Te hoê tapao e rave rahi tupuraa no te mau vahi e rave rahi
Te hopea o teie nei ao—Fatata roa?
TE FAATIA ra te tahi fabula no te fenua Inidia mai i te parau no na taata matapo tooono no Hindustan, tei ite i te hoê elephani. Ua tapea aˈera te taata matamua i to ˈna hiti e ua na ô aˈera e: “Auê, e patu mau te huru o te elephani!” Ua tapea aˈera te piti i to ˈna tara e ua na ô aˈera e: “Mai te mahae mau te huru o te elephani!” Ua tapea aˈera te toru i to ˈna ihu e ua na ô aˈera e: “Mai te ophi mau ra te elephani!” Ua paiuma ˈtura te maha i nia e ua fafa aˈera i to ˈna turi e ua na ô aˈera hoi e: “Papu maitai mai te tumu raau mau ra te elephani!” E ua tapea ˈtura te pae i to ˈna tariˈa e ua na ô aˈera e: “Mai te tahirihiri mau ra te huru o te elephani!” Ua tapea maira te ono i to ˈna aero e ua na ô aˈera e: “Te ite ra vau e mai te hoê taura mau ra te huru o te elephani!” Ua aimârô aˈera hoi na taata matapo tooono ma te faateitei i te reo, no nia i te huru o te hoê elephani, aita râ hoê noa ˈˈe o ratou i horoa mai i te hoê faataaraa papu maitai. Eita hoi te hoê parau papu ore e nehenehe e horoa mai i te hoê hohoˈa papu maitai.
Ua tupu te hoê fifi mai teie te huru a hinaarohia ˈi e ite i te tapao no te hoˈiraa mai te Mesia. Ei pahonoraa i te uiraa a ta ˈna mau pǐpǐ: “[Eaha te tapao no te oe hoˈiraa mai e te hopea o te amuiraa o te mau mea nei?]” Ua pahono atura Iesu e: “E tia mai te tahi fenua e aro i te tahi fenua, e te tahi basileia e aro e te tahi basileia: e te aueue rahi i te fenua i tera vahi, i tera vahi, i te oˈe hoi, e te maˈi rahi.” (Mataio 23:3; Luka 21:10, 11) Tera râ, ia faahiti-noa-hia teie mau mea ei haapapuraa e ua hoˈi mai Iesu i te matahiti 1914 ra, e na ô mai ïa te taata e: “Ua tupu noa na hoi te tamaˈi, te oˈe, te maˈi rahi, e te mau aueueraa fenua!” E ua tano mau iho â hoi ratou.
Teie mau ohipa i tupu—e pinepine hoi i te faatupu i te hepohepo—eita roa ˈtu ïa e navai ia farii te mau taata e rave rahi e ua hoˈi mai te Mesia; e titau-rahi-hia ˈtu â no te faatupu i te ohipa papu maitai, eita e faahapahia. Ia faaitehia te tahi mau parau no nia i te parau e ua fatata roa mai te hopea o teie nei ao, i nia i te hoê noa aore ra e rave rahi mau tupuraa o te tapao i itehia, e mau faahopearaa hape ïa te fa mai. Te mea e hinaarohia o te taatoaraa ïa o te mau ohipa e tupu ta Iesu i horoa mai no nia i to ˈna hoˈiraa mai, e ere noa ïa te hoê anaˈe tuhaa aore ra te tahi noa tuhaa. O ta ˈna i horoa mai no te tapao i to ˈna hoˈiraa mai o te hoê ïa tapao e rave rahi o ˈna tupuraa, te hoê tapao tei navai maitai te mau ohipa e tupu, o te rave e ia papu maitai taua tapao ra, e mau ohipa taa ê te tupu mau, e inaha ia rave-amui-hia ratou, e riro ïa ei tapao eita e nehenehe e faahapahia.
Ei hiˈoraa no nia i te hoê tapao mea rahi o ˈna tupuraa, e hiˈopoa anaˈe na i te tapao e horoahia ra i roto i te Bibilia e fariihia ˈtu ai o Iesu ei Mesia i te tau o to ˈna haere-matamua-raa mai. E rave rahi hoi mau ohipa e tupu no nia i te Mesia tei horoahia mai i roto i te mau Papai hebera. Ua parau atu Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ no nia i taua mau irava nei, aita râ hoi ratou i taa i to ratou faufaaraa mau. Ua hinaaro te mau pǐpǐ, mai te rahiraa o te mau ati Iuda i te hoê Mesia, o te tairi i te fenua Roma e a faatere atu ai i te ao nei, e o ratou hoi te apiti atu ia ˈna. No reira, i to ˈna poheraa, ua hepohepo roa ratou e ua paruparu roa atoa hoi. I muri aˈe i to Iesu faatia-faahou-raahia mai, ua farerei atura oia ia ratou e ua na ô atura e: “‘Oia teie ta ˈu i parau atu ia outou a parahi atoa ˈi tatou ra, e ia hope te mau parau atoa no ˈu i papaihia i roto i te ture a Mose, e te mau peropheta, e te salamo i te faatupuhia e tia ˈi.’ Ua faaite maira oia i to ratou aau ia ite ratou i te parau i papaihia ra.”-—Luka 24:44, 45.
Ia au i te tatararaa a te Kingdom Interlinear i te irava 45, ua na reira aˈera Iesu na roto i te “amuiraa i te mau Papai” mai te tuhaa hebera o te Bibilia i faaite atea mai i te mau ohipa e tupu e tae noa ˈtu i te mau huru tupuraa o te oraraa o te Mesia i tǎpǔhia mai e e haere mai oia, e ua tuu hoi oia i roto i te mau ohipa e tupu i roto i te roaraa o te oraraa o Iesu tei faatupu i te reira. I muri aˈe, ua faaohipa te aposetolo Paulo i taua ravea nei ia ˈna i “haamahorahora i taua parau ra, e te faaite-papu-raa ˈtu” i te mau parau tohu tei tupu maoti te mau ohipa i orahia e Iesu i roto i to ˈna oraraa e tei haapapu e o ˈna mau iho â te Mesia i tohu-atea-hia mai. Te faahohoˈa ra te reira i te parau no te hoê tapao e rave rahi o ˈna tupuraa.
Te tapao e rave rahi tupuraa o te vairaa mai te Mesia
O te hoê noa tapao e rave rahi tupuraa tei tapao i te tau no te piti o te hoˈiraa mai o Iesu, aore ra, ia au tei matauhia, no to ˈna vairaa mai. Te parau heleni ra parousia ta te rahiraa o te mau tatararaa e huri ra na roto i te parau “haereraa mai” i roto i te Mataio 24:3, e ere te auraa e o te hoê ïa tau oia e haere mai ai aore ra e tae mai ai, te auraa râ ua tae ê mai na o ˈna e tei reira oia. No Iesu, te auraa ra tei reira oia ma te ore e itehia e te mata taata, ei Arii faakoronahia na Iehova e o te faatere maira mai te raˈi mai. E tano maitai te reira e te mau parau a Iesu i roto i te Ioane 14:19 e na ô ra e: “E ia roovau iti aˈe, e ore to te ao e hiˈo faahou mai ia ˈu.” E i te mea hoi e eita o ˈna e itehia e te mata taata nei, ua horoa maira ïa oia i te hoê tapao e haapapu mai i to ˈna hoˈiraa mai e oia atoa tei reira oia ei Arii faatere ra na Iehova.
Eita hoi e itehia i roto i te tapao ta ˈna i horoa mai i te hoê noa ohipa e tupu aore ra te tahi noa tau ohipa e tupu. Mea rahi râ te mau ohipa e amuihia ei tapao e rave rahi o ˈna tupuraa, mai te tapao e rave rahi o ˈna tupuraa no nia i te haerea matamua ei Mesia. Inaha, na roto e rave rahi mau ohipa i tupu, papu maitai ïa te auraa ra o to ˈna ïa vairaa mai itea-ore-hia e te mata taata i teie tau, ei Arii faakoronahia na Iehova i roto i te raˈi na roto i te haaparareraa i to ˈna puai e te ohiparaa mai i nia i te fenua nei. E tupu mai te mau faaararaa hape mai te peu e hoê aore ra e piti noa o taua mau ohipa tei tupu, maoti hoi te rahiraa ohipa e e itehia ˈi te tapao e rave rahi o ˈna tupuraa. E riro atura ïa mai te hiˈoraa o na taata matapo e ono no Indostan, inaha ua horoa tataitahi mai ratou i te hoê manaˈo hape no te mea hoê anaˈe tuhaa o te huru o te elephani ta ratou i tapea mai.
Ua haamata taua tapao ra e rave o ˈna tupuraa i horoahia mai e Iesu, e tae noa ˈtu hoi te mau huru tupuraa i horoahia mai e na aposetolo e toru, i te tupu ma te faahiahia mau mai te matahiti 1914 maira. Teie vetahi o taua mau ohipa taa ê ra e to ratou mau tupuraa.
“E tia mai hoi te tahi fenua e aro mai i te tahi fenua, e te tahi basileia e aro mai i te tahi basileia.” (Mataio 24:7) Ua haamata te Tamaˈi rahi Matamua i te matahiti 1914 ra inaha, e 28 fenua i ô atu i roto i taua tamaˈi ra, 14 milioni taata i pohe. I muri iho, ua tupu te Piti o te Tamaˈi rahi e e 59 nunaa i ô atu i roto i taua tamaˈi ra, e e 50 milioni taata i pohe.
“I tera vahi i tera vahi, (...) te maˈi rahi.” (Luka 21:11) A hope ai te Tamaˈi rahi Matamua, te tahi tau 21 milioni taata i pohe i te fiva paniora. E mai reira mai, ua itehia te maˈi mafatu, te mariri aitaata, te SIDA, e te tahi atu mau maˈi pee tei haapohe e rave rahi hanere milioni taata.
“E oˈe hoi.” (Mataio 24:7) Ua tupu te oˈe rahi roa ˈˈe o te aamu taata nei i muri aˈe i te Tamaˈi rahi Matamua. Ua tupu te Piti o te Tamaˈi rahi, te tahi tamaˈi riaria atoa, e ua faaino hoi te navai-ore-raa te maa, hoê i nia i te pae o te huiraatira o te ao nei. I te mau matahiti atoa, te tahi tau 14 milioni tamarii teie e pohe nei i te mau matahiti atoa no te navai ore te maa.
“E te aueue rahi te fenua i tera vahi, i tera vahi.” (Luka 21:11) Te mau aueueraa fenua i muri aˈe i te matahiti 1914—e tuatapapa anaˈe vetahi o taua mau aueueraa fenua ra. I te matahiti 1915 ra, i te fenua Italia, 32 610 taata i pohe; i te fenua Tinito i te matahiti 1920 ra, e 200 000 taata i pohe; i te matahiti 1923 ra, i te fenua Tapone 99 300 (te parau ra vetahi pae e 143 000) taata i pohe; i te matahiti 1939 ra, i te fenua Turetia, 32 700 taata i pohe; i te fenua Perou, i te matahiti 1970 ra, 66 800 taata i pohe; i te matahiti 1976 i te fenua Tinito, e 240 000 (te parau ra vetahi pae e 800 000) feia i pohe; i te matahiti 1988 ra, i te fenua Aramenia, e 25 000 taata i pohe.
“E rahi te ino i te tupuraa.” (Mataio 24:12) Ua tupu uˈana roa te ino mai te matahiti 1914 maira; i teie mahana te maraa oioi noa nei hoi. Te feia taparahi taata, te ohipa haru, te ohipa eiâ, e te mau tamaˈi pǔpǔ—o ratou tei nia i te mau reni matamua e teie e faaî nei i te mau tuhaa haapurororaa e haaparareraa parau. Te eiâ nei te mau tia politita i te huiraatira, e pupuhi ta te mau taurearea e te haapohe atoa nei hoi ratou i te taata, te tairi nei te mau tamarii haere haapiiraa i te tahi e te tahi. I roto e rave rahi mau vahi, e ere roa ˈtu i te mea maitai ia haere na roto i te mau aroâ, noa ˈtu e ao.
“E e ati rahi to te mau fenua i te ao nei, e te ahoaho . . . e te tarapaperaa o te aau taata i te mǎtaˈu, i te manaˈoraa i taua mau mea e fatata i te tupu i te ao nei.” (Luka 21:25, 26) Te ohipa taparahi taata, te haavîraa uˈana, te riroraa ei tîtî na te raau taero, te amahamaharaa te mau utuafare fetii, te aueue i te pae tapihooraa tauihaa, te ohipa ore—mea roa roa te tabura e aita e faaearaa. Ua papai te tahi taata aivanaa tuiroo e: “E tamaa tatou ma te riaria, e taoto ma te riaria, e ora ma te riaria e e pohe ma te riaria.”
“E tupu te ati rahi i taua anotau hopea nei.” (Timoteo 2, 3:1) Ua faahiti te aposetolo Paulo i te parau no te mau taata “[tei erehia i te mau huru morare atoa.]” (Ephesia 4:19) Ua haapapu mai râ oia, no nia i te huru morare o te ore e haapaohia, ta ˈna i faaite atea mai no “te anotau hopea.” Hoê â to ˈna taˈiraa e te mau parau e haapuroro e e haapararehia nei i teie mahana e na ô ra: “E tupu te ati rahi i taua anotau hopea nei, ia ite mai oe. E riro te taata nei ei miimii, e nounou moni, e faaahaaha, e teoteo, e faaino, e faaroo ore i te metua, e mauruuru ore, e te viivii, e aroha ore, e tahemo parau au, e pari haavare noa, e haapao ore, e iria, e te au ore i te taata maitatai ra, e haavare, e mârô, e faateitei, e te hinaaro i te mau mea e navenave ai ra aore hinaaro i te Atua; e hohoˈa paieti hoi to ratou, o te puai râ o te reira ra, ua hunahia ïa ia ratou, e fariu ê oe i te reira.”—Timoteo 2, 3:1-5.
“Ia tae i te mau mahana hopea ra, e itea mai ai te feia tâhitohito.” (Petero 2, 3:3) Aita roa ˈtu te mau vea, te mau ravea haapurororaa parau, te mau hohoˈa, te mau buka e tae noa ˈtu te mau hohoˈa teata e tâuˈa ra i te Bibilia e maoti i te faaohipa i te reira o to ratou iho mau manaˈo ta ratou e haaparare nei, i te parauraa mai ta Petero i faaite atea mai: “Teihea te haerea mai no ˈna i parauhia ra? te vai noa nei â hoi te mau mea atoa mai te taotoraa mai â o te feia metua ra, mai te hamaniraa mai â i te matamua ra.”—Petero 2, 3:4.
“O outou na râ te haruhia na, e e hamani-ino-hia.” (Luka 21:12) Mai te matahiti 1914 maira e i roto i te roaraa o te mau matahiti, ua tapeahia te mau Ite no Iehova, ua pari-haavare-hia ratou, ua hamani-ino-hia, e ua tuuhia i roto i te mau aua haavîraa ehia rahiraa tausani ratou, i reira to ratou haamauiuiraahia, e rave rahi tei pohe, vetahi pae tei tâpûhia te arapoa. I roto i te tahi atu mau fenua, e faatereraa haavî to reira e e faatereraa demotaratia, ua opanihia ta ratou ohipa faaiteraa i te parau no nia ia Iehova e to ˈna basileia e ua tuuhia ˈtu ratou i roto i te mau fare tapearaa. Inaha, ua faatupu mau â taua mau mea atoa nei i te mau parau a Iesu no nia i te mau mahana hopea.—Mataio 5:11, 12; 24:9; Luka 21:12; Petero 1, 4:12, 13.
“E e parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao.” (Mataio 24:14) Eaha ïa parau apî maitai? Te parau apî maitai ïa no nia i te Basileia o te Mesia e faaterehia mai mai te raˈi mai, e o te reira hoi te uiraa i uihia ˈtu ia Iesu tei faatupu i ta ˈna parau tohu no nia i te tapao e rave rahi o ˈna tupuraa, no nia i taua parau ra. Ua porohia te reira e te mau Ite o Iehova mai te matahiti 1914 maira. I te matahiti 1919 ra e maha tausani ratou i rave i taua ohipa ra, e i te matahiti 1990 ra ua hau ïa ratou i te maha milioni, i te matahiti 1992 i te hoê noa avaˈe e 4 472 787 ratou. Ua tufahia te mau buka e te mau vea i niuhia i nia i te Bibilia na roto e 200 reo e i roto e 229 fenua. Aitâ teie tuhaa o te tapao e rave rahi o ˈna tupuraa i iteahia aˈenei na mua ˈtu.
“[E haapohe oia i te feia e faaino nei i te fenua.]” (Apokalupo 11:18) Mea hinaaro noa iho â na te mau taata nounou taoˈa e faaino i te fenua no te tahi mau hinaaro miimii to ratou, tera râ aitâ i itehia aˈenei na mua ˈˈe i teie nei ui, i to ratou mana no te faatupu i te reira. I teie nei, mai te matahiti 1914 maira, ua horoa mai te mau ravea apî i te pae no te mau matini i te aravihi no ratou, ia nehenehe ratou e faaino i te fenua nei, e aita hoi ratou e faaohipa maitai ra i taua mana ra. Te faaino nei hoi ratou i te fenua.
O te tahi mau faahopearaa peapea mau tei itea mai: te ûa taero, te ǎhu i roto i te ao nei, te inoraa te paruai paruru hîhî mahana, te mau raau tupohe manumanu atâata mau, te mau faarueraa pehu taero, te rahi o te mau hairiiri, te mau taero atomi, te maniiraa te mau mori, te mau faarueraa pape hairiiri, te mau roto pohe, te mau uru raau i ino roa, te pape i viivii, te tahi mau huru animala anei e fifi nei, e te inoraa te oraora-maitai-raa o te taata.
Te na ô ra te aivanaa ra o Barry Commoner e: “Te tiaturi nei au e e tamau â te viivii i te itehia i nia i te fenua nei, ia ore e haapaohia, e o te haamou roa i te au-maite-raa o teie nei palaneta, tei riro ei vahi e nehenehe ai te taata e ora. . . . Te fifi, e ere ïa te pouri i te pae aivanaa, o te nounou râ o te taata.” Te na ô ra te State of the World 1987 e: “Ua haamata te faito o te mau ohipa e ravehia nei e te taata i te haamǎtaˈu i te huru papu mau o te fenua iho.” Ua tano maitai te mau hohoˈa i patahia na roto i te afata teata i te matahiti 1990 ra e teie upoo parau e na ô ra e “Ei taata no te faaora i te palaneta.”
Mea fifi roa ia parau e teie mau ohipa atoa i tupu amui e tei horoa mai i te hoê tapao i tupu i roto i te hoê noa ui, e mea tupu noa mai ïa. Mea faufaa atoa to ratou tupuraa rahi. E te vai ra vetahi o taua mau ohipa nei, mai te pororaa i te poroi no nia i te parau apî maitai e no nia i te faainoraa i te fenua, tei ore aˈenei i tupu mai te haamataraa mai â o te poieteraa. Ua ite-mau-hia iho â te tapao e rave rahi o ˈna tupuraa no nia i te vairaa mai o Iesu Mesia.
“E tariˈa to ˈna ei faarooraa ra, a faaroo oia.”—Mareko 4:23.
[Tumu parau tarenihia i te api 21]
Te haapapuraa e rave rahi tupuraa no te haerea mai matamua o Iesu ei Mesia
UA FANAUHIA i roto i te opu fetii o Iuda (Genese 49:10); e ririhia oia, e hoohia na te hoê o ta ˈna mau aposetolo; e tufa-kelero-hia to ˈna ahu; e horoahia ˈtu i te vinega e te raau taero; e tuuhia ˈtu i nia i te pou; eita to ˈna ivi e fatifati; eita oia e ite i te viivii; e faatiahia mai oia (Salamo 69:4; 41:9; 22:18; 69:21; 22:7, 8; 34:20; 16:10); fanauhia na te hoê paretenia; no roto mai i te opu fetii o Davida; ofai turoriraa; aita i fariihia; ua faaea muhu ore noa i mua i to ˈna mau enemi; ua rave i nia ia ˈna i to tatou mau maˈi; ua taiohia i roto i te feia hara; pohe tusia; ua patiahia to ˈna aoao; ua hunahia i roto i te feia taoˈa rahi (Isaia 7:14; 11:10; 8:14, 15; 53:3; 53:7; 53:4; 53:12; 53:5; 53:9); piihia oia i rapaeau ia Aiphiti (Hosea 11:1); fanauhia i Betelehema (Mika 5:2); faaauhia ei arii; ua na nia mai oia i te hoê asini; hoohia no e 30 moni ario; e purara ê ta ˈna mau pǐpǐ.—Zekaria 9:9; 11:12; 13:7.
[Tumu parau tarenihia i te api 22]
Te tapao e rave rahi o ˈna tupuraa no nia i te vairaa mai o Iesu ei arii i te piti o to ˈna haerea mai
TAMAˈI rahi; oˈe; maˈi pee; aueueraa fenua (Mataio 24:7; Luka 21:10, 11; Apokalupo 6:1-8); te haereraa te ino i te rahiraa; te tahooraa e te ririraa te tahi i te tahi; faaroo ore i te metua; aroha ore; aita e hitahita ore; aita e farii i te tahi mau manaˈo; nounou moni; rahi aˈe i te au i te mea e navenave ai ra, aore i hinaaro i te Atua; hohoˈa paieti, o te puai râ o te reira ua hunahia ïa; tahemo parau au; ino; hamani ino i te mau pǐpǐ a te Mesia; tuu i te mau pǐpǐ i mua i te haavaraa, e taparahi i te mau pǐpǐ a te Mesia (Mataio 24:9, 10, 12; Luka 21:12; Timoteo 2, 3:1-5); faaooo i te vairaa mai o te Mesia; e parau ra e aita te mau mea i taui mai te haamataraa mai â (Petero 2, 3:3, 4); faaino i te fenua nei.—Apokalupo 11:18.