VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g93 8/2 api 3-5
  • Te haavîraa uˈana i te fare

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te haavîraa uˈana i te fare
  • A ara mai na! 1993
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te utuafare i roto i te tamaˈi
  • E tahua aroraa atâata mau
  • Te tumu o te haavîraa uˈana i te fare?
    A ara mai na! 1993
  • Te mau vahine—Te faaturahia ra anei i te fare?
    A ara mai na! 1992
  • Ia hope te haavîraa uˈana i te fare
    A ara mai na! 1993
  • Te araraa i te fare iho
    A ara mai na! 1993
Ite hau atu â
A ara mai na! 1993
g93 8/2 api 3-5

Te haavîraa uˈana i te fare

“Te haavîraa uˈana i te taata—e poara anei aore ra mea turai noa, e tipi anei aore ra e pupuhi—e pinepine te reira i te tupu i roto i te utuafare hau atu i te tahi atu vahi ê o te totaiete taata.”—I muri mai i te mau opani taponaohia. (beretane)

A HAERE na nia i te tahi noa ˈˈe purumu i Marite. I teie matahiti, e tupu mai, hoê aˈe taime, te tahi huru haavîraa uˈana i roto i te hoê fare i nia e piti fare atoa. E i roto 1 o na e 4 fare, e tupu te haavîraa uˈana ma te tamau. Ma te peapea mau, te rahiraa o te taata e mataˈu ra i te haere na nia i te purumu i te po, e faaû ratou i te ati i te fare.

Eita râ te haavîraa uˈana i roto i te utuafare e tupu i te mau Hau amui no Marite anaˈe. E tupu te reira i te mau vahi atoa. Ei hiˈoraa, i Danemaka e 2 i nia i te 3 o te mau taparahiraa taata e tupu ïa i te utuafare. Te faaite ra te mau maimiraa i ravehia i Afirika e, ia au i te mau fenua, e 22 e tae atu i te 63 i nia i te hanere o te mau taparahiraa taata e tupu ïa i te utuafare. E i Marite latino e rave rahi te faainohia ra, te motohia ra e e taparahi-pohe-hia ra, te mau vahine iho â râ, e ta ratou mau tane haavî.

I Kanada, i te matahiti hoê, ua fatata ïa hoê hanere vahine e haapohehia ra e ta ratou mau tane faaipoipo aore ra mau hoa tane. I te mau Hau amui no Marite, ua fatata i te tatai ahuru te rahiraa o te huiraatira no Kanada, te taparahi-pohe-hia ra e 4 000 vahine e ta ratou mau tane aore ra mau hoa tane i te matahiti hoê. Hau atu â, i te mau matahiti atoa e 2 000 tamarii e taparahi-pohe-hia ra e to ratou iho mau metua, e hoê â rahiraa metua e taparahi-pohe-hia ra e ta ratou iho mau tamarii.

Mea na reira ïa, i te mau vahi atoa, e moto te mau tane i ta ratou mau vahine, e taparahi te mau vahine i ta ratou mau tane, e tairi uˈana te mau metua i ta ratou mau tamarii, e hamani ino te mau tamarii i to ratou mau metua, e e haavî uˈana te tamarii te tahi i te tahi. “Te riri e te haavîraa uˈana rahi roa ˈˈe ta te feia paari e ite i roto i to ratou oraraa, no ǒ mai e aore ra e tae atu ïa i nia iho i te hoê fetii,” ta te buka Ia tatamaˈi anaˈe te utuafare (beretane) e faahiti ra, “e ua hau atu teie riri i te ino i tei itehia i roto i te tahi atu huru au-hoa-raa.”

Te utuafare i roto i te tamaˈi

Te hamani-ino-raa i te hoa faaipoipo: Mea pinepine roa, te mau tane i te faariro i ta ratou parau faatia e faaipoipo ei parau faatia no te taparahi i ta ratou mau vahine. I te mea e, e tairi uˈana atoa te mau vahine i ta ratou mau tane, e ere râ teie i te pepe ino roa ia faaau-anaˈe-hia i ta te mau tane, ia moto anaˈe ratou i ta ratou mau vahine. Te faatia ra te vea ra Metua (beretane) e: “Ua hau atu i te 95 i nia i te hanere o te mau tupuraa tei numerahia no nia i te hamani-ino-raa [peapea mau] i te hoa faaipoipo, o te tane ïa tei taparahi i ta ˈna vahine.”

Ua parau te hoê vahine haava no te mataeinaa o New York e: “Ua riro te haavîraa uˈana i te mau vahine mai te maˈi pee te huru i roto i te totaiete taata i Marite. Te manaˈo ra te FBI e . . . i te mau matahiti atoa e 6 mirioni vahine e taparahihia ra.” I te mea e ua taa ê rii te numera o te haavîraa i tera e tera fenua, te faaite ra te mau parau faataa e ua maraa roa te rahiraa vahine e taparahihia ra e ta ratou mau tane, i roto i te rahiraa e aore ra te mau fenua atoa.

I te mau Hau amui no Marite, te manaˈohia ra e “hoê vahine i nia i te 10 e hamani-ino-hia (e motohia, e tuehia, e taparahihia aore ra hau atu â) e ta ratou iho tane i te tahi taime o to raua faaipoiporaa.” E ahiri e ere i te mea ino roa, te parau ra te vea ra Te auraa i roto i te utuafare (beretane), “hoê vahine i nia i te piti i te mau Hau amui no Marite e faaruru ra i te haavîraa uˈana i roto i te utuafare.”

Te parau ra hoi te hoê vahine haava no te mataeinaa o New York e ua haapapuhia e “e faatupu te taparahiraa i te vahine i te mau pepe ino mau hau atu â i to te mau vahine atoa o tei faahorohia i te fare maˈi no te hamani-ino-raa i te pae taatiraa, te eiâraa e aore ra te ati purumu.”

Te tapao ra te Taote ra o Lois G. Livezey e: “Ua papu maitai e te haavîraa uˈana i te mau vahine e te haavîraa uˈana i roto i te mau utuafare e peu matauhia ïa, e teie feia rave hara . . . e mau taata ïa mai ia tatou paatoa. . . . E fifi peapea rahi teie i rotopu i te mau huru pǔpǔ taata e mau opu atoa o te huiraatira.”

I te tahi taime, no te iti hoi te faatura ia ˈna iho, e pari ïa te vahine ia ˈna iho. Te faataa ra te vea ra Metua e: “Te vahine tei erehia te tiaturiraa ia ˈna iho e tei iti te faatura ia ˈna iho e rave-ino-ohie-noa-hia ïa. . . . E mǎtaˈu te vahine o te rave-ino-noa-hia i te opua e te ohipa no to ˈna iho maitai.”

Te haavîraa uˈana i roto i te faaipoiporaa e haafifi mau te reira i te tamarii. E haapii ratou i te faaohipa i te haavîraa uˈana no te faatere ia vetahi ê. Ua faataa te tahi mau metua vahine e e faariaria ta ratou mau tamarii ia ratou, mai teie te huru, “E imi vau i te ravea ia moto Papa ia oe,” ia manuïa ratou.

Te hamani-ino-raa i te tamarii: I te mau matahiti atoa, te faaruru nei te mau mirioni tamarii i te papairaa ino mau e e nehenehe ratou e pepe roa, e fati, aore ra e pohe. Te manaˈohia ra e no te hoê ati tei numerahia, e 200 ïa tupuraa tei ore i numerahia. “No te tamarii, mea pinepine ïa te fare te riro ei vahi atâata roa no ratou,” ta te buka ra Maimiraa no nia i te faanahoraa o te faaipoiporaa e te utuafare fetii (beretane) e faˈi ra.

Te parau ra te orometua o te Haapiiraa tuatoru o John E. Bates e ua riro te hamani-ino-raa ei ohipa puai roa ˈˈe i roto i te utuafare e haafifi ra i te haerea o te tamarii i roto i to ratou oraraa i muri iho. Te parau ra te Taote ra o Susan Forward e: “Ua ite au e aore e vai ra te tahi atu huru tupuraa o te oraraa o te haafifi i te tura o te taata aore ra o te faatupu i te mau fifi rahi i te pae o te mau manaˈo hohonu ia paari anaˈe.” E ite-maitai-hia te haerea iria o te tamarii, e maha e tae atu i te pae matahiti, o te roohia ra i te fifi. Ia paari anaˈe teie huru tamarii e rave rahi ïa te rave i te raau taero, te inu hua i te ava, e haerea ino, e upoo ino, e te fifihia ra te tupu-maitai-raa o te tino.

Ma te taa maitai, e riri rahi to te mau tamarii tei hamani-ino-hia i te metua tei rave ino ia ratou, e pinepine atoa râ ratou i te riri i te metua tei ore e rave ino ia ratou no te mea ua faatia noa oia i te haavîraa uˈana. I roto i te feruriraa o te tamarii, e hoa rave hara atoa te metua o te vai mamû noa.

Te rave-ino-raa i te ruhiruhia: Te manaˈohia ra e 15 i nia i te hanere o te ruhiruhia i Kanada e haafifihia nei i te pae tino e i te pae feruriraa e ta ratou iho mau tamarii paari. Te tohu ra te hoê taote e “e haere noa teie tupuraa i te inoraa no te mea te rahi noa ˈtura te ruhiruhia i rotopu i te huiraatira e e maraa atoa ïa te mau hopoia a te mau tamarii i te pae o te moni e te pae o te mau manaˈo hohonu.” Hoê â ïa haamǎtaˈuraa te itehia i te mau vahi atoa.

Mea pinepine, e haamarirau te ruhiruhia i te faaite e ua hamani-ino-hia ratou. Peneiaˈe na te taata rave ino e haapao ra ia ˈna e e maiti ratou i te tamau noa i te ora i roto i te mǎtaˈu. Ia anihia ˈtu i te hoê vahine ruhiruhia, e afea oe e horo ai i ta oe tamaiti e ta oe hunoa vahine i mua i te haavaraa, teie noa iho â ta ˈna pahonoraa, “Te tahi atu taime.” Ua taparahi-ino-roa-hia o ˈna e raua e ua mau oia i te fare maˈi hoê avaˈe te maoro.

Te hamani-ino-raa te tamarii te tahi i te tahi: E ite-rahi-hia teie huru haavîraa uˈana i roto i te utuafare. E haafaufaa te tahi pae i te reira i te na ôraa e, “Mai te reira iho â te tamaroa.” I roto râ i te hoê maimiraa, ua hau atu i te afaraa o te mau taeae e te mau tuahine o tei rave i te hoê ohipa ino mau, ua ravai ïa te reira no te faautua ia ratou ahiri e ua ravehia te reira i nia i te tahi taata i rapae au i te utuafare.

Te manaˈo ra te rahiraa e te hamani-ino-raa te tamarii te tahi i te tahi e mau roa teie huru haerea e tae roa ˈtu i te paariraa. No te tahi pae, e tuhaa rahi teie o te hamani-ino-raa i roto i te faaipoiporaa a muri aˈe hau atu â i te iteraa i te haavîraa uˈana i rotopu i to ratou nau metua.

E tahua aroraa atâata mau

I te hoê taime, ua manaˈo te hoê taata haava maimi, e e titauhia te mutoi no te faaafaro i te mau fifi i roto i te utuafare hau atu â i te tahi atu mau hara atoa. Ua faˈi atoa e mea rahi aˈe te mau mutoi tei pohe ia titau-anaˈe-hia ratou no te tahi fifi i roto i te utuafare i te tahi noa ˈˈe huru titauraa. “No te hoê eiâraa, ua ineine ïa oe,” ta te hoê mutoi i parau. “A haere râ i roto i to te tahi taata fare . . . Aita ïa oe i ite i te ohipa e tupu mai.”

I muri aˈe i te hoê maimiraa rahi no nia i te haavîraa uˈana i roto i te utuafare, ua faaoti te hoê pǔpǔ taata maimi marite e, maoti i te mau faehau i te tau tamaˈi, o te utuafare ïa te tuhaa taata haavî uˈana rahi roa ˈˈe e vai ra.

Eaha te tumu o te haavîraa uˈana i roto i te utuafare? E hope mau anei? E tumu anei e vai ra no te faatia i te reira? E tuatapapa-hohonu-hia teie mau uiraa i roto i te mau tumu parau i muri nei.

[Parau iti faaôhia i te api 4]

“Ua riro te haavîraa uˈana i te mau vahine mai te maˈi pee te huru i roto i te totaiete taata i Marite.”—Vahine haava no te hoê mataeinaa

[Parau iti faaôhia i te api 5]

“No te tamarii, mea pinepine ïa te fare i te riro ei vahi atâata roa.”—Maimiraa no nia i te faanahoraa o te faaipoiporaa e te utuafare fetii

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono