Te uiui nei te mau taurearea . . .
Te SIDA—E faaû anei au i te reira?
UA PARAU te vea ra Newsweek e ‘ua hitimahuta to te ao’ i teie parau apî. I te 7 no novema 1991, ua faaite te taata taoro tuiroo o Earvin “Magic” Johnson no te mau Hau amui no Marite i te vea e ua peehia o ˈna i te tirotiro o te SIDA. No teie faˈiraa parau maere mau, mea rahi roa tei taniuniu no nia i te mau haapapuraa no nia i te maˈi SIDA. Mea rahi tei ani i te tahi mau fare maˈi i te mau hiˈopoaraa toto no nia i te SIDA anei. Ua faaore rii te tahi mau taata i te taiataraa—maa taime noa râ.
Peneiaˈe o te feia apî iho â râ tei puta i teie parau apî. Ua parau te hoê faatere no te mau piha no te pae rapaauraa i te hoê haapiiraa tuatoru e: “Ua putapû roa te feia haere haapiiraa i te poroi e, ‘ua tupu te reira i nia ia ˈna, e nehenehe atoa ïa e tupu i nia ia ˈu’—maa taime poto noa râ. . . . No te rahiraa o te feia haere haapiiraa, no te ohipa i tupu i nia ia Magic Johnson aita ïa ratou i taui aˈe i to ratou haerea. Te manaˈo noa ra ratou e e nehenehe ratou ‘e ape i te reira.’”
Ua tohu te Bibilia e i to tatou tau e itehia “te maˈi rahi” oia hoi, te mau maˈi pee tei parare oioi. (Luka 21:11) E nehenehe mau e piihia te SIDA e maˈi rahi. E vau matahiti—mai 1981 e tae atu i te 1989—i te iteraahia na 100 000 tupuraa matamua o te SIDA i te mau Hau amui no Marite. E piti noa râ matahiti i muri iho te tapaoraahia te piti o te 100 000 tupuraa!
Ia au i te mau Pu Arairaa Maˈi pee i te mau Hau amui no Marite, teie mau numera peapea mau “te maraa rahi ra a parare oioi ai te maˈi pee [SIDA] i te mau Hau amui no Marite.” Te SIDA e maˈi pee ïa i te mau vahi atoa, ma te faatupu i te pohe e te mauiui e rave rahi i Afrika, i Asia, i Europa, e i Marite Latino. Ma te tano hoi, ua faariro te taote o Marvin Belzer no te Fare maˈi Tamarii i Los Angeles i te SIDA ei “fifi mǎtaˈu-rahi-hia o ta te feia apî e faaruru i te mau matahiti 1990.”
E maˈi ino huna
Eaha mau na teie maˈi pee ěê, e no te aha e mea rahi te taata te pohe? Te tiaturi nei te mau taote e tupu mai te SIDA ia î anaˈe te taheraa toto i te hoê taoˈa nainai—e tirotiro piihia VIH (e tirotiro te haaparuparu i te ravea paruru o te tino o te taata). I reira ra, e haamata te tirotiro i te maimi e te haamou i te tahi mau toropuru uouo o te tino, te mau toropuru tauturu T. E ohipa faufaa ta teie mau toropuru e rave no te tauturu i te tino ia aro atu i te maˈi pee. Teie râ, e haaparuparu te tirotiro o te SIDA ia ratou, ma te haapau i te ravea parururaa o te tino.
E taime maoro te mairi hou te taata tei peehia e roohia i te maˈi. No te tahi pae, aore ïa e itehia te tapao no te maˈi fatata ïa hoê ahuru matahiti te maoro. I te tau au râ, e itehia te mau tapao maˈi mai to te hota te huru—e pararai te taata e e ore e hiaai i te maa, e fivahia e e hî. I te ino-tamau-raa ma te atâata te ravea paruru o te tino, e roo-ohie-hia te taata maˈi e rave rahi mau maˈi—maˈi mahaha, te ira tuiroro, te tutoo, aore ra te tahi mau mariri ai taata—e mau maˈi ïa te tupu i teie taime au maitai i te paruparuraa te ravea paruru o te taata maˈi.
“E mauiui noa vau i te mau taime atoa,” ta te hoê ïa taurearea e 20 matahiti o te peehia i te SIDA i parau. No teie maˈi e tupu te mau aai i roto i te aau rahi e te rua ohure. Ua hau atu ïa i te mamae e te mauiui ia tupu taatoa anaˈe te maˈi; no te taatoaraa o te feia maˈi, o te pohe ïa. Mai te matahiti 1981 ua parare te tirotiro i nia fatata hoê mirioni taata i te mau Hau amui no Marite anaˈe iho ïa. Ua pohe aˈena 160 000 taata. Te tohu ra te feia ite e ia naeahia te matahiti 1995, e tataipitihia ïa te numera. Aitâ e raau no te faaora i te SIDA.
E faaû te feia apî i te reira
Maa numera iti noa o te SIDA tei tapaohia—iti aˈe i te 1 i nia i te hanere i te mau Hau amui no Marite—no nia ïa i te feia apî. No reira, aita paha ïa oe i matau i te tahi taurearea tei pohe i teie maˈi. E ere ïa te auraa e eita te feia apî e faaû i te reira! Fatata hoê i nia i te pae o te feia maˈi SIDA i te mau Hau amui no Marite e 20 matahiti e tiahapa to ratou. No te mea e rave rahi matahiti te titauhia ia itehia mai te mau tapao o te maˈi, e ahuru matahiti e tiahapa ïa to te rahiraa i te peerahia i te maˈi. Mai te peu e e tamau noa mai te reira te huru, e mau tausani â feia apî tei roohia i te SIDA.
Ia au i te mau Pu Arairaa Maˈi pee no te mau Hau amui no Marite, e huna te tirotiro haapohe “i roto i te toto, te pape otane, te mau pape o te melo vahine o tei maˈihia.” No reira e peehia te taata i te VIH ia “taati i te pae tino—na te melo vahine, na te ohure, aore ra na te vaha—e te hoê taata maˈi.” Mea na reira te rahiraa i te peehia i teie maˈi. E nehenehe atoa e peehia i te SIDA i te “raveraa e aore ra ia puta i te hoê nira patia aore ra te hoê pâmu faaohipahia e te taata maˈi aore ra na te taata maˈi.” Hau atu â, “ua peehia te tahi mau taata i te pâmuraa toto” viiviihia i te VIH.—Aˈoraa e hiˈopoaraa faahepo-ore-hia: Te mau ohipa i tupu, te mau faahopearaa, e te mau pahonoraa.
Ei faahopearaa e faaû e rave rahi feia apî i te reira. E numera atâata mau o te feia apî (te parauhia ra e 60 i nia i te hanere i te mau Hau amui no Marite) tei rave i te raau taero opanihia e te ture. I te mea e e pâmuhia te tahi o teie mau raau taero, e nehenehe mau te hoê e peehia i te hoê nira viivii. Ia au i te hoê uiuiraa manaˈo i te mau Hau amui no Marite, e 82 i nia i te hanere o te feia haere haapiiraa tuarua te inu i te ava, e fatata 50 i nia i te hanere e mea tamau. Eita oe e peehia i te SIDA i te mohina pia, i muri iho râ, e paruru to oe ite e e ohie noa ïa oe i te rave i te haerea atâata mau—taatiraa tia ore i te pae tino, i te peu mahu, aore ra te taotoraa te tane e te vahine.
I te matahiti 1970 iti aˈe i te 5 i nia i te hanere o te mau tamahine 15 matahiti tei taoto i te tane. I te matahiti 1988, ua maraa ïa teie numera e 25 i nia i te hanere. Ia naeahia te 20 matahiti, mai tei faaitehia ra e te mau uiuiraa manaˈo, 75 i nia i te hanere o te mau vahine e e 86 i nia i te hanere o te mau tane i te mau Hau amui no Marite e taati ra i te pae tino. Te tahi atu numera mehameha: Fatata 1 i nia i te 5 o te feia apî ua taoto ïa hau atu i te maha taata. Oia mau, te maraa noa ˈtura te feia apî e taoto i te hoa hou te faaipoiporaa, e e mea apî roa ratou ia haamata anaˈe.
E ere atoa i te mea maitai i te tahi atu mau nunaa. I te mau fenua Marite Latino, fatata e toru i nia i te maha o te feia apî tei taoto i te hoa hou te faaipoiporaa. I te mau fenua Afirika ia au i te mau parau faataa e rave rahi tane tei maiti e taoto i te mau tamahine apî no te paruru ia ratou i te tirotiro o te SIDA. Te faahopearaa? Ua maraa tauê te mau maˈi SIDA i rotopu i te mau potii Afirika.
Aita roa ˈtu te parareraa o te SIDA i tapea i teie huru haerea haamou. A hiˈopoa na i te hoê fenua no Marite Latino. Hau atu i te 60 i nia i te hanere o te “feia apî aore i faaipoipohia e taati ra i te pae tino e nehenehe mau ratou e faaû i te tirotiro o te SIDA.” Teie râ hoi, iti aˈe i te 10 i nia i te hanere te manaˈo e nehenehe oia e faaû i te reira. E parau ratou ia ratou iho e: ‘eita e tupu i nia ia ˈu.’ I teie hoi fenua te naearaahia “hoê o te numera teitei roa ˈˈe o te maˈi VIH i te mau fenua Marite.”—Te mau Pu Arairaa Maˈi no te mau Hau amui no Marite.
E nehenehe e tupu!
Te turu nei te maˈi pee o te SIDA i te parau mau o te faaararaa a te Bibilia e “ia tae i te hopea” o te taatiraa tia ore i te pae tino “e au oia i te raau maramara.” (Maseli 5:3-5; 7:21-23) Parau mau, te faahiti ra te Bibilia na mua ˈˈe i te ati i te pae varua e te pae o te mau manaˈo hohonu. Eiaha râ tatou ia maerehia e te vai atoa ra te mau ati i te pae tino i muri aˈe i te taatiraa tia ore i te pae tino.
E ohipa ora teie ia faaruru te feia apî ma te papu i te ati ia peehia ratou i te SIDA e te tahi atu mau maˈi e peehia i te taatiraa i te pae tino. Te huru ravai noa no nia i te SIDA e ‘eita e tupu i nia ia ˈu’ e nehenehe e hope i roto i te pohe. “Ia ahuru ma pae aore ra ahuru ma ono aore ra tae noa ˈtu i te ahuru ma hitu, e te ahuru ma vau, ahuru ma iva, aore ra piti ahuru matahiti, e hinaaro oe e manaˈo e eita roa oe e roohia i te ati,” o te parau ïa a te hoê taurearea o Davida te iˈoa. E mea taa ê ra te ohipa e tupu mai. Ua peehia Davida i te tirotiro o te SIDA i te 15raa o to ˈna matahiti.
Ma te huna ore: Ahiri e te rave ra oe i te mau raau taero opanihia e te ture aore ra te taoto ra hou te faaipoiporaa, e faaû oe i te reira! Eaha ˈtu te parau e, e nehenehe e “taati ma te paruru”? E mau ravea papu anei te reira no te paruru ia ˈna iho i teie maˈi pee? Na te tumu parau o to muri iho vea e tuatapapa i teie mau uiraa.
[Tumu parau tarenihia i te api 16]
Te tahi atu mau maˈi e peehia i te taatiraa i te pae tino
Te rahiraa o te mau upoo parau no nia ïa i te SIDA. Te faaara nei râ The Medical Post e: ‘Tei ropu mau o Kanada i te maˈi pee na roto i te taatiraa i te pae tino i rotopu i te feia apî.’ E ere o Kanada anaˈe iho. “I te matahiti hoê ua peehia e 2.5 mirioni feia apî i te mau Hau amui no Marite i te maˈi pee MST,” e parau ra te Pu o te mau Hau amui no Marite no nia i te maitiraa a te huiraatira. “Te faaite ra teie numera fatata ïa hoê i nia i te mau ono feia apî atoa e taati ra i tae tino e hoê i nia i te pae o te mau maˈi MST o te nunaa.”
Te tona, ei hiˈoraa, o tei fatata hoi i te mou, ua rahi faahou mai i teie mau matahiti nei, ma te tae i nia i te hoê numera rahi mau o te feia apî. Te omaha ura e te chlamydia (te tuhaa rahi o te mau maˈi pee na roto i te taatiraa i te pae tino i te mau Hau amui no Marite) ua itehia ïa to ratou puai maere mau ia tamata-anaˈe-hia i te tinai i te reira. E o te feia apî te roo-rahi-hia i te maˈi haape. Te faataa atoa ra The New York Times “i te hoê maraaraa taue” i te numera o te feia apî e mau puu ura to nia iho i te melo taatiraa. E mau tausani feia apî tei pee-atoa-hia i te tirotiro o te herpes. Ia au i te Science News, “te feia e herpes to nia iho i te melo taatiraa e pee-ohie-hia ratou i te [VIH], tei faatupu i te maˈi o te SIDA.”
Te parau ra te Pu no nia i te maitiraa a te huiraatira: “I te mea hoi o te feia apî te pee rahi i te mau maˈi pee na roto i te taatiraa i te pae tino i te tahi atu pǔpǔ taata, e taupupu ratou i te ani e ia rapaauhia ratou e te taote. Ia ore e itehia e ia ore e rapaauhia, e utua rahi ta te mau maˈi pee na roto i te taatiraa i te pae tino e ooti i te maˈi ura o te tia, te oreraa e hapû faahou, te vairaa te aiû i rapae au i te vairaa tamarii, e te mariri ai taata o te roro.”]
[Hohoˈa i te api 14, 15]
Te taata te pâmu i te mau raau taero opanihia e te ture aore ra e taiata e nehenehe mau o ˈna e peehia i te SIDA