ra te hepohepo noâ ra outou? E tia paha ia outou ia rave i te hoê tutavaraa amui no te taui i to outou feruriraa. Eiaha e manaˈo tamau i te mau hape tahito. E nehenehe te reira e amui hau atu â i te hepohepo e vai ra. Ua papai te hoê taata tuatapapa i te philosopho no te senekele 19 ra e: “E nehenehe noa te oraraa e taahia ia feruri tatou i te oraraa tahito; e tia râ te reira ia orahia ma te feruri i te oraraa no a muri aˈe.” Noa ˈtu e e nehenehe tatou e haapii na roto i ta tatou mau hape, e haamau ta tatou mau ohipa e rave ra i teie nei i to tatou oraraa no a muri aˈe.

Ua faaite te Arii Davida i te ravea maitai aˈe no te arai i te hepohepo rahi i to ˈna pureraa ia Iehova e: “Ua rahi iho nei te mauiui o tau aau: e faaora oe ia ˈu i tau mau ati nei.” (Salamo 25:17) Oia mau, ua tiaturi o Davida e na Iehova e faaora i ta ˈna mau haapeapearaa. Ia rave outou i te taime no te taio e no te feruri maite i te Parau a te Atua, e ite atoa outou e ua piri roa outou i te Atua. No reira, ia haafaufaa outou i te mau opuaraa a te Atua, e turaihia outou ia tuu i ta ˈna mau faufaa na mua i roto i to outou oraraa, e e faaore te reira e rave rahi o ta outou mau haapeapearaa faufaa ore. (Mataio 6:31, 33) A haapii i te rave hoê mahana i te taime. No te aha te mau haapeapearaa no ananahi e amuihia ˈi i to teie mahana? Ua parau o Iesu i teie manaˈo: “Eiaha e tapitapi i to ananahi ra, na ananahi hoi e tapitapi i ta ˈna iho. O te mahana o to ˈna iho ino atire ïa.”—Mataio 6:34.

[Parau iti faaôhia i te api 25]

“Peneiaˈe mea aravihi te hoê taata, e nehenehe râ te mau huru tupuraa, e te faatiatiaraa tia ore atoa paha, e haafifi i te haamaraaraa o te toroa”

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 24]

The Metropolitan Museum of Art, Te mau faufaa horoahia e te Pu a Josephine Bay Paul e a C. Michael Paul, Inc., e te Pu a Charles Ulrick e a Josephine Bay, Inc., e te Fletcher Fund, 1967.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono