Ia au i te Bibilia . . .
Te ino—Na vai te hape?
I to ˈna tomoraa ˈtu i roto i to ˈna fare, ua taa ia ˈna e te vai ra te hoê mea o te ore e afaro ra. I to ˈna hiˈoraa ˈtu i to ˈna fare, ua ite ihora o ˈna e ua tano iho â to ˈna haapeapearaa—aita faahou te afata teata, te matini faataˈi upaupa, te ahu, e te tahi atu mau taoˈa. Ua puta maira te hoê manaˈo mehameha, ‘Ahiri e tei roto noâ te feia eiâ i te fare?’ Ua horo atura oia i te fare o te hoê taata tapiri no te taniuniu i te mutoi. Inaha, tei roto oia i te rahiraa feia o tei roohia i te ohipa ino.
Noa ˈtu e aita outou iho i roohia i te tahi ohipa ino, peneiaˈe ua matau outou i te tahi taata o tei farerei i teie huru tupuraa. E ohipa matauhia hoi te reira na te ao nei e roohia i nia i te feia hapa ore. Ia au i te hoê maimiraa i ravehia e te Tomite a te mau Nunaa amui no nia i te Arairaa e te Haavîraa i te ohipa ino, te maraa nei te faito o te mau ohipa ino i tapaohia ma te oioi aˈe i te faufaa a te nunaa e te huiraatira.
Te taiâ nei te feia maitatai e te haavare ore i mua i te ohipa ino, te mau taparahiraa taata riaria, te ohipa tano ore, e te peu tia ore e faaino nei i te ao nei e te roohia nei ratou i te mǎtaˈu o te haavîraa uˈana. E rave rahi o te aniani ra e, ‘No te aha aita te Atua e faahope i teie mau ohipa?’
E uiraa maitai roa te reira, e te horoa maira te Bibilia i te pahonoraa. Teie râ, ia taa maitai ia tatou i te pahonoraa, mea faufaa roa ia ite i te tumu, oia hoi te aa, o te ino.
E ere na te Atua te hape
“E parau-tia ore anei ta te Atua?” o ta te papai bibilia ra o Paulo ïa e ani ra. “Eiaha roa ïa” o ta ˈna ïa e pahono ra. (Roma 9:14) Tera râ, e feruri paha vetahi e, i te mea e e mana hope te Atua, o ˈna iho â ïa te tumu o te mau ohipa atoa e tupu nei. E ere râ mai te reira te huru. A hiˈo na: E papai te hoê taata aravihi i te hohoˈa o te hoê fare nehenehe e te nahonaho maitai. Mea faahiahia roa te ohipa paturaa e ua faaohipahia te mau materia maitatai roa ˈˈe. Area te mau fatu fare ra, e faaino ratou e eita ratou e haapao i teie fare. Eita e maoro roa, e titauhia te mau tataˈiraa rahi. Mea papu maitai e o te mau fatu fare, eiaha râ te taata na ˈna i papai i te hohoˈa fare aore ra te taata patu, te tia ia faahapahia no te inoraa o te fare! Hoê â huru e te huitaata e te fenua i teie mahana. Mai ta te Deuteronomi 32:4, 5 e faataa ra, mea tia roa te ohipa a Iehova. “O tei au atoa to ˈna ra mau haerea; e Atua parau mau, e te ino ore ra; e parau-tia ta ˈna e te titiaifaro.” O vai ïa te tia ia faahapahia no te mau fifi e tupu ra i nia i te fenua nei i teie mahana?
Te na ô faahou ra te irava e: “Ua ino ratou . . . e ui faefaea e te piˈo ra.” Oia mau, ua riro te rahiraa o te mau fifi o te ao nei ei faahopearaa no te hape iho a te taata nei aore ra to ˈna iho hinaaro. Teie râ, te vai ra te tahi tumu rahi roa ˈˈe o te ino.
Ua faaitehia e o vai ra te tumu mau
I roto i te Apokalupo 12:9, te taio ra tatou e ua hurihia te Diabolo ra o Satani, “o tei haavare i to te ao atoa nei,” i nia i te fenua nei. Eaha te faahopearaa? Te na ô faahou ra te irava 12 o taua pene ra e: “E ati ra hoi to te fenua e to te tai, tei raro atu na hoi te diabolo ia outou na; e riri rahi hoi to ˈna, no te mea ua ite oia e maa taime poto to ˈna e toe nei.” O o ˈna ˈtura ïa, te Enemi rahi, o te faatupu nei i te mau ohipa tia ore o tei î roa i nia i te fenua nei. Oia mau, te vai ra vetahi mau taata o te turu nei i ta ˈna mau tutavaraa; teie râ, te faataahia ra no nia ia ˈna e “e taparahi taata oia mai te matamua mai â.” (Ioane 8:44) Te faaite maira te mau Papai e o te Diabolo ra o Satani te tumu mau o te mau fifi o te taata nei. O ˈna te tumu, hau atu râ, na ˈna i haaparare tamau i te ino, ma te haapuai faahou atu â i ta ˈna mau tutavaraa i teie nei mau “mahana hopea.” (Timoteo 2, 3:1-5, 13) E ere ïa o te Atua ra o Iehova te tumu o te ino. Teie râ, te tapitapi ra anei oia no te faaore i te ati o te taata nei?
E faaore anei te Atua i te ino?
E, te haapao maira o ˈna, e e faaore oia i te ino e te mauiui. E Atua here oia, e ei Metua aroha, ua ite oia e te hinaaro nei oia e haamâha i te mau titauraa e te mau hinaaro o ta ˈna mau tamarii. (Salamo 145:16; Ioane 1, 4:8-10) E ere no te mea e aitâ te Atua i na reira ˈtura, te auraa ra aita ïa o ˈna e tâuˈa ra. Area râ, ua riro to ˈna hitahita ore e to ˈna faaoromai ei tapao no to ˈna puai e to ˈna maramarama. Ua ite oia i te taime maitai roa ˈˈe no te haamou i teie nei faanahoraa ino, e i te taime tia, e na reira mau oia.
E nehenehe teie huru tupuraa e faaauhia i te hoê vahine hapû. Noa ˈtu e hinaaro oia e fanau, ua ite oia e aita e faufaa ia ru noa. Ua taa ia ˈna e e titauhia i te taime ia nehenehe te aiû i roto i to ˈna opu ia tupu maitai. Ma te feaa ore, e tupu te tahi manaˈo taiâ e te au ore e tae roa ˈtu i taua taime ra, teie râ, ia fanau mai oia i te hoê tamarii oraora maitai, e te tupu maitai, o tei naeahia te avaˈe, e mauruuru roa oia i to ˈna haapeapearaa e to ˈna tiairaa.
Hoê â huru no te ao apî hanahana o te hau e faataahia ra i roto i te Bibilia. E tae mai oia i muri noa ˈˈe te Basileia o te Atua e ohipa ˈi i roto i te faanahoraa a te taata nei, ma te tumâ roa i teie nei ao tia ore. I muri iho, e aramoinahia te mau ohipa iino atoa. E ore roa te oto, te mauiui, te maˈi, e te pohe. (Apokalupo 21:3, 4) E tapea-atoa-hia te feia e faatupu ra i te mauiui. E faautuahia o Satani e ta ˈna mau demoni, e tae noa ˈtu te feia o tei apiti atu i roto i ta ˈna faanahoraa o te mau mea.—Malaki 4:1; Apokalupo 20:1-4.
Eita te taata e mǎtaˈu faahou mai te vahine i faahitihia i te omuaraa o teie tumu parau i te hoˈi atu i te fare o ˈna anaˈe. Te na ô ra raua ta ˈna tane e: “I muri aˈe i te eiâraahia to mâua fare, ua tamau mâua i te hoê matini faaararaa. Ua mairi te mau matahiti i muri aˈe i taua eiâraa ra, no reira, aita mâua e tâia faahou ra. Teie râ, ua ite mâua e i te tau i mua nei, i raro aˈe i te faatereraa o te Basileia a te Atua, i reira noa tatou e fanaˈo ai i te hau mau e te peapea ore.”
A tiai noa ˈtu ai ia hiti mai taua mahana e fatata maira, e tia ia tatou ia faaohipa i to tatou taime ma te paari. Te faaite maira o Petero ‘ia parau tatou i te faaoromai rahi o to tatou Fatu o te ora ïa.’ (Petero 2, 3:15) E te ora atoa no vetahi ê, no te mea ia faaite tatou i teie tiaturiraa faahiahia mau ia vetahi ê, ‘e faaora tatou ia tatou iho e te feia e faaroo mai ia tatou.’ (Timoteo 1, 4:16) E tia ia tatou i teie nei taime ia faaohipa i te mau huru maitatai ia fariihia tatou ia ora i roto i teie ao apî, i reira, e riro te ino ei ohipa no mutaa ihora. (Salamo 37:9-11) E tia ia tatou ia tuatapapa i te Bibilia eiaha noa ia itea mai te pahonoraa i ta tatou mau uiraa oia atoa râ ia noaa mai te aratairaa o ta tatou e titau ra no te faaau i to tatou oraraa i nia i te hinaaro o te Atua.
[Hohoˈa i te api 20]
Hohoˈa a Doré no nia ia Lucifer no te Divine Comedy a Dante