VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g93 8/8 api 17-18
  • Eaha te auraa o te parau opu?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Eaha te auraa o te parau opu?
  • A ara mai na! 1993
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te fifi i te tatuhaaraa i te mau taata
  • “Te aai atâata roa ˈˈe o te taata”
  • Ia ora amui anaˈe te mau opu atoa ma te hau
    A ara mai na! 1993
  • Eaha ïa no nia i te teoteoraa i te pae nunaa?
    A ara mai na! 1998
  • Nunaa taata
    Haaferuriraa i nia i te mau Papai
  • Eaha ta tatou i ite no nia i te mau nunaa taata
    A ara mai na! 1990
Ite hau atu â
A ara mai na! 1993
g93 8/8 api 17-18

Eaha te auraa o te parau opu?

TE OPU! Eaha ta teie parau e faaô i roto i te feruriraa? Teie ïa te auraa no te tahi mau taata e manaˈo pae tahi e te haavîraa i te tahi atu opu. No te tahi atu pae, o te riri, te faahuehueraa e tae roa ˈtu i te taparahiraa i te taata.

Mai te mau faahuehueraa e vai ra i rotopu i te tahi opu e te tahi opu i te mau Hau amui no Marite e tae roa ˈtu i te apartheid i Afirika Apatoa, mai te mau tamaˈi i rotopu i te mau opu ěê i Europa hitia o te râ i te mau aroraa i te mau vahi mai ia Sri Lanka e i Pakistan—ua riro te parau no te huru o te opu ei tumu haamauiuiraa e haamouraa rahi i te taata.

No te aha e itehia ˈi teie huru tupuraa? I roto atoa i te mau fenua e au ra e, e faatia noa te taata fatata i te mau mea atoa, no te aha ïa e huru ê ai te taata i mua i te huru o te opu? No te aha te huru o te opu e faatupu ai i te arepurepuraa rahi e te ohipa tia ore? Ma te faaohie i te parau, no te aha ïa te taata no te mau opu atoa e ore ai e ora hau noa?

No te pahono i teie mau uiraa, e tia ia tatou ia ite hau atu i te parau no te huru o te opu e mea nafea te mau opu e taa ê ai. E tia atoa ia tatou ia taa i te tuhaa o te aamu no nia i te auraa e vai ra i rotopu i te mau opu. A tahi, e hiˈo tatou i ta te ite aivanaa e faaite mai no nia i teie tumu parau.

Te fifi i te tatuhaaraa i te mau taata

Ua rau te huru o te faito tino o te feia e ora ra i te mau vahi atoa o te ao nei. E haapaohia te huru o te iri, te huru o te hohoˈa mata, te huru o te rouru, e te vai atu â. Na teie ïa mau huru taa ê o te tino e faataa i te hoê opu i te tahi atu.

E matau iho â te taata i te parau no te feia uouo e te feia ereere, ma te tapao i te huru o te iri. E faahiti atoa râ te taata i te parau no te mau paniora, te mau tinito, te mau ati Iuda, e te mau rutia. Aita teie faataaraa hopea e faahiti ra i te huru o te tino, o te huru râ o te fenua, te nunaa, aore ra te peu taa ê. No te rahiraa ïa o te taata, eita e faataahia te huru o te opu na nia noa i te huru o te tino, na nia atoa râ i te peu, te reo, te huru oraraa, te haapaoraa e te nunaa.

Ma te anaanatae hoi, e feaa rii te tahi feia papai i teie tumu parau i te faaohipa i te parau “opu,” e tuu ïa ratou i te mau tapao tapoˈi i te mau taime atoa. E haapae roa te tahi pae i teie parau ma te mono mai i te mau parau mai teie te huru “opu fetii,” “pǔpǔ,” “huiraatira,” e “te huru.” No te aha? No te mea te parau “opu,” ia au i ta te taata e taa ra, ua teimaha roa ïa i te mau manaˈo ino e te mau parau haafifi o ta ˈna faaohiparaa, ma te ore e haamaramarama i to ˈna auraa, e pinepine te tumu o te tauaparauraa i te ore e taahia.

No te aivanaa maimi i te huru o te taata, o te animala e o te mau raau, e pinepine ratou i te faataa noa i te opu mai “te hoê tuhaa no te hoê pǔpǔ tei fatu mai i te mau tapao taa ê o te tino o te faataa ê ia ˈna i te mau melo no te tahi atu â pǔpǔ.” Teie râ te uiraa, eaha te mau tapao taa ê te nehenehe e ravehia no te faataa i te mau pǔpǔ taa ê o te huru taata?

Te mau mea mai te huru o te iri, te huru e te peni o te rouru, te hohoˈa o te mata e te ihu, te faito o te roro, e te huru o te toto ua manaˈohia, aita râ te hoê noa ˈˈe i itehia e mea papu no te tatuhaa i te mau pǔpǔ o te huitaata nei. No te mea ïa aore e vai ra te hoê pǔpǔ taata i reira hoê â huru hohoˈa to te mau melo atoa na nia i teie mau mea.

E hiˈopoa tatou i te huru o te iri. Te tiaturi ra e rave rahi taata e e nehenehe e tatuhaahia te huitaata ma te ohie na nia e pae huru o te iri: uouo, ereere, ravarava, marearea, e uteute. Te opu uouo, mai tei matarohia e iri uouo ïa, e rouru teatea, e e mata ninamu. Teie râ, i te mea mau, ua rau te huru o te peni o te rouru, o te mata e o te iri i rotopu i te mau melo o te opu parauhia uouo. Te faataa ra te buka Te mau huru taata (beretane) e: “Aore roa e huiraatira i Europa i teie nei mahana e hoê noa huru to ratou mau melo; aore roa i vai na teie huru huiraatira.”

E mea fifi hoi te tatuhaaraa i te huru taata, mai ta te buka Te mau pǔpǔ o te huitaata nei (beretane) e tapao ra: “Teie ta tatou e nehenehe e parau: i te mea e e ere hoê â huru to te mau taata i te tahi atu mau taata, e i te mea e e ite maitai tatou e rave rahi mau tapao e taa ê ai te taata te tahi i te tahi, aita te mau aivanaa i tuea te manaˈo e ehia ra pǔpǔ e vai ra i roto i te huitaata nei. Aitâ ratou i maiti i te faito te tia ia tatou ia rave no te tuu i te taata i roto i tera e tera opu. Te hinaaro ra vetahi mau aivana e faarue i ta ratou maimiraa ma te parau e mea fifi roa—e aita e ravea!”

E maere paha tatou i teie mau mea atoa. I te mea hoi e e au ra e e ere i te mea fifi no te mau aivanaa ia tatuhaa i te mau animala e te mau raau na roto i te mau huru, te mau pǔpǔ e pǔpǔ rii, no te aha ïa ratou e fifi ai i te tatuhaaraa i te huitaata na roto i te mau opu?

“Te aai atâata roa ˈˈe o te taata”

Ia au i te aivanaa Ashley Montagu maimi i te huru o te taata, te tiaturi ra te rahiraa o te mau taata “e ua taaihia te huru o te tino i to te feruriraa, e ua amuihia te taa-ê-raa o te huru o te tino i te taa-ê-raa rahi i te pae o te feruriraa, e e nehenehe e faitohia teie mau taa-ê-raa na roto i te mau hiˈopoaraa i te faito o te ite e te mau faahopearaa o te oraraa o teie mau huiraatira.”

No reira te tiaturi ra e rave rahi e no te mea e itehia i roto i te mau opu te mau tapao taa ê o te tino, e mea ite aˈe te tahi mau opu e mea pouri te tahi atu mau opu. Teie râ, te pii ra o Montagu i teie huru manaˈo “te aai atâata roa ˈˈe o te taata.” Hoê manaˈo to te tahi atu feia aravihi.

Te faataa ra o Morton Klass e o Hal Hellman i roto i Te mau pǔpǔ o te huitaata nei (beretane) e: “Mea taa ê mau te taata taitahi; i rotopu i te mau huiraatira atoa te vai ra te feia ite e te feia maau. I muri aˈe râ i te mau maimiraa atoa, aita te feia maimi, tei tia ia tiaturihia, i ite noa ˈˈe i te mau haapapuraa ta ratou e tia ia farii no te mau taa-ê-raa o te mau tapao tupuna i rotopu i te mau huiraatira no nia i te ite e aore ra te aravihi.”

No te aha te rahiraa e tamau noa ˈi i te tiaturi e e mea taa ê mau te mau opu na nia i te hohoˈa o te tino? I te mea mau, no te aha te parau no nia i te opu taata i riro ai ei aimârôraa mai te reira te huru? E hiˈopoa tatou i te reira mau uiraa i roto i te tumu parau i mua nei.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono