Te tauturu i to tatou nei tau no te taata fatata roa i te pohe
TE VAHINE, e taote oia, no farerei noa iho nei i te mauiui rahi. Ua ite oia i te poheraa to ˈna iho mama ruau e 94 matahiti, i te fare maˈi i roto i te piha utuutu no te faaoraraa mai i muri aˈe i to ˈna tâpûraahia, e mariri aitaata to ˈna e “aore roa hoi o ˈna i hinaaro i te reira.”
“I te hunaraa, ua tahe to ˈu roimata eiaha no te mea e ua pohe oia, e oraraa î maitai e te roa hoi to to ˈu mama ruau,” ta te taote ïa i papai. “Ua taˈi râ vau no te mauiui ta ˈna i faaoromai noa e no te mea aita to ˈna hinaaro i haapaohia. Ua taˈi au no to ˈu mama e to ˈna mau taeae e tuahine, no to ratou huru moemoe e te ereraa ia ˈna.”
Te manaˈonaˈo nei râ paha oe i te ravea no te tauturu i teie huru taata maˈi ino mau. Te na ô faahou nei teie taote:
“Ua taˈi iho â ra vau no ˈu iho: no to ˈu tatarahapa rahi i te mea aita vau i faaora ia ˈna i te mauiui e te faatura ore, e no to ˈu mauruuru ore ia ˈu iho e te oto rahi ei taote, maˈua no te faaora i te maˈi, maˈua no te faaore i te mauiui. Ihea roa i roto i ta ˈu nei faaineineraa ua haapiihia vau ia farii i te pohe aore ra te maˈi aita e ravea faahou no te faaora. O te maˈi te enemi—te tia ia aro-tamau-hia e te mau ravea utuuturaa apî e rave rau. E pau rahi te pohe, e hape ïa; e faahaamanaˈo noa te maˈi tamau i te paruparu o te taote. E vai noa e tae roa mai i teie nei mahana te hohoˈa o to ˈu mama ruau iti i nia i te matini hutiraa aho i roto i te piha utuutu no te faaoraraa mai o te hiˈo maira ia ˈu ma te riaria i roto i te mata.”
Te faahohoˈa mau ra teie mootua here i te hoê tumu parau fifi mau no nia i te ture e au i te hoê toroa i te pae rapaauraa e haavaraa, o te faahitihia ra i teie nei i mua i te tiribuna e i te fare maˈi o te mau vahi atoa: Eaha te mea maitai aˈe no te feia maˈi e aita e ravea faahou no te faaora i to tatou nei tau aravihi?
Teie te manaˈo o vetahi pae ia ravehia te mau ravea rapaauraa atoa no te taata maˈi taitahi, e tia ˈi. O teie nei ïa huru hiˈoraa ta te Taatiraa o te mau taote e te feia utuutu marite e faaite ra: “Te hopoia o te taote no te taata vai mata pouri noa, tei moe te haapaoraa, aore ra te hapepa aita ïa i faatueahia i nia i te faaoraraa mai ia ˈna. E tia i te taote ia haa noa no te maitai o te taata maˈi.” Teie ïa te auraa te horoaraa i te mau huru rapaauraa atoa aore ra te utuuturaa te nehenehe e faaohipahia. Te manaˈo ra anei oe e o te reira te mea maitai aˈe no te taata maˈi ino mau?
No te rahiraa e au ra e mea maitai teie huru raveraa. Tera râ, i na ahuru matahiti hopea nei, no te aravihi i noaahia mai i te pae utuuturaa ua itehia mai te hoê manaˈo apî e te taa ê. I roto i te hoê vea no te matahiti 1984 teie te upoo parau “Te hopoia a te mau taote no nia i te feia aita e ravea faahou no te faaora mai,” ua faaoti hoê ahuru taote aravihi e: “E mea maitai ia iti mai te rapaau-uˈana-raa i te feia aita e ravea faahou, ia haamaoro noa anaˈe teie rapaauraa i te poheraa ma te fifi e te mauiui mau. E pae matahiti i muri iho, ua nenei teie mau taote i te hoê tumu parau no nia i taua â upoo parau e na ô ra “Te piti o te hiˈoraa.” Ma te hiˈopoa i taua â fifi ra, ua haapapu maitai ratou: “E rave rahi taote e feia tuatapapa i te pae morale . . . tei faaoti, i te mea e, ua tuea i te morale ia haapaehia te maa e te pape no vetahi feia aore e ravea faahou no te faaora ia ratou, e pohe iho â ratou aore ra e feia maˈi vai mata pouri tamau noa.”
Eita tatou e nehenehe e faariro i teie mau parau ei mau manaˈo noa aore ra ei mau aimâroraa noa o tei ore roa e haafifi ia tatou. Ua faaruru e rave rahi kerisetiano i te mau faaotiraa ahoaho mau no nia i teie huru tupuraa. E tia anei ia tapea ora noa tei herehia e tatou i nia i te matini hutiraa aho? E tia anei ia faaamu-noa-hia ma te patia i roto i te uaua aore ra te tahi atu ravea ê te taata maˈi tei tae i to ˈna hopea? Mai te peu e aita e ravea, e tia anei ia haamâuˈahia te moni taatoa o te hoê fetii, aore ra te utuafare taatoa no te aufau i te rapaauraa, peneiaˈe te faurao atoa no te reva i te hoê fare maˈi atea ia horoahia te utuuturaa aravihi roa ˈˈe?
Ua papu ia oe e ere i te mea ohie ia pahono atu i teie mau uiraa. E hinaaro iho â oe e tauturu i te hoê hoa aore ra tei herehia e oe e o tei maˈihia, ahiri e tei mua oe i teie mau uiraa, e manaˈo paha oe e: ‘Eaha te aratairaa e vai nei i te kerisetiano? Eaha te mau ravea e vai ra no te tauturu? Te mea faufaa roa ˈtu â, eaha te manaˈo o te mau Papai no nia i teie tumu parau?’