Mea nafea to tatou ao i te tauiraa?
UA TAUI anei to outou ao? Teie ta te taata philosopho heleni ra o Heracleitus i parau: “Aita e mea e vai noa mai eita e taui.” E ite-noa-hia te tauiuiraa i roto i to tatou nei oraraa.
Ia hiˈo tatou i muri, 10, 20, 30 matahiti, aore ra hau atu, eaha te mau tauiraa ta outou i ite? Eita e ore outou i te ite i te tauiraa i te pae no te mau ohipa apî i mono mai i te mau mea tahito. Eita e ore outou i te ite i te tahi mau tauiraa maitai e te tahi mau tauiraa ino.
Mai te peu e ua hau atu to outou i te 70 matahiti, eaha ïa te mau tauiraa ta outou i ite mai to outou mai â apîraa ra? Te haamanaˈo ra outou i te tau aitâ te afata radio teata i hamanihia ˈtura, ia tere noa te mau manureva i nia i te hoê atearaa hoê hanere maile (1609,33 m) i te hora, i te tau te mau tere rarahi e tupu ai na nia te tima, i te tau i taotiahia ˈi te raau taero i te mau vahi moemoe i reira te feia puhipuhi opiumu e farerei, i te tau aitâ te mau pereoo i rahi roa ˈtura. Papu maitai, ua taui to outou ao.
Te totaiete aimamau e taui noa
Ua taui atoa hoi te ao no te mau ui apî. E 45 noa matahiti i teie nei, o te mau hotu o te pae Hitia o te râ e na tei hamani i te taoˈa to nia roa i roto i te mau matete o te ao nei. I teie mahana, ua riro mai te mau fenua i te pae Hitia o te râ ma e vai ra i pihai atu i te fenua rahi no Asia i te hiti i te moana Patifita ei numera hoê i te pae no te pereoo, no te mau matini roro uira, no te mau pata hohoˈa, no te mau afata radio teata e e rave rahi atu â mau taoˈa rii.
Ua horoa mai te A ara mai na! i te hoê hiˈoraa na roto i te mau parau i faataahia mai e te hoê ratere Tinito: “A 30 aore ra 40 matahiti i teie nei, te moemoeâ a te hoê Tinito faito oraraa au noa, ia noaa mai ïa ia ˈna i te hoê pereoo taataahi e te hoê matini nira ahu. E tapao faaite te reira e ua tapae oia nia i te faito teitei roa. I teie mahana, te moemoeâ, ia noaa mai ïa te hoê afata radio teata hohoˈa peni, te hoê VCR, te hoê faatoetoeraa maa e te hoê pereoo taataahi uira.” Ua taui te totaiete aimamau, i te fenua Tinito aore ra i te tahi atu vahi, i ta ˈna mau mea e au e ta ˈna mau titauraa.
Ua tupu teie huru tauiraa manaˈo i roto e rave rahi mau nunaa a taui noa atoa ˈi te pae faanavairaa faufaa o to ratou fenua. Teie ta Pedro, te hoê Catalan i parau i te 40raa o to ˈna matahiti: “I te fenua Paniora e 30 matahiti i teie nei, te tapao e titauhia na, ia noaa mai ïa te tahi maa pereoo Fiat nainai e 600 tenetimetera afata. I teie nei, te titau nei te mau Paniora i te hoê BMW helemani.” Teie te manaˈo ta Jagdish Patel, e noho ra i te fenua Marite, e horoa ra no nia i te hoê tere to ˈna aita i maoro aˈenei i te fenua Inidia, no reira hoi oia i te fanauraahia: “Ua maere roa vau i te rahiraa pereoo i nia i te mau purumu no Inidia. I nia i te mau purumu rarahi, te ite-noa-hia nei â te mau pereoo tapao Hindustan, ia au râ hoi i te mau faito apî, te mau pereoo taataahi uira, e te tahi atu mau moto i hamanihia i te fenua Inidia na nia i te parau faatia a te mau totaiete o te mau fenua ěê.”
Mau tauiraa i te pae no te ite aravihi
A 25 matahiti i teie nei, e rave rahi tei hiˈo i te avaˈe mai te hoê ohipa maere mau. Mai reira mai, ua vaiiho te taata i te tapao o to ˈna mau taahiraa avae e ta ˈna mau mauhaa i te pae no te ite aravihi i nia i te avaˈe e ua faahoˈi mai i te tahi noa tau ofai no te rave i te tahi mau hiˈopoaraa. I teie mahana, ua riro te mau tere a te mau pahi reva a te Marite ei ohipa matauhia, e te faahiti ra te mau aivanaa marite i te parau no te haamauraa i te hoê pu tamau no te reva e oia atoa hoi i te parau no te haereraa i nia i te palaneta Mars.
O vai tei faaroo i te parau no te SIDA 15 matahiti i teie nei? I teie mahana, e ati ïa teie e ati tia ˈˈe i te ao nei, e e rave rahi milioni taata teie e ora nei ma te riaria i taua maˈi ra.
Te mau tauiraa i te pae politita
A maha matahiti i teie nei, te vai ra te hoê patu mai te huru ra ïa e eita e parari, o te faaamaha hoi i te oire no Berlin; i reira, te vai ra te fenua Rusia communiste e te hoê Tamaˈi Toetoe. E i teie mahana, ua maitihia o Berlin ei oire pu no te fenua Helemani, e 11 o na 15 repubilita fenua Rusia tei riro ei Repubilita no te mau Hau Tiamâ.
Te tahi noa matahiti i teie nei, ua riro te mau Hau Amui ei pu matamua i reira te aroraa i roto i te mau faatereraa ona e te mau faatereraa fatu amui e tupu ai, e te mau nunaa e parauhia ra e eita e hinaaro e faaô atu ia ratou i roto, ia riro noa râ ratou ei feia mataitai. I teie mahana, te paraparau nei te mau nunaa no te pae Hitia o te râ ma e to te pae Tooa o te râ no nia i te hau e te ino ore, e rahi aˈe râ hoi to te mau Hau Amui mana i reira. E nehenehe ta ˈna e tono i te mau nuu faehau i roto i te ao taatoa nei. E toru matahiti i teie nei, te vai ra te mau fenua mai ia Yugoslavia e Tekolovakia. I teie mahana, ua taa ê raua toopiti atoa ra e ua riro ei nau Hau tiamâ.
Ia au i teie mau tauiraa atoa, ua ite-mau-hia anei te hau mau i roto i teie nei ao, te parau-tia e te opere-maite-raa i te maa e te mau taoˈa? Ua maitai roa mai anei teie nei ao? E nehenehe anei ta outou e hahaere na roto i te mau aroâ ma te ore e mǎtaˈu i te mau taata taparahi taata? Ua haapiihia anei tatou ia ore tatou e riri ia vetahi ê no te huru paha o to ratou iri, no ta ratou haapaoraa, no to ratou mau manaˈo politita, no to ratou huru oraraa, aore ra no to ratou reo? E faatupu mau anei te tauiraa i te maitairaa no te fetii taata nei e no to tatou atoa iho nei vahi nohoraa oia hoi te fenua? Te haere tia nei tatou ihea? Na te mau tumu parau ïa i muri nei e tuatapapa mai i te reira e i te tahi atu mau tumu parau.