To tatou fenua tei hamani-ino-hia—Ua parare roa te hamani-ino-raa
I TE AVAˈE tiunu o te matahiti i mairi aˈenei, ua tupu te hoê Apooraa no te Palaneta Fenua i Rio de Janeiro, i te fenua Beresilia. Ei faatuearaa e teie ohipa, i taua avaˈe atoa ra, ua pia te vea India Today i te hoê tumu parau a ta ˈna papai vea o Raj Chengappa. Teie hoi to ˈna upoo parau “Ua pepe roa te Fenua.” Ua vauvau mai te mau paratarapha o te omuaraa parau i teie faahohoˈaraa:
“I te matahiti 1971, i to Edgar Mitchell maueraa ˈtu no te haere i nia i te avaˈe na nia i te pahi reva Apollo 14, ua umere oia i te oaoa i to ˈna iteraa ˈtu no te taime matamua i te fenua na nia mai i te reva teitei. ‘Ua riro oia mai te hoê taiamani anapanapa ninamu e uouo . . . Haaatihia e te mau vehî uouo e taviriviri mǎrû noa ra . . . Mai te hoê poe iti i roto i te hoê moana hohonu ereere tei î i te miterio,’ o te poroi ïa o ta ˈna i haapuroro atu ma te putapû rahi i te pu no Houston.
“E piti ahuru ma hoê matahiti i muri iho, ahiri e e tono-faahou-hia ˈtu o Mitchell i roto i te reva teitei, i teie râ taime, e tamau o ˈna i te mau titia mata taa ê ia nehenehe oia e ite i te mau mǎhu itea-ore-hia o te reva mataˈi o te fenua, mea ê roa ïa te hohoˈa o ta ˈna e ite. E ite oia i te mau apoo rarahi i roto i te mau paruru ozone i nia ˈˈe ia Antartica e ia Marite Apatoerau. Maoti i te taiamani anapanapa ninamu e uouo, e ite oia i te hoê fenua pohepohe e te reporepo, tei î roa i te mau ata ereere e te taviriviri haere o te mau mǎhu ino e te sulphur.
“Ahiri e e pata o Mitchell i te hohoˈa o te mau uru raau o te fenua a faaau atu ai e te mau hohoˈa o ta ˈna i rave i te matahiti 1971 ra, e hitimahuta oia i te mea e ua iti roa ratou i teie nei. E mai te peu e e rave mai oia i ta ˈna hiˈo faarahi taa ê no te hiˈopoa i te pehu i roto i te mau miti o te fenua, e ite ïa oia i te mau ripene taero e faatore ra i te fenua e te mau haapueraa toruta ereere e tapoˈi ra i te pae rahi o te raroraa o te moana. ‘Houston,’ o ta ˈna ïa e poroi mai, ‘Eaha hoi ta tatou i rave?’
“Aita râ e faufaa ia haere roa ˈtu tatou e 36000 kilometera i roto i te reva teitei no te ite i te mea o ta tatou i rave. I teie mahana, e nehenehe tatou e inu, e huti, e hâua e e ite i te haaviiviiraa. I roto 100 matahiti, e hau atu i roto i na matahiti e 30 i mairi aˈenei, ua aratai te huitaata i te fenua i nia i te faito o te ati rahi. Na roto i te faarueraa e rave rahi mau mǎhu tapea i te veavea i roto i te reva mataˈi, ua faatupu tatou i te mau tauiraa atâta i nia i te ahuaraˈi. I teie nei, ua riro te mau mǎhu ta ta tatou mau afata toetoe e te mau matini faataui mataˈi e faaohipa ra ei mau tumu no te inoraa o te paruru ozone, e e nehenehe atura tatou e roohia i te mariri ai taata o te iri e e faaino te reira i te huru iho o te mau animala nainai. Oia atoa, ua rave ino roa tatou i te mau fenua rarahi, ua haamou roa i te mau uru raau i te vitivitiraa riaria mau, ua hue tatou i te mau tane taoˈa taero i roto i te mau anavai pape ma te haapao ore e ua ninii i te mau raau iino i roto i ta tatou mau miti.
“I teie nei, hau atu i te tahi atu mea, no ǒ mai te haamǎtaˈuraa i te huitaata nei i te faainoraa i te huru o te fenua. E te titauhia ra te hoê tauiraa rahi i nia i te palaneta taatoa, no te tapea i teie haamouraa.”
I muri aˈe i to ˈna faahitiraa e rave rahi mau fifi te tia i te mau nunaa ia faatitiaifaro no nia i te huru o te palaneta, ua faahope o Raj Chengappa i ta ˈna tumu parau na roto i teie mau parau: “E tia ia ohipa i teie nei iho â. E ere faahou hoi te oraraa o to tatou mau tamarii te haamǎtaˈuhia ra. E ati ru teie. I ǒ nei.”
No reira, ua haaputuputu te mau taote rapaau i te fenua. Te faatupuhia nei te mau apooraa, te faaauhia nei te mau ravea rapaauraa, teie râ, aita to ratou manaˈo e tuea ra. Te aimǎrô nei ratou. Te na ô ra te tahi e: ‘E ere te fenua i te mea ino roa.’ ‘Fatata roa oia i te pohe!’ o ta vetahi ïa e tuô ra. Rahi noa ˈtu te mau aparauraa, te uˈana noa ra te mau ravea, te haataere ra te mau taote, area te fenua ra, te ino noa ˈtura ïa. Aita hoê mea e ravehia ra. E tia ia ratou ia maimi faahou. Te papai nei ratou i te mau parau o te ore e tâuˈahia. Inaha, ua riro noa hoi te reira ei faataimeraa no te vaiiho i te haaviiviiraa ia haere noa ˈtu â i te rahi e ia î noa mai te pute moni. Aita te fenua e rapaauhia ra, e rahi noa ˈtu to ˈna maˈi, e hohonu roa ˈtu â te fifi, e te tamau noa ra te hamani-ino-raa o te fenua.
Mea fifi roa ia faataa i te fenua e te mau mea ora e vai ra i nia iho, o tei taai-piri-hia hoi te tahi e te tahi. Ua faaauhia te mau mirioni mea ora tei taaihia te tahi e te tahi, mai te hoê puaverevere o te ora. Ia tâpûhia te hoê taura, e haamata ïa teie anairaa i te motumotu. A faatopa i te hoê tuhaa, e e mau ahuru ê atu ïa o te topa atoa. Te faahohoˈa ra te tâpûraa o te hoê uru raau haumi i te reira.
Na roto i te ravea parauhia photosynthèse, e rave mai te uru raau haumi i te mǎhu carbonique i roto i te mataˈi e e faarue oia i te mataˈi ora. E puru oia i te mau faito pape ûa rahi teie râ mea iti roa ta ˈna e faaohipa no te hamani i ta ˈna maa. E faaapîhia te rahiraa o te pape i roto i te reva mataˈi ei au pape. E hamani-faahou-hia te mau ata ûa apî ia topa faahou mai te uâ e titauhia ra e te uru raau haumi e te mau mirioni raau ora e te mau animala o ta ˈna e faaamu ra i raro aˈe i to ˈna mau amaa raau rahi.
Teie râ, te tâpûhia nei teie uru raau haumi. E tau noa ïa te mǎhu carbonique i nia ˈˈe mai te hoê tapoˈi o te tapea i te veavea o te mahana. Mea iti roa te mataˈi ora o te faahoˈihia i roto i te reva mataˈi no te ora o te mau animala. Mea iti roa te pape e faaapîhia ia topa faahou mai te ûa. Maoti râ, e faatahe te ûa e topa mai i te repo i roto i te mau anavai, ma te ohi atoa i te niaraa o te repo e titauhia ra ia tupu apî te mau raau. E varihia te mau anavai e te mau roto, e pohe te mau iˈa. E tahe atu te vari i roto i te mau moana e e tapoˈi oia i te mau aˈau, e e pohe ratou. E mau mirioni raau tupu e mau animala o tei ruperupe maitai i mutaa ihora i raro aˈe i te mau amaa raau rahi, aita faahou i teie nei, area te mau ûa rahi o tei pîpî na i te fenua ra, ua iti roa ïa, e te parare mǎrû noa ra te medebara. A haamanaˈo na, i mutaa ihora, ua riro te Medebara rahi no Sahara i Afirika ei vahi heeuri, i teie nei râ, ua tae teie mahora one rahi roa ˈˈe o te fenua na roto atoa ia Europa.
I te Apooraa no te Palaneta Fenua, ua faaohipa te mau Hau amui no Marite e te tahi atu mau fenua ona i te faaheporaa no te tamata i te aratai ia Beresilia e te tahi atu mau fenua ravai ore ia faaea i te tâpû i ta ratou mau uru raau haumi. Ia au i te hoê tumu parau o te vea New York Times: “Ua faaite te mau Hau amui no Marite e te haamouhia nei te mau uru raau, te mau uru raau iho â râ no te mau pae rua ma, i te hoê vitivitiraa riaria i roto i te mau fenua ravai ore, e e faaino roa te reira i te taatoaraa o te palaneta. Ua parau atoa ratou e, ua riro te mau uru raau ei tuhaa faufaa o te tauturu ia aifaito te ahuaraˈi na roto i te momiraa i te mǎhu tapea i te veavea, oia hoi te mǎhu carbonique, e o ratou te haapuraa o te hoê tuhaa rahi o te mau mea ora o te ao nei.”
Ua oioi noa te mau fenua ravai ore i te faahapa i te haerea haavare o te mau Hau amui no Marite. Ia au i te vea The New York Times, “te patoi nei [ratou] i te tamataraa ia faaiti mai i to ratou tiaraa e te mau fenua o tei tâpû hoi i mutaa ihora i ta ratou iho mau tumu raau ia onahia ratou, i teie nei râ, te hinaaro nei ratou e tuu i te hopoia matamua o te parururaa i te mau uru raau i nia i te mau fenua o te aro nei ia ora mai ratou i te pae faanavairaa.” Aita te hoê tia hau no Malaysie i huna i ta ˈna parau: “Eita matou e faaherehere i ta matou mau uru raau no te feia o tei faaore roa i ta ratou iho mau uru raau e o te tamata nei i teie nei i te faariro i ta matou ei faufaa no te huitaata nei.” I te pae Apatoerau Tooa o te râ no Patitifa, te toe noa nei ta te mau Hau amui no Marite e 10 % o ta ratou iho mau uru raau haumi, e te tâpû-noa-hia nei, noa ˈtu râ, te hinaaro nei teie fenua e ia faaea roa o Beresilia, te toe nei hoi ta ˈna e 90 % o ta ˈna mau uru raau no Amazonie, i te tâpû i te mau tumu raau.
Te faahaamanaˈo maira te feia o te faaue nei ia vetahi pae, ‘Eiaha e faaore i ta outou mau uru raau,’ area ratou ra, te faaore ra ïa ratou i ta ratou iho, i te feia e faataahia ra i roto i te Roma 2:21-23: “O oe hoi o tei haapii ia vetahi ê ra, aita oe i haapii ia oe iho? O oe hoi o tei aˈo hua e, eiaha e eiâ, te eiâ na hoi oe? O oe hoi o tei parau e, eiaha e faaturi, te faaturi na hoi oe? O oe hoi o tei faafaufau i te idolo ra, te eiâ na hoi oe i tei haamoˈahia ra? O oe hoi o tei teoteo i te ture ra, te faaino ra hoi oe i te Atua i te faahaparaa i taua ture ra?” Aore ra ia faatanohia i nia i te fifi o te natura, ‘o oe o tei faaue ra, “A paruru i ta oe mau uru raau,” te tâpû na hoi oe i ta oe iho?’
Taaihia i te faaoreraa i te mau uru raau, te vai ra te mau fifi o te mahanahanaraa o te palaneta. Mea fifi roa ia faataa i te mau taoˈa taa ê e te mau anuvera, teie râ, te tapitapiraa matamua, tei nia ïa i te hoê taoˈa taa ê i roto i te reva mataˈi, oia hoi te mǎhu carbonique. E tumu rahi teie i roto i te haaveavearaa o te fenua. Ua tapao te feia maimi a te Pu Maimiraa Byrd Polar i te matahiti i mairi aˈenei e “te tahe nei te mau mouˈa pape paari atoa faito teitei au noa e tei raro mai e te otohe nei ratou—vetahi ma te vitiviti roa—e te faaite ra te faito pape toetoe paari e vai ra i roto i teie mau mouˈa e mea mahanahana aˈe na 50 matahiti i mairi aˈenei i te tahi atu area tau e 50 matahiti” i roto i te aamu. Ia iti roa te mǎhu carbonique, e toetoe ïa te ahuaraˈi; ia rahi roa anaˈe te mǎhu carbonique, e tahe ïa te mau poro toetoe o te fenua e te mau mouˈa pape toetoe paari e e tapoˈi-roa-hia te mau oire pae miti i te pape.
No nia i te mǎhu carbonique, te na ô ra te vea India Today e:
“E tuhaa haihai roa oia i roto i te mau mǎhu o te reva mataˈi: e 0,03 % o te taatoaraa. Teie râ, mai te peu e aita e mǎhu carbonique, e toetoe-roa-hia to tatou palaneta mai te avaˈe ra te huru. Na roto i te tapearaa i te veavea e mâˈi mai nia mai i te fenua, e faaaifaito oia i te mau anuvera o te palaneta ia naeahia te faito e titauhia no te ora e 15 teteri celsius. Teie râ, ia maraa anaˈe teie faito, e nehenehe te fenua e riro mai ei vahi ǎhu roa.
“Mai te peu e e nehenehe e tiaturihia te mau pu hiˈopoa i te mau anuvera o te palaneta, mea ru mau â te mau ohipa. Ua itehia i roto i te mau matahiti 1980, e ono o te mau tau veavea roa ˈˈe e hitu mai te tau a tapaohia ˈi te ahuaraˈi tau 150 matahiti i teie nei. Te tumu o te fifi: te hoê maraaraa e 26 % o te mǎhu carbonique i roto i te reva mataˈi i nia i te tau na mua ˈˈe i te iteraahia mai te tapihaa.”
Te manaˈohia ra e te tumu, e 1.8 miria tane mǎhu carbonique ïa o te mâˈi nei i te mau matahiti atoa na roto i te tutuiraa i te mau taoˈa ura. I te mea e mea iti roa te parau i faahitihia no nia i te hoê parau faaau e titau-rahi-hia ra no te arai i te mau mâˈiraa mǎhu carbonique i te Apooraa no te Palaneta Fenua i mairi aˈenei, ua “ahu roa” te feia tuatapapa i te ahuaraˈi i reira. No to ˈna riri ua parau roa hoê e: “Eita ta tatou e nehenehe e tamau noa i te ohipa mai te mea e aita e fifi. Mea papu maitai e te vai ra te hoê aifaito-ore-raa i roto i te mau mǎhu o te fenua nei. E tia ia imi i te hoê ravea aore ra e faaruru tatou i te mau mirioni taata o te horo ê i to ratou vahi faaearaa.” Te faahiti ra oia i ǒ nei i te parau no te feia o te titauhia ia faarue i to ratou mau faaearaa o te tapoˈihia i te pape.
Te tahi atu mau tapitapiraa ru, no nia ïa i te mau apoo e vai ra i roto i te tuhaa ozone e paruru ra i te fenua i te mau hihi veavea faatupu mariri ai taata. Te tumu matamua, o te mau CFC ïa (chlorofluorocarbons). Te faaohipahia nei te reira i roto i te mau matini faatoeteoraa, faataui mataˈi, e te mau raau tamâraa e ei mau taoˈa hamani rimu uraina. I roto e rave rahi mau fenua, te mâˈi nei te reira na roto i te mau mohina pâmu raau. Ia tapae anaˈe ratou i roto i te tuhaa reva mataˈi piihia stratosphere, e tuparari te mau hihi veavea o te mahana ia ratou, e e matara mai te hoê taoˈa parauhia chlorine, e nehenehe hoi to ˈna mau huˈa tataitahi e haamou tau 100 000 huˈa taoˈa ozone. Te vai nei ïa te mau apoo, te mau vahi ua iti roa te taoˈa ozone, i roto i te paruru ozone, i te poro toetoe no Antarctica e i te mau fenua Apatoerau, oia hoi te auraa e mea rahi atu â te mau hihi veavea o te tapae mai nei i nia i te fenua.
Te haapohe nei teie mau hihi i te taoˈa phytoplankton e te krill, o tei riro hoi ei maa matamua i roto i te mau maa o te moana. E tupu te tahi mau tauiraa i roto i te mau huˈa matamua ADN tei roto hoi te nanaˈoraahia te mau tapao tupuna o te mau mea ora. E ino te mau faaapu. E faatupu te mau hihi i te mau maˈi o te mata e te mau mariri ai taata o te iri i nia i te taata. I to te feia maimi a te NASA itearaa mai i te mau faito teitei o te taoˈa chlorine monoxide i nia ˈˈe i te mau pae apatoerau o te mau Hau amui no Marite, Kanada, Europa, e Rusia, ua parau hoê o te feia maimi e: “E tia i te taata tataitahi ia faaarahia. Mea ino roa ˈtu â i ta tatou i manaˈo.” Ua faaite o Lester Brown, peretiteni o te Pu maimiraa Worldwatch, e: “Te manaˈo nei te mau aivanaa e ia oioihia te inoraa o te paruru ozone i roto i te afaraa fenua apatoerau, e 200 000 ïa feia o te pohe, i te mau Hau amui anaˈe no Marite, i te mariri ai taata o te iri i roto i na matahiti e 50 i mua nei. Na te ao nei, e mau mirioni taata o te haamǎtaˈuhia ra.”
Te ite no nia i te faaherehereraa i te rahiraa raau tupu e te mau animala ia ora ma te au i roto i to ratou vahi faaearaa natura, o te tahi atu ïa tapitapiraa ru. Ua pia te vea Discover i te hoê tuhaa no roto mai i te buka apî, Te huru-rau-raa o te ora (beretane), a te taata tuatapapa ihiora ra o Edward O. Wilson, i reira to ˈna tapaoraa i te haamouraa o te mau tausani huru manu, iˈa, e manumanu, e tae noa ˈtu te mau mea ora o te tuuhia ra i te hiti ei mau tuhaa faufaa ore: “E rave rahi mau huru mea ora o tei moe, o te mau rimu huˈa, mea ora amui o te faaitoito i te momiraa o te maa na roto i te mau aˈa o te mau raau tupu. Mea maoro i teie nei to te feia tuatapapa natura anianiraa e eaha te ohipa e tupu i nia i te mau faanahoraa ora o te fenua mai te peu e e faaorehia teie mau rimu huˈa, e fatata roa tatou i te ite i te pahonoraa.”
I roto i teie buka, ua ani atoa o Wilson Tane e ua pahono mai hoi oia i teie uiraa no nia i te faufaaraa o te faaoraraa i te mau mea ora:
“Eaha te taa-ê-raa mai te peu e e pohe vetahi mau mea ora, mai te peu e e e moe roa te afaraa o te mau mea ora atoa o te Fenua nei? Na ˈu e faataa ˈtu i te mau pahonoraa. E erehia te mau tumu apî e noaa mai ai te mau ite i te pae aivanaa. E rave rahi mau faufaa i te pae ihiora o te haamou-roa-hia. Eita te mau mea aore i itehia ˈtura mai te taoˈa rapaau maˈi, te maa, te mau raau, te raau, te mau taoˈa hamani ahu, te pate, te raau tupu faaapî repo, te mau taoˈa mono i te hinu, e te tahi atu mau taoˈa e mau ravea o te ore roa e itehia mai. Mea au roa na vetahi mau taata ia tuu i te hiti te mau mea ora huˈa roa e te taa-ore-hia, te mau manumanu e te mau aihere rii, ua moehia râ ia ratou e na te hoê manu amu raau iti taa-ore-hia no Marite Latino i faaora i te mau fenua faaamuraa nǎnǎ no Auteralia i te tupuraa rahi o te mau rapahoe, e na te hoê tiare iti i rapaau i te maˈi no Hodgkin e te maˈi leucémie a te tamarii, e tei roto te tiaturiraa no te feia i roohia i te mariri ai taata o te mau ovari e te titi i te paa o te hoê tumu raau if, e te vai ra te tahi taoˈa i roto i te haae o te animala ote toto o te faatahe i te toto paari i te taime tâpûraa, e e nehenehe e faaroa ˈtu â teie tabula tuiroo noa ˈtu te huru haihai o te mau maimiraa e faataahia nei no teie tuhaa.
“I roto i ta tatou mau aoaoaraa, mea ohie atoa ia moehia te mau vahi faufaa ta te mau mea ora e pûpû ra na te huitaata nei. Te haamaitai nei ratou i te repo e na ratou e hamani nei i te mataˈi o ta tatou e huti nei. Mai te peu e aita teie mau ravea, mea hairiiri ïa e mea poto atoa te oraraa o te huitaata nei.”
Te vai ra te hoê parau matauhia—ua tahana-noa-hia teie râ ua tano roa—e teie mau fifi atoa i faahitihia ˈtu nei, o te tapoˈi noa ïa o te haapueraa pape toetoe paari. Afea te hamani-ino-raa o te fenua e hope ai? E na vai e faahope i te reira? Na te tumu parau i muri nei e horoa mai i te pahonoraa.
[Parau iti faaôhia i te api 18]
E vahi heeuri te Medebara rahi no Sahara i Afirika i mutaa ihora
[Parau iti faaôhia i te api 19]
‘O oe o tei faaue ra, “A paruru i ta oe mau uru raau,” te tâpû na hoi oe i ta oe iho?’
[Parau iti faaôhia i te api 19]
Ia iti roa te mǎhu carbonique—e toetoe aˈe te ahuaraˈi
Ia rahi roa—e tahe te mau mouˈa pape toetoe paari
[Parau iti faaôhia i te api 20]
“Eaha te taa-ê-raa mai te peu e e pohe vetahi mau mea ora?”
[Parau iti faaôhia i te api 20]
Mai te peu e eita te mau mea ora huˈa roa, e riro ïa te oraraa o te huitaata nei ei mea poto e te hairiiri
[Hohoˈa i te api 21]
Uru raau haumi no Amazonia, e to ˈna unauna matamua
Uru raau haumi, i muri aˈe i to ˈna hamani-ino-raahia e te taata
[Faaiteraa i te tumu]
Abril Imagens/João Ramid
F4/R. Azoury/Sipa
[Hohoˈa i te api 22]
Faarueraa taoˈa taero o te haaviivii i te mataˈi, te pape, e te repo
[Faaiteraa i te tumu]
Feig/Sipa