VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g92 8/2 api 25-27
  • Nafea ia faaruru i te veve?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Nafea ia faaruru i te veve?
  • A ara mai na! 1992
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te herepata o te pohehae
  • A hiˈopoa i te mea e vai ra ia outou
  • A haaputu i te moni
  • Te tauturu i te pae moni
  • Te fare haapiiraa e te veve
  • A hiˈo i mua
  • Nafea vau mai te peu e mea veve matou?
    A ara mai na! 1992
  • Feia o te mau i roto i te veve
    A ara mai na! 1998
  • Fatata roa, aore e taata veve faahou!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Tutavaraa no te faaore i te veve
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2011
Ite hau atu â
A ara mai na! 1992
g92 8/2 api 25-27

Te uiui nei te mau taurearea . . .

Nafea ia faaruru i te veve?

UA MANAˈO o Gregory, te hoê taurearea no Europa Hitia o te râ, e mea veve roa o ˈna. Eita hoi ta ˈna e nehenehe e hoo mai i te mau ahu moni rahi aore ra te mau matini faaroo upaupa mai te feia apî no te pae Tooa o te râ ma. Ua inoino roa ˈˈera o Gregory i te oraraa i roto i to ˈna iho fenua, e ua haere atura o ˈna e ora i Auteteria.

Te ora ra te taurearea ra o Loyiso tau tausani kilometera te atea i taua vahi nei, i roto i te hoê oire iti no Afirika Apatoa. Te faaea ra oia i roto i te hoê fare nainai e to ˈna utuafare, e ua faahinaaro o Loyiso i te mau taurearea no te oire tapiri mai o te fanaˈo ra i te mau ohipa “faahiahia” roa—te faataheraa pape e te uira.

Area ra, e feia moni o Loyiso raua o Gregory i te manaˈoraa o te tahi atu taurearea Afirika o Vasco te iˈoa. Haamǎtaˈuhia e te tamaˈi tivila, ua taahi o Vasco e rave rahi kilometera na roto i te mau uru aihere atâta no Afirika ia ore oia ia pohe.

E auraa taa ê to te parau ra “veve” ia au i te huru o te fenua e te mau iho tumu. Te faataa ra te hoê titionare i te “veve” mai te tahi mea te “titauraa rahi i te mau ohipa faufaa roa ˈˈe e tae atu i te ereraa i te maitairaa i te pae materia.” Mea faufaa roa ia haamanaˈo e noa ˈtu eaha to outou veve, te vai ra te tahi atu mau taata o te mauiui nei i te mau haapaeraa rahi atu â. Tera râ hoi, mai te peu e aita to outou ahu no te haere i te haapiiraa aore ra te erehia ra outou i te faataheraa pape, aita paha outou e ite ra i te tamǎrûraa ia parauhia mai e mea atâta aˈe te oraraa o vetahi ê i to outou iho.

Aita te Bibilia e faateitei ra i te parau no te veve. Area ra, te farii ra oia ma te papu e: “O te pohe râ o te feia haehaa ra, o to ratou ïa veve.” (Maseli 10:15) Ua faaite te hoê tumu parau na mua ˈtu e e nehenehe te hoê taurearea e ape i te tahi mau marei o te veve, mai te raveraa i te ohipa ino.a Maoti te mau tutavaraa, e nehenehe outou e faatupu i te hoê haerea maitai e te tiaturi. Eaha vetahi mau ravea ê atu no te faaruru i te mau faateimaharaa o te oraraa veve i te mau mahana atoa?

Te herepata o te pohehae

“Aita e peapea ahiri e mea veve te mau taata atoa,” o ta te hoê tamahine Afirika e 17 matahiti o Zanele to ˈna iˈoa e amuamu ra. “Ia ite râ vau na roto i te afata teata aore ra i te tahi atu vahi e mea fanaˈo aˈe vetahi pae ia ˈu nei, mea fifi roa ia farii i te reira.”

E ere te mau manaˈo o Zanele i te mea maere, ia hiˈohia te taa-ê-raa rahi i te pae faanavairaa faufaa e te pae totiale e faataa ê nei i te taata i teie mahana. E ia hiˈohia te haama ore a te mau ravea haapurororaa no te faaiteite i te moni e te taoˈa materia, eita e ore e e tupu atoa mai te pohehae ia ite anaˈe outou i te oraraa moni a te tahi atu feia apî. (Iakobo 4:5) Noa ˈtu râ, te faaara ra te hoê maseli helemani e: “E aati te taata pohehae i to ˈna iho mafatu.”—A faaau e te Maseli 14:30.

Parau mau, e ere i te mea ino ia imi i te hoê oraraa maitai aˈe. Teie râ, ua riro te veve ei tapao no te faanahoraa o te mau mea iino a Satani, e o te Atua anaˈe te nehenehe e faatitiaifaro i te mau ohipa tia ore o te ao nei—e e na reira mau oia. Mai te peu e te ora ra outou i roto i te hoê fenua veve, aita paha ta outou e ravea no te haamaitai i teie huru tupuraa. E noa ˈtu e te vai ra te mau faufaa i te pae faanavairaa faufaa, a haamanaˈo i teie mau parau a Solomona i roto i te Koheleta 4:4: “Ua taa atoa ia ˈu e no te aha te mau taata e rohi ai no te manuïa: no te mea te pohehae nei ratou i te taoˈa a to ratou taata-tupu. Aita râ e faufaa. Mai te mea ra e te aˈuaˈu atura ratou i te mataˈi.”—Te Tatararaa Beretane no teie mahana.

Mai te peu e e imi hua outou i te moni, e riro outou i te hema ohie noa i te ofati i ta outou mau ture morare. Oia atoa, e riro te mau huru tupuraa aore e vî ia outou, i te faaere roa ia outou i ta outou moni—e hau atu ïa outou i te veveraa. Te faaara ra te Maseli 23:4, 5 e: “Eiaha e faahope i te puai i te taoˈa ia rahi; . . . E tiatonu â oe i to oe mata i ie taoˈa ra e aita nei ïa? te rave nei hoi te reira i te pererau, e te maue ê nei mai te aeto i nia i te raˈi ra.”

A hiˈopoa i te mea e vai ra ia outou

Te auraa ra anei e aita e ravea faahou? Aita ïa! Hoê taahiraa faufaa o ta outou e nehenehe e rave, o te haamauraa ïa i to outou feruriraa, eiaha i nia i te mea e erehia ra e outou, i nia ra i te mea e vai ra ia outou. Oia mau, mea iti paha ta outou mau taoˈa. Teie râ, i roto i ta ˈna buka Taairaa (beretane), te tapao ra te taote Tony Lake e “peneiaˈe te fanaˈo ra te hoê taata veve i te pae moni, i te mau faufaa ê atu, mai te hoê utuafare here, te mau hoa tapiri aore ra te hoê vahi oaoa ia ora.” Oia mau, mea faahiahia aˈe teie mau faufaa i te moni! Te na ô ra te hoê maseli e: “Maitai ia amu ra i te maiore anaˈe ra ma te aroha, i te puaatoro poria ma te riri.” (Maseli 15:17) Te vai ra ta te mau taurearea kerisetiano i te tahi atu faufaa: te turu a ‘te taatoaraa o te hui taeae.’—Petero 1, 2:17.

Peneiaˈe e nehenehe atoa outou e hiˈopoa i ta outou mau faufaa materia na roto i te hoê huru hiˈoraa maitai aˈe. Parau mau, te ora ra outou i roto i te hoê fare riirii, e te veve atoa paha. Te oomo ra paha outou i te mau ahu tahito, te motumotu, aore ra tei tafaihia. E te hiaamu ra paha outou i te maa maitai aˈe. Teie râ, te titau ra anei outou i te ahu nehenehe roa aore ra te hoê fare rahi no te faaoaoa i te Atua? Te titau ra anei outou i te maa faahiahia roa no te ora e no te vai oraora maitai? Aita! Te na ô ra te aposetolo Paulo e: “E teie nei, e maa ta tatou, e te ahu, ia mauruuru tatou i te reira.”—Timoteo 1, 6:8.

Te na ô ra o Eldred, te hoê taata no Afirika Apatoa o tei paari i roto i te hoê utuafare riirii e: “Ua farii matou i te manaˈo ra e aita te moni no te utuafare e navai ra e eita ta matou e nehenehe e hoo mai i te mau mea atoa o ta matou e hinaaro.” Te haamanaˈo ra o Eldred e ia motumotu anaˈe to ˈna piripou haere haapiiraa, e tafai noa na to ˈna metua vahine. I muri aˈe, mea rahi aˈe te vahi tafaihia i te ahu matamua! “E faaooohia vau,” o ta Eldred ïa e faaite ra. “Teie râ te vahi faufaa roa ˈˈe, oia hoi mea mâ to matou ahu e mea ohie roa ia omono.”

A haaputu i te moni

E nehenehe atoa outou e rave i te tahi mau ohipa ohie no te haamaitai i to outou oraraa. Te faahiti ra te Bibilia i te parau no te taata maamaa o te ‘haamâuˈa i ta ˈna moni taatoa.’ (Maseli 21:20) A faaite i te paari na roto i te haapaoraa ia ore ia haamâuˈa i te maa, te moni, aore ra te tahi atu tauihaa a te fare. (A faaau e te Ioane 6:12.) Te hautiraa moni, te inu-hua-raa i te ava, te puhipuhiraa i te avaava—e mau peu haamâuˈa moni anaˈe teie o te ore e fariihia e te Atua. (Korinetia 2, 7:1) Mai te peu e aita te tahi atu mau melo o te utuafare e ara ra i teie mau tuhaa, a faaite i te hiˈoraa na roto i to outou iho haerea.—A faaau e te Timoteo 1, 4:12.

Te tahi atu ravea no te haamaitai i te oraraa o to outou utuafare, o te tautururaa ïa i to outou mau metua no te mau ohipa fare. A horoa i ta outou tauturu no te ohipa tunuraa maa, te faanahoraa i te fare, te tataˈiraa, e te tamâraa i te aua. Ia na reira outou, e ite ïa outou i te mauruuru o te raveraa i te tahi ohipa faufaa.

Te tauturu i te pae moni

Te tauturu nei vetahi mau taurearea i to ratou utuafare i te pae moni na roto i te raveraa i te ohipa afa taime. Te hoo ra o Loyiso, tei faahitihia i nia ˈtu, i te mau pota; na ˈna iho e faaapu ra i nia i te tahi fenua i muri mai i to ˈna fare. Te rave atoa ra oia i te mau maa apî no te faaamu i to ˈna iho utuafare. Te na ô ra te Maseli 28:19 e: “O tei faaapu i to ˈna fenua, e maa ïa ta ˈna.” Ua tano roa teie mau parau no Loyiso.

Te hoo nei vetahi mau taurearea i te ahu, te maa, e te vahie. Te rave nei te tahi atu pae i te mau tataˈiraa fare, te haere nei e hoo i te taoˈa, aore ra te haapao nei ratou i te tamarii.

Te fare haapiiraa e te veve

Ia au i te hoê buka beretane (1989 Britannica Book of the Year), e rave rahi mau taurearea veve teie e manaˈo nei e “aita e faufaa ia haere i te haapiiraa.” Mea pinepine te mau fare haapiiraa i roto e rave rahi mau fenua i te apǐ roa e mea iti roa ta ratou mau ravea. E ia faaau anaˈe te mau taurearea i te hoê pae, te fifi ia itea mai i te ohipa, e i te tahi pae, te mau ravea ohie tei opanihia râ e te ture ia noaa mai te moni, aita vetahi e hinaaro faahou ra e haere i te haapiiraa.

Teie râ, e haavî faahou atu â te ereraa i te haapiiraa i te mana o te veve. E titauhia paha ia faaitoito, teie râ, mea maitai aˈe ia tamau outou i te haere i te haapiiraa! A hiˈo na i te oire no Howrah, te hoê vahi veve roa no Calcutta, i Inidia. E 800 000 taata e ora ra i roto i te veve riaria. Te rave nei te rahiraa o te mau tamarii i te mau ohipa riirii i te mahana; tera râ, e rave rahi teie e haere nei i te haapiiraa i te po ia noaa mai to ratou ite. No reira, noa ˈtu e mea fifi ia haere i te haapiiraa, eiaha e faarue. E nehenehe te fare haapiiraa e tauturu ia outou ia faarahi i to outou aravihi no te paraparau i te taata e no te feruri—te mau aravihi faufaa roa a muri aˈe ia noaa mai te hoê ohipa.

A hiˈo i mua

“E farerei â te taata taoˈa e te taata taoˈa ore atoa; na Iehova ratou atoa i hamani.” (Maseli 22:2) Ua tauturu teie manaˈo i te mau tausani feia apî Ite no Iehova ia faaruru i te veve ma te manuïa. Te taa ra ia ratou e aita te oaoa i taaihia i te mau taoˈa materia, area ra, i te faatupuraa i te auhoaraa e te Atua ra o Iehova, o te farii i te mau taata atoa e hinaaro ra e tavini ia ˈna—te feia moni e te feia veve atoa. Te horoa maira te Atua i te tiaturiraa e ora i roto i te hoê ao apî i reira e ore roa te veve rahi.—Petero 2, 3:13; Apokalupo 21:3, 4.

A tiai noa ˈtu ai, a faaohipa maitai i ta outou mau faufaa. A hiˈo i mua. A maimi i te mau taoˈa i te pae varua. (Mataio 6:19-21) A faaruru atu i te veve—e riro hoi outou i te manuïa.

[Nota i raro i te api]

a A hiˈo i te vea no te 8 no tenuare 1992.

[Hohoˈa i te api 26]

Eita te pohehae e haamaitai i to outou oraraa, e nehenehe râ ta te faaitoitoraa i te fare haapiiraa

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono